Constructorul, octombrie 1969 (Anul 21, nr. 40-43)
1969-10-18 / nr. 42
Ședință de colegiu la Ministerul Construcțiilor Industriale Recent, Ioi. Ministerul Construcțiilor Industriale a avut loc o ședință de cllegiu lărgită, cu participarea tuturor conducătorilor unităților aparținând acestui minister. Au fost analizate felul cum s-au realizat principalii indicatori de plan pe trei trimestre din acel om, măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului pe trimestrul IV și pe întreg anul, crearea condițiilor de lucru pe timp friguros, pregătirea planului pe 1970, precum și felul cum s-au desfășurat adunările generale ale salariaților în întreprinderi. Volumul producției realizate însumează 74,8 la sută din planul anual și 99,2 la sută din sarcinile pe 9 luni, cu râmîneri substanțiale în urmă mai ales la obiectivele destinate agriculturii. Râmînerea în urmă este explicată și prin nerealizarea productivității muncii — 97,2 la sută la unitățile fostului M.C.I.C.R. și 93,5 la sută la cele provenite de la fostul MIC. Nerealizârile pe 9 luni, sarcinile mari pe ultimul trimestru și măsurile de pregătire a planului pe 1970 și a lucrului pe timp friguros sunt argumente care pledează pentru mobilizarea tuturor rezervelor existente in fiecare întreprindere în vederea realizării integrale a planului pe 1969 și a punerii în funcțiune a capacităților de producție planificate. Crearea Ministerului Construcțiilor Industriale, care înglobează principalele resurse umane și materiale ale ramurii, trebuie să constituie un prilej de colaborare și întrajutorare între unitățile de construcții în vederea folosirii la maximum a tuturor mijloacelor materiale pe care le au în dotafie. f INFORMAȚIE în cadrul contactelor bilaterale industriale, face o vizită în Repuprivind colaborarea tehnico-economlica Socialistă Cehoslovacia, la înmiea, o delegație condusă de invitația ministrului construcțiilor din Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor țara prietenă. Pe faleza reamenajată a Dunării, la Galați Citiți In pag. a 3-a Frigul, ploile și lapo vița sunt pe aproape URGENTAJ! PREGĂTIRILE! aspecte din activitatea întreprinderilor de construcții $1 materiale, pentru asigurarea lucrului pe timp hriguros Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Simpozion ÎNCERC Joi au început, la Poiana Brașov, lucrările simpozionului „Finisarea și protecția construcțiilor cu materiale pe bază de polimeri“, organizat de Institutul de cercetări în construcții și economia construcțiilor. Participă numeroși specialiști din cercetare, din învățămîntul superior de construcții, din organizațiile de proiectare și de execuție. Programul lucrărilor — care se vor încheia mîine — cuprinde prezentarea a peste 20 de comunicări, vizitarea Fabricii chimice Riștiov, a șantierelor Măgurele și Codlea, a poligonului de expunere la intemperii a elementelor de construcții de pe muntele Postăvarul. Pe tarlalele pline de rod bogat ale C.A.P.-urilor și I.A.S.-urilor, țărănimea, mecanizatorii depun susținute eforturi pentru a strînge recoltele și pentru a le pregăti pe cele viitoare. Timpul se menține frumos și trebuie folosit din plin, mai cu seamă că vremea ploilor reci de toamnă se apropie vertiginos. In acest cadru își desfășoară activitatea și constructorii de pe șantierele investițiilor agrozootehnice. Se are în vedere necesitatea predării la termen a capacităților și obiectivelor planificate pentru acest an, ca și pregătirea fronturilor de lucru pentru lunile de iarnă. Cu toate că pe alocuri au fost depuse eforturi încununate de succese, roadele activității desfășurate în primele 9 luni ale anului sunt departe de a ne mulțumi. Este adevărat că o bună parte din rămînerile în urmă au fost recuperate, dar ele continuă să fie încă destul de consistente. Este adevărat, apoi, că unele capacități au fost recepționate, dar mai sunt obligații neonorate iar multe din lucrările aflate in execuție evoluează încet, ceea ce face incertă predarea lor la termen. Punerea în funcțiune a celor 84 hectare de sere din cele 88 de hectare planificate pînă la 30 septembrie ar putea fi considerată ca încurajatoare. Iată însă că diferența pină la cele 181 de hectare cu scadență la 31 decembrie, ridică fel de fel de probleme : cele de la Codlea riscă bunăoară să nu poată beneficia de căldură, deoarece lucrările la centrala termică de la fabrica „Colarom“ (executant I.S.C.M. — Brașov), avansează prea lent, în timp ce serele de la Ploiești (Trustul nr. 1) lîncezesc din lipsa forței de muncă și a mijloacelor de transport. Greu de înțeles de ce unele întreprinderi de construcții lasă continuu obiectivele agrozootehnice la periferia preocupărilor. Acestea sunt ultimele la primirea materialelor, ultimele la repartizarea forței de muncă și a utilajelor. O mostră edificatoare în această privință oferă I.C.M. nr. 6-Craiova, cu silozurile de la Banu Mărăcine. In 9 luni aici s-au realizat doar 45 °/6 din sarcinile valorice pe 1969. „Recordul“ acesta nu surprinde, dacă ținem seama că luna trecută din efectivul necesar de 350 de muncitori, pe șantier au lucrat doar 68, din care 50 mai cu seamă la manipularea materialelor. Ca să nu mai punem la socoteală și consecințele lipsei de materiale. Frigul, ploile și lapovița sînt pe aproape. Vizitînd stația de uscat și calibrat semințe de porumb de la Fetești sau Complexul pentru creșterea și îngrășarea porcilor de la Brăila ai însă impresia că pe aici constructorii de la I.C.M. nr. 8 — București și, respectiv, I.C.M. nr. 7 — Galați, așteaptă... vara. Mai toate obiectivele sînt rămase în urmă, iar de pregătirea lor pentru iarnă nu se sinchisește Primeni. Cum vor încheia oare aceste șantiere anul ? Ce vor face oamenii și așa puțini la număr, atunci cînd intemperiile vor deveni mai aspre ? Intr-un ritm cu totul nesatisfăcător se desfășoară lucrările și pe șantierele marilor complexe de irigații. Faptul că în primele 9 luni n-au execuția trustului de construcții din localitate. Nou clădire, cu sala de spectacole avînd 650 de locuri, este amplasată într-un armonios cadru urbanistic. fost predate în întregime suprafețele planificate îngreunează mult sarcinile din trimestrul IV. Sînt totuși perspective ca anul să fie încheiat în bune condiții ? După felul cum s-au prezentat unele șantiere in luna septembrie este foarte greu de formulat opinii optimiste. S-a considerat in mod greșit că simpla concentrare de utilaje poate rezolva problema irigațiilor. Iată însă că acestea, fără o organizare corespunzătoare, în loc să producă fac doar figurație. Șantierul de îndiguiredesecare Valea Ier, al Trustului de construcții și îmbunătățiri funciare Oradea, are de făcut față unor sarcini mari. Se spune însă că lipsesc o seamă de utilaje, dar iată că nici cele existente nu sunt folosite cum trebuie. Luna trecută, din cele 17 dragline 6 au fost defecte, din 29 screpere 13 n-au funcționat, din 99 de buldozere doar 42 au făcut treabă. Folosirea nerațională a parcului și a forței de muncă a făcut ca șantierul Dăbuleni-Potelu - Corabia, al T.C.I.F.Craiova, să încheie trimestrul III cu un deficit de 11000 mc de terasamente manuale, să nu poată realiza decolmatarea canalelor colectoare 1 și 2 , lipsa a 50 de panouri de platelaje a atras după sine neexecutarea a 145 000 mc de terasamente mecanice, din cele 284.000 mc planificați. La ce bun au mai fost deplasate la complexul Vînători - Suhaia - Zimnicea (al T.C.I.F.-București) atîtea utilaje, cînd aproape jumătate din numărul lor stau degeaba ? Cum puteau, apoi, constructorii să se achite de obligațiile ce le revin, cită vreme o seamă Combinatul de furnizori, cum este de materiale de construcții de la Tg. Jiu, nu-și onorează la timp obligațiile contractuale ? Puțin a mai rămas pînă la sfârșitul anului. Și mai puțin pînă ce ploile și lapovița vor îngreuna mișcarea oamenilor și a utilajelor. Iată de ce se impun de urgență măsuri de maximă eficiență pentru accelerarea ritmului de lucru. Este în interesul economiei naționale ca toate capacitățile de producție obiectivele planificate, ca suprafețeși le irigate pe care le așteaptă agricultura să fie predate la termen, în bune condiții. Adrian CIMPEANU Lăsate uitării, șantierele agrozootehnice lîncezesc La Craiova se construiește un nou locaș de cultură. Este vorba de edificiul Teatrului Național, proiectat de L.C.A.S. (șef de proiect arh. Alexandru Iotzu) și aflat în I I DIN VRANCEA VINE UN APEL. un drum către Focșani îmi vezi 1 fie cunoștințele despre județul Vrancea,trec în revistă, mintal, posibilitățile actuale de dezvoltare și, mai ales, perspectivele de viitor; zeci de obiective economice au apărut pe harta acestui județ, altădată periferic, intrat acum în vasta arie a industrializării. Și cum se face simțită necesitatea de potențial uman, de cadre specializate, care să edifice obiectivele ce trebuie să prindă viață ! Lucrează aici zeci și zeci de specialiști cu o pregătire medie sau superioară, animați de dorința cinstită de a da o altă valoare localităților județului. Oare sunt suficienți? Maria Horodincă din Consiliul popular al județului Vrancea ne împărtășește și Jaloanele trasate privind dezvoltarea economică a județului pot fi cu greu atinse fără aportul stringent al cadrelor specializate. Obiectivele aflate în execuția întreprinderii județene de construcții sînt lipsite, în mare parte, de asistența și îndrumarea unor tehnicieni și ingineri cu experiență ; actualul nucleu tehnic al întreprinderii este insuficient, explicîndu-se astfel de ce unele loturi nu au în schemă cadre superioare. Nici zece luni nu sînt de cinci , a luat ființă întreprinderea județeană de construcții. De la început s-au stabilit sarcini cu valori de zeci de milioane. Și asta, în condiții vitrege, conjugîndu-se lipsa bazei tehnice cu cea a cadrelor calificate și, mai cu seamă, de nivel mediu și superior. Il întreb pe inginerul Văcăreanu, șeful serviciului producției, cum se resimte absența specialiștilor de pe șantierele din Focșani și din localitățile din județ . — Direct în producție. Cele 11 Unde ne sunt specialism ? procente în minus din plan înregistrate în primele 9 luni din acest an vorbesc de la sine... Cu schema în față, Ionel Iacob, șeful organizării muncii, ne înfățișează o situație aproape incredibilă. Față de nevoile prezente, șantierele întreprinderii reclamă un număr de peste S0 de maiștri, ingineri și economiști. Multe dintre serviciile din centrală au efectivele incomplete, o parte din șantierele importante nu dispun de maiștri, lucrările de normare măsurători cu greu se pot cuprinși de, iar cu privește controlul de calitate — încadrat numai cu un singur inginer — acesta se rezumă la obiectivele aflate în municipiu, atît cit se poate face. Il întreb pe ing. Anton Collavini, directorul întreprinderii, cum vede soluționarea acestei ecuații cu multe necunoscute. — La ora actuală, întărirea corpului tehnic cu noi cadre superior calificate ar constitui o infuzie a organismului șantierelor noastre, dîndu-ni-se astfel posibilitatea de a face față cu succes sarcinilor pe care le avem și de a recupera rămânerile în urmă. E adevărat, în acest an au fost repartizați cinci proaspeți absolvenți ai facultăților de construcții, dar potrivit nevoilor noastre e prea puțin. Mă gîndesc că în 1970 planul va crește la 105 milioane — aproape dublu — așa că necesitățile de cadre specializate vor spori și ele la peste 60. Ducem lipsă, îndeosebi, de tehnicieni și ingineri în specialitatea de instalații. Institutul de con- Virgin RADU (Continuare în pag. a 2-a) Dulgherul Victor Boroancă și Cristea Bodea de la șantierul nr. 3 al I.C.M. nr. 5 din cadrul D.G.C.M.-București Cum poate fi împărțit un post la doi salariați Sferari cu titluri științifice... Zile întregi, cîțiva oameni am cercetat filele unui dosar voluminos, care tinde să se umfle dacă nu se va găsi cineva care să facă lumină, am stat de vorbă cu zeci de oameni. Fiecare rînd, fiecare filă, fiecare cuvînt rostit de cei ascultați dezvăluie fapte tenebroase, pe care etica noastră socialistă nu le poate concepe. Oameni cu o înaltă poziție și răspundere socială, au călcat în mod brutal în picioare legile țării, legile umane, conducîndu-se după interesele de clan. Ți se face pur și simplu greață cînd vezi că, specialiști cu înaltă calificare, care ar putea să pună umărul la construirea socialismului, stau înfundați în fotolii, în umbra deasă a birourilor și jonglează cu oamenii și cu posturile, trag sforile mai abu, ca niște păpușari de bilet. Dar să derulăm mai bine firul acestor mascarai care s-au petrecut la ÎNCERC. In luna ianuarie a.c. Iacob Dărăbanț, șeful serviciului administrativ, a plecat in concediu de odihnă. In același timp, el a făcut cerere de pensionare de vîrstă. Din motive persoanele și-a retras cererea de pensionare și conducerea institutului a fost de acord să-l reîncadreze, mai ales că nu a găsit un om potrivit pentru acest post. La scurt timp după reîncadrarea lui Dărăbanț, cineva din fostul C.S.G.A.S. i-a „recomandat“ directorului institutului, prof. ing. N. Corcinski, pe Victor Dumbravă, pentru postul de șef al serviciului administrativ. Directorul, în loc să-i spună că postul este ocupat și nu poate să-l angajeze, a făcut formele și l-a transferat în institut pe Dumbravă. Intrucțt doi salariați nu pot fi încadrați pe un singur post, directorul, ca să iasă din încurcătură, și să-și respecte totuși promisiunea făcută „amicului“ de la C.S.C.A.S., a dat decizie de trecere a lui Dărăbanț pe postul de tehnician I la documentare, iar pe Dumbravă l-a încadrat ca șef al serviciului administrativ .Pe bună dreptate, Dărăbanț a refuzat să îndeplinească funcția propusă, argumentând că el lucrează la serviciul administrativ de 19 ani de zile, timp în care nu i s-a reproșat niciodată că nu-și face datoria și nu înțelege acum să fie trecută o funcție cu care nu are nici contingență . Furios că nu-i iese pasiența., directorul Corcinski l-a chemat pe di lon PREDA (Continuare in pag. a 2-a) PR.QUăET.AJTS' BTS TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAL ■ CENTRALELE INDUSTRIALE I DIN RAMURĂ MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII LA ÎNCEPUT DE DRUM strucții. Timpul scurt care a trecut de la data constituirii acestor centrale industriale nu a permis măcar rezolvarea tuturor problemelor de ordin organizatoric, totuși încă de pe acum conducerile lor și-au conturat o serie de direcții, în care vor acționa pentru a folosi cel mai eficient atribuțiile lărgite acordate de statutul de funcționare. Pentru a vedea în ce constă progresul realizat prin gruparea întreprinderilor cu profil similar de producție în cadrul aceleași centrale industriale, cum va funcționa și ce îmbunătățiri își propune să aducă pentru dezvoltarea ramurii respective și perfecționarea tehnologiilor de fabricație, un redactor al gazetei noastre a solicitat inginerului Vasile DRAGOȘ, directorul general al Centralei industriale a geamurilor și materialelor izolatoare, să arate avantajele aduse de noua formă de organizare și cum vor fi ele valorificate. Redăm in rîndurile de mai jos răspunsul primit: „înainte de a intra în subiectul propriu-zis al discuției — și-a început interlocutorul expunerea — cred că ar fi bine să vedem care sunt întreprinderile centrala industrială, ce constituie fabricile de geamuri din Târnăveni, Mediaș, Scăieni și Buzău, întreprinderile de materiale izolatoare de la Turda și Berceni, „Izolatorul“ din București, întreprinderea de materiale de construcții „Bircea“ din Deva și întreprinderea pentru exploatarea T. MASTACESCU (continuare în gag. a 2-a) In cadrul industriei materialelor de construcții au fost recent înființate trei centrale industriale : una pentru geamuri și materiale izolatoare, alta pentru prefabricate din beton și a treia de utilaje și piese de schimb pentru materiale de con- Laminorul nr. 3 in rodaj Laminorul continuu de sîrmă de oțel nr. 3 de la uzina „Industria sîrmei“-Cimpia Turzii a intrat în probe și rodaje, cu două luni înainte de termenul de punere in funcțiune. Se întrevăd perspective ca agregatul să poată fi predat înainte de termenul fixat prin planul de stat, ceea ce va constitui un nou succes al ICJUL-Cluj. (ing. Anghel RUSALIM, corespondent) Amt XXI jij| simbátá Redacția și administrația București 46 str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21-15.10.92 4 pagini 25 bani LA COMBINATUL SIDERURGIC — GALAȚI Furnalul nr. 2 produce Miercuri 15 octombrie, la ora prânzului, cel de al doilea furnal de 1700 mp a elaborat șarja inaugurală. Evenimentul a avut loc cu 49 de zile înainte de termenul fixat prin planul de stat și cu 15 mai devreme decit se angajaseră constructorii de la I.C.M.S.Galați. Scurtarea duratei de execuție permite Combinatului siderurgic să realizeze o producție suplimentară de 80 000 tone de fontă. De remarcat că față de primul agregat similar s-au „cîștigat“ 6 luni de zile — rezultat al plusului de experiență dobîndit, ceea ce apropie și mai mult pe constructorii și mentorii noștri de performanțele de viteză atinse în țările cu tradiție în executarea obiectivelor siderurgice. In încheierea mitingului prilejuiți de șarja inaugurală a jurnalului nr. 2, într-o atmosferă entuziastă, participanții — constructori și siderurgiști — au trimis o telegramă C.G. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se angajează execuția și la celelalte obiective aflate in execuție. • Cariera Poieni se află pe riul Crișul Repede, la 15 km de Huedin. Aici se exploatează o formație eruptiva, cunoscută sub denumirea „dacitul de Vlădeasa“. In urma studiilor făcute a reieșit necesitatea sporirii capacității de producție și înlocuirea construcțiilor de lemn cu altele de beton armat. In cadrul acestei acțiuni, se află in construcție noi silozuri pentru piatră spartă. Dintre acestea, silozul „Bologa“ preia piatra spartă prin intermediul unei estacade de la stațiile de concasare și sortare. Estacada trece la înălțimea de circa 20 m și are scheletul din beton armat (ferme de 24 m). Lucrările le execută un colectiv al întreprinderii de construcții căi ferate-Cluj, sub conducerea ing. Vasile Păcuraru și ing. Mihai Crainic. • Întreprinderea de construcții căi ferate-Cluj execută, printre altele, și dublarea liniei Teiuș — Războieni, ceea ce va permite circulația cu viteze sporite, curbele de racordare fiind construite in această ipoteză, iar tipul de șină va fi de 49 kg/m. Lucrările sînt intr-un stadiu înaintat, urmînd ca pină sfîrșitul anului să se dea în circularație porțiunea Valea Lungă — Cîmpul Libertății. (Fototext ing. Cornel OPRIȘIU, corespondent) • In noul cartier Piața Gării din Craiova. Trustul de construcții locale cu vnțe execută un ansamblu de laproprietate personală, care va însuma 23 de blocuri cu 4 și 10 etaje, totalizlnd 1145 de apartamente, s blocuri cu 198 de apartamente vor fi predate pină la sfîrșitul anului. (Traian ROȘIANU, corespondent) In fotografie un moment din timpul așezării fermelor pe renzime. Las’ că-i știu eu... — ...Doar am lucrat și eu în proiectare, îi cunosc bine pe domnișorii ăia fandosiți, care toată ziua lustruiesc birourile cu coatele... Parca-i văd. Se înfundă în fotoliu și aruncă în tavan priviri somnambule. Vezi, chipurile se gîndesc la cina știece năzdrăvănie tehnică. Ies din transă cînd se revarsă mirosul de nescafé. Apoi vin ceasurile „obositoare" ale documentării. Revistele, cu modele de rochii tricotate și cu ultimele cancanuri din viața privata a vedetelor de la Hollywood, trec din mînă în mină. Cu cafeluța și cu cancanurile de pe la atelierele de arhitectură, instalații, rezistență viața este veselă și frumoasă. Vin apoi zilele lungi, cu nopți albe și mii de ore suplimentare. Se liniază în dreapta, se hașurează în stingă, se ia de ici, se pune dincolo. Zor mare la devize, la sceliograf, la expediție. Și în sfîrșit, mentația a doc afost întocmită cu calificativul „excelent", iar sarcina îndeplinită cu... cîteva zile înainte de termen ! De aici încolo își bat capul constructorii, întocmind zeci de liste cu omisiuni și inadvertențe, zeci de adrese solicitînd elucidarea unor soluții tehnice birante, abracadaschimbarea unor materiale ieșite din fabricație de ani de zile. Astfel spus, începe Golgota șantierului. — De bună seamă, atunci, vă atrage mai mult viața aspră, bărbătească, lupta și bucuriile șantierului ? — Hm ? Șantierul... Ce-i tot poleiți atîta ? Unul îți dă proiecte, altul materiale... Vorba aia, nu-ți mai rămîne decît să... mesteci. Cine umblă după mură-n gură, asta-i de el — șantierul. Sunt situații cînd este greu să fii politicos. Și, de data aceasta, tare a? fi vrut să nu fiu. Nu știu cum să-mi formulez replica. De aceea, încerc sentimentul complicității. Emil STERESCU