Constructorul, octombrie 1969 (Anul 21, nr. 40-43)

1969-10-18 / nr. 42

Ședință de colegiu la Ministerul Construcțiilor Industriale Recent, Ioi. Ministerul Construcțiilor Industriale a avut loc o ședință de cllegiu lărgită, cu participarea tuturor conducătorilor unităților aparținând acestui minister. Au fost analizate­ felul cum s-au realizat principalii indi­catori de plan pe trei trimestre din acel om, măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului pe trimestrul IV și pe întreg anul, crearea con­dițiilor de lucru pe timp friguros, pregătirea planului pe 1970, precum și felul cum s-au desfășurat adunările generale ale salariaților în întreprinderi. Volumul producției realizate însumează 74,8 la sută din planul anual și 99,2 la sută din sarcinile pe 9 luni, cu râmîneri substanțiale în urmă mai ales la obiectivele destinate agriculturii. Râmînerea în urmă este explicată și prin nerealizarea productivității muncii — 97,2 la sută la unitățile fostului M.C.I.C.R. și 93,5 la sută la cele provenite de la fostul MIC. Nerealizârile pe 9 luni, sarcinile mari pe ultimul­­ trimestru și măsurile de pregătire a planului pe 1970 și a lucrului pe timp friguros sunt argumente care pledează pentru mobilizarea tuturor rezervelor existente in fiecare întreprindere în vederea realizării integrale a planului pe 1969 și a punerii în funcțiune a capacităților de producție planificate. Crearea Ministerului Construcțiilor Industriale, care înglobează principalele resurse umane și materiale­ ale ramurii, trebuie să constituie un prilej de colaborare și întra­jutorare între unitățile de construcții în vederea folosirii la maximum a tutu­ror mijloacelor materiale pe care le au în dotafie. f INFORMAȚIE în cadrul contactelor bilaterale industriale, face o vizită în Repu­privind colaborarea tehnico-econo­­mlica Socialistă Cehoslovacia, la în­miea, o delegație condusă de in­­­vitația ministrului construcțiilor din Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor țara prietenă. Pe faleza reamenajată a Dunării, la Galați Citiți In pag. a 3-a Frigul, ploile și lapo­­­ vița sunt pe aproape URGENTAJ! PREGĂTIRILE! aspecte din activitatea întreprinderilor de construcții $1 materiale, pentru asigurarea lucrului pe timp hriguros Gazetă editată­­ de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Simpozion ÎNCERC Joi au început, la Poiana Bra­șov, lucrările simpozionului „Fi­nisarea și protecția construcțiilor cu materiale pe bază de poli­meri“, organizat de Institutul de cercetări în construcții și eco­nomia construcțiilor. Participă numeroși specialiști din cerceta­re, din învățămîntul superior de construcții, din organizațiile de proiectare și de execuție. Pro­gramul lucrărilor — care se vor încheia mîine — cuprinde pre­zentarea a peste 20 de comuni­cări, vizitarea Fabricii chimice Riștiov, a șantierelor Măgurele și Codlea, a poligonului de ex­punere la intemperii a elemen­telor de construcții de pe mun­tele Postăvarul. Pe tarlalele pline de rod bogat ale C.A.P.-urilor și I.A.S.-urilor, ță­rănimea, mecanizatorii depun sus­ținute eforturi pentru a strînge re­coltele și pentru a le pregăti pe cele viitoare. Timpul se menține frumos și trebuie folosit din plin, mai cu seamă că vremea ploilor reci de toamnă se apropie vertigi­nos. In acest cadru își desfășoară activitatea și constructorii de pe șantierele investițiilor agrozooteh­nice. Se are în vedere necesitatea predării la termen a capacităților și obiectivelor planificate pentru a­­cest an, ca și pregătirea fronturilor de lucru pentru lunile de iarnă. Cu toate că pe alocuri au fost depuse eforturi încununate de suc­cese, roadele activității desfășurate în primele 9 luni ale anului sunt departe de a ne mulțumi. Este ade­vărat că o bună parte din rămîne­­rile în urmă au fost recuperate, dar ele continuă să fie încă destul de consistente. Este adevărat, apoi, că unele capacități au fost recepționa­te, dar mai sunt obligații neonorate iar multe din lucrările aflate in execuție evoluează încet, ceea ce face incertă predarea lor la ter­men. Punerea în funcțiune a celor 84 hectare de sere din cele 88 de hectare planificate pînă la 30 sep­tembrie ar putea fi considerată ca încurajatoare. Iată însă că diferența pină la cele 181 de hectare cu sca­dență la 31 decembrie, ridică fel de fel de probleme : cele de la Codlea riscă bunăoară să nu poată beneficia de căldură, deoarece lu­crările la centrala termică de la fa­brica „Colarom“ (executant I.S.C.M. — Brașov), avansează prea lent, în timp ce serele de la Ploiești (Trus­tul nr. 1) lîncezesc din lipsa forței de muncă și a mijloacelor de trans­port. Greu de înțeles de ce­ unele întreprinderi de construcții lasă continuu obiectivele agrozootehnice la periferia preocupărilor. Acestea sunt ultimele la primirea materia­lelor, ultimele la repartizarea forței de muncă și a utilajelor. O mostră edificatoare în această privință ofe­ră I.C.M. nr. 6-Craiova, cu silozurile de la Banu Mărăcine. In 9 luni aici s-au realizat doar 45 °/6 din sarcinile valorice pe 1969. „Recordul“ acesta nu surprinde, dacă ținem seama că luna trecută din efectivul necesar de 350 de muncitori, pe șantier au lucrat doar 68, din care 50 mai cu seamă la manipularea materialelor. Ca să nu mai punem la socoteală și consecințele lipsei de materiale. Frigul, ploile și lapovița sînt pe a­­proape. Vizitînd stația de uscat și calibrat semințe de porumb de la Fetești sau Complexul pentru creș­terea și îngrășarea porcilor de la Brăila ai însă impresia că pe aici constructorii de la I.C.M. nr. 8 — București și, respectiv, I.C.M. nr. 7 — Galați, așteaptă... vara. Mai toate obiectivele sînt rămase în urmă, iar de pregătirea lor pentru iarnă nu se sinchisește Primeni. Cum vor în­cheia oare aceste șantiere anul ? Ce vor face oamenii și așa puțini la număr, atunci cînd intemperiile vor deveni mai aspre ? Intr-un ritm cu totul nesatisfăcă­tor se desfășoară lucrările și pe șan­tierele marilor complexe de irigații. Faptul că în primele 9 luni n-au execuția trustului de construcții din localitate. Nou clădire, cu sala de spectacole avînd 650 de locuri, este amplasată într-un armonios cadru urbanistic. fost predate în întregime suprafe­țele planificate îngreunează mult sarcinile din trimestrul IV. Sînt to­tuși perspective ca anul să fie în­cheiat în bune condiții ? După felul cum s-au prezentat unele șantiere in luna septembrie este foarte greu de formulat opinii optimiste. S-a considerat in mod greșit că simpla concentrare de utilaje poate rezolva problema irigațiilor. Iată însă că acestea, fără o organizare corespun­zătoare, în loc să producă fac doar figurație. Șantierul de îndiguire­­desecare Valea Ier, al Trustului de construcții și îmbunătățiri funciare Oradea, are de făcut față unor sar­cini mari. Se spune însă că lipsesc o seamă de utilaje, dar iată că nici cele existente nu sunt folosite cum trebuie. Luna trecută, din cele 17 dragline 6 au fost defecte, din 29 screpere 13 n-au funcționat, din 99 de buldozere doar 42 au făcut trea­bă. Folosirea nerațională a parcului și a forței de muncă a făcut ca șantierul Dăbuleni-Potelu - Corabia, al T.C.I.F.­Craiova, să încheie tri­mestrul III cu un deficit de 11000 mc de terasamente manuale, să nu poată realiza decolmatarea canale­lor colectoare 1 și 2 , lipsa a 50 de panouri de platelaje a atras după sine neexecutarea a 145 000 mc de terasamente mecanice, din cele 284.000 mc planificați. La ce bun au mai fost deplasate la complexul Vînători - Suhaia - Zimnicea (al T.C.I.F.-București) atîtea utilaje, cînd aproape jumătate din numărul lor stau degeaba ? Cum puteau, a­­poi, constructorii să se achite de obligațiile ce le revin, cită vreme o seamă Combinatul de furnizori, cum este de materiale de con­strucții de la Tg. Jiu, nu-și onorea­ză la timp obligațiile contractuale ? Puțin a mai rămas pînă la sfârși­tul anului. Și mai puțin pînă ce ploile și lapovița vor îngreuna mișcarea oamenilor și a utilajelor. Iată de ce se impun de urgență măsuri de maximă eficiență pentru accelerarea ritmului de lucru. Este în interesul economiei naționale ca toate capacitățile de producție obiectivele planificate, ca suprafețe­și le irigate pe care le așteaptă agri­cultura să fie predate la termen, în bune condiții. Adrian CIMPEANU Lăsate uitării, șantierele agrozootehnice lîncezesc La Craiova se construiește un nou locaș de cultură. Este vorba de edificiul Teatrului Național, proiec­tat de L­.C.A.S. (șef de proiect­­ arh. Alexandru Iotzu) și aflat în I I DIN VRANCEA VINE UN APEL. un drum către Focșani îmi vezi­ 1 fie cunoștințele despre județul Vrancea,­­trec în revistă, mintal, posibilitățile actuale de dezvoltare și, mai ales, perspectivele de vii­­­tor; zeci de obiective economice au apărut pe harta acestui județ, altădată periferic, intrat acum în­ vasta arie a industrializării. Și cum­ se face simțită necesitatea de po­tențial uman, de cadre specializate,­ care să edifice obiectivele ce tre­buie să prindă viață ! Lucrează aici zeci și zeci de specialiști cu o pregătire medie sau superioară, ani­mați de dorința cinstită de a da o altă valoare localităților județu­­­lui. Oare sunt suficienți? Maria Ho­rodincă din Consiliul popular al județului Vrancea ne împărtășește ș­i Jaloanele trasate privind dez­voltarea economică a județului pot fi cu greu atinse fără aportul stringent al cadrelor specializate. Obiectivele aflate în execuția în­treprinderii județene de construcții­ sînt lipsite, în mare parte, de asis­tența și îndrumarea unor tehni­cieni și ingineri cu experiență ; ac­­­tualul nucleu tehnic al întreprin­derii este insuficient, explicîndu-se astfel de ce unele loturi nu au în­ schemă cadre superioare. Nici zece luni nu sînt de cinci , a luat ființă întreprinderea jude­țeană de construcții. De la început s-au stabilit sarcini cu valori de zeci de milioane. Și asta, în condi­ții vitrege, conjugîndu-se lipsa b­a­zei tehnice cu cea a cadrelor ca­lificate și, mai cu seamă, de nivel mediu și superior. Il întreb pe in­ginerul Văcăreanu, șeful serviciu­lui producției, cum se resimte ab­sența specialiștilor de pe șantierele din Focșani și din localitățile­ din județ . — Direct în producție. Cele 11 Unde ne sunt specialism ? procente în minus din plan înregis­trate în primele 9 luni din acest an vorbesc de la sine... Cu schema în față, Ionel Iacob, șeful organizării muncii, ne înfă­țișează o situație aproape incredi­bilă. Față de nevoile prezente, șan­tierele întreprinderii reclamă un număr de peste S0 de maiștri, in­gineri și economiști. Multe dintre serviciile din centrală au efecti­vele incomplete, o parte din șan­tierele importante nu dispun de maiștri, lucrările de normare măsurători cu greu se pot cuprin­și de, iar cu­ privește controlul de ca­litate — încadrat numai cu un singur inginer — acesta se rezu­mă la obiectivele aflate în muni­cipiu, atît cit se poate face. Il întreb pe ing. Anton Collavini, directorul întreprinderii, cum vede soluționarea acestei ecuații cu mul­te necunoscute. — La ora actuală, întărirea cor­pului tehnic cu noi cadre superior calificate ar constitui o infuzie a organismului șantierelor noastre, dîndu-ni-se astfel posibilitatea de a face față cu succes sarcinilor pe care le avem și de a recupera ră­mânerile în urmă. E adevărat, în acest an au fost repartizați cinci proaspeți absolvenți ai facultăților de construcții, dar potrivit nevoi­lor noastre e prea puțin. Mă gîn­­desc că în 1970 planul va crește la 105 milioane — aproape dublu — așa că necesitățile de cadre spe­cializate vor spori și ele la peste 60. Ducem lipsă, îndeosebi, de teh­nicieni și ingineri în specialitatea de instalații. Institutul de con- Virgin RADU (Continuare în pag. a 2-a) Dulgherul Victor Boroancă și Cristea Bodea de la șantierul nr. 3 al I.C.M. nr. 5 din cadrul D.G.C.M.-București Cum poate fi împărțit un post la doi salariați Sferari cu titluri științifice... Zile întregi, cîțiva oameni am cercetat filele unui dosar voluminos, care tinde să se umfle dacă nu se va găsi cineva care să facă lumină, am stat de vorbă cu zeci de oameni. Fiecare rînd, fiecare filă, fiecare cuvînt rostit de cei ascultați dezvăluie fapte tenebroase, pe care etica noastră socialistă nu le poate concepe. Oameni cu o înaltă poziție și răspundere socială, au călcat în mod brutal în picioare legile țării, legile umane, conducîndu-se după interesele de clan. Ți se face pur și simplu greață cînd vezi că, specialiști cu înaltă calificare, care ar putea să pună umărul la construirea socialismului, stau înfundați în fotolii, în umbra deasă a birourilor și jonglează cu oamenii și cu posturile, trag sforile mai abu­,­ ca niște păpușari de bilet. Dar să derulăm mai bine firul acestor mascarai care s-au petrecut la ÎNCERC. In luna ianuarie a.c. Iacob Dă­răbanț, șeful serviciului administra­tiv, a plecat in concediu de odihnă. In același timp, el a făcut cerere de pensionare de vîrstă. Din motive persoanele și-a retras c­ererea de pensionare și conducerea institutu­lui a fost de acord să-l reîncadreze, mai ales că nu a găsit un om po­trivit pentru acest post. La scurt timp după reîncadrarea lui Dărăbanț, cineva din fostul C.S.G.A.S. i-a „recomandat“ direc­torului institutului, prof. ing. N. Corcinski, pe Victor­­ Dumbravă, pentru postul de șef al serviciului administrativ. Directorul, în loc să-i spună că postul este ocupat și nu poate să-l angajeze, a făcut formele și l-a transferat în institut pe Dum­bravă. Intrucțt doi salariați nu pot fi încadrați pe un singur post, di­rectorul, ca să iasă din încurcătură, și să-și respecte totuși promisiunea făcută „amicului“ de la C.S.C.A.S., a dat decizie de trecere a lui Dă­răbanț pe postul de tehnician I la documentare, iar pe Dumbravă l-a încadrat ca șef al serviciului admi­nistrativ .Pe bun­ă dreptate, Dărăbanț a refuzat să îndeplinească funcția propusă, argumentând că el lucrează la serviciul administrativ de 19 ani de zile, timp în care nu i s-a re­proșat niciodată că nu-și face dato­ria și nu înțelege acum să fie tre­cut­ă­­ o funcție cu care nu are nici contingență . Furios că nu-i iese pasiența., di­rectorul Corcinski l-a chemat pe di­ lon PREDA (Continuare in pag. a 2-a) P­R.QUăET.AJTS' BTS TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAL ■ CENTRALELE INDUSTRIALE I DIN RAMURĂ MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII­­ LA ÎNCEPUT DE DRUM­ strucții. Timpul scurt care a tre­cut de la data constituirii acestor centrale industriale nu a permis măcar rezolvarea tuturor proble­melor de ordin organizatoric, to­tuși încă de pe acum conducerile lor și-au conturat o serie de direc­ții, în care vor acționa pentru a folosi cel mai eficient atribuțiile lărgite acordate de statutul de funcționare. Pentru a vedea în ce constă progresul realizat prin gru­parea întreprinderilor cu profil si­milar de producție în cadrul ace­leași centrale industriale, cum va funcționa și ce îmbunătățiri își propune să aducă pentru dezvolta­rea ramurii respective și perfecțio­narea tehnologiilor de fabricație, un redactor al gazetei noastre a solicitat inginerului Vasile DRA­­GOȘ, directorul general al Centra­lei industriale a geamurilor și ma­terialelor izolatoare, să arate a­­vantajele aduse de noua formă de organizare și cum vor fi ele valo­rificate. Redăm in rîndurile de mai jos răspunsul primit: „înainte de a intra în subiectul propriu-zis al discuției — și-a în­ceput interlocutorul expunerea — cred că ar fi bine să vedem care sunt întreprinderile centrala industrială, ce constituie fabricile de geamuri din Târnăveni, Mediaș, Scăieni și Buzău, întreprinderile de materiale izolatoare de la Turda și Berceni, „Izolatorul“ din Bucu­rești, întreprinderea de materiale de construcții „Bircea“ din Deva și întreprinderea pentru exploatarea T. MASTACESCU (continuare în gag. a 2-a) In cadrul industriei materialelor de construcții au fost recent înfiin­țate trei centrale industriale : una pentru geamuri și materiale izola­toare, alta pentru prefabricate din beton și a treia de utilaje și piese de schimb pentru materiale de con- Laminorul nr. 3 in rodaj Laminorul continuu de sîrmă de oțel nr. 3 de la uzina „Industria sîrmei“-Cimpia Turzii a intrat în probe și rodaje, cu două luni îna­inte de termenul de punere in funcțiune. Se întrevăd perspective ca agregatul să poată fi predat îna­inte de termenul fixat prin planul de stat, ceea ce va constitui un nou succes al I­CJUL-Cluj. (ing. An­­ghel RUSALIM, corespondent) Amt XXI jij| simbátá Redacția și adminis­trația­­ București 46 str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21-15.10.92­ 4 pagini 25 bani LA COMBINATUL SIDERURGIC — GALAȚI Furnalul nr. 2 produce Miercuri 15 octombrie, la ora prânzului, cel de al doilea furnal de 1700 mp a elaborat șarja inaugura­lă. Evenimentul a avut loc cu 49 de zile înainte de termenul fixat prin planul de stat și cu 15 mai de­vreme decit se angajaseră construc­torii de la I.C.M.S.­Galați. Scurtarea duratei de execuție per­mite Combinatului siderurgic să realizeze o producție suplimentară de 80 000 tone de fontă. De remar­cat că față de primul agregat simi­lar s-au „cîștigat“ 6 luni de zile — rezultat al plusului de experiență dobîndit, ceea ce apropie și mai mult pe constructorii și mentorii noștri de performanțele de viteză atinse în țările cu tradiție în execu­tarea obiectivelor siderurgice. In încheierea mitingului prilejuiți de șarja inaugurală a jurnalului nr. 2, într-o atmosferă entuziastă, parti­cipanții — constructori și siderur­­giști — au trimis o telegramă C.G. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se angajează execuția și la celelalte obiective aflate in execuție. • Cariera Poieni se află pe riul Crișul Repede, la 15 km de Huedin. Aici se exploatează o formație e­­ruptiva, cunoscută sub denumirea „dacitul de Vlădeasa“. In urma studiilor făcute a reieșit necesitatea sporirii capacității de producție și înlocuirea construcțiilor de lemn cu altele de beton armat. In cadrul acestei acțiuni, se află in construcție noi silozuri pentru piatră spartă. Dintre acestea, silo­zul „Bologa“ preia piatra spartă prin intermediul unei estacade de la stațiile de concasare și sortare. Estacada trece la înălțimea de circa 20 m și are scheletul din beton ar­mat (ferme de 24 m). Lucrările le execută un colectiv al întreprinderii de construcții căi ferate-Cluj, sub conducerea ing. Vasile Păcuraru și ing. Mihai Crainic. • Întreprinderea de construcții căi ferate-Cluj execută, printre al­tele, și dublarea liniei Teiuș — Răz­­boieni, ceea ce va permite circula­ția cu viteze sporite, curbele de ra­cordare fiind construite in această ipoteză, iar tipul de șină va fi de 49 kg/m. Lucrările sînt intr-un sta­diu înaintat, urmînd ca pină sfîrșitul anului să se dea în circula­ra­ție porțiunea Valea Lungă — Cîm­­pul Libertății. (Fototext ing. Cornel OPRIȘIU,­ corespondent) • In noul cartier Piața Gării din Craiova. Trustul de construcții lo­cale cu vnțe execută un ansamblu de la­proprietate personală, care va însuma 23 de blocuri cu 4 și 10 etaje, totalizlnd 1145 de apartamente, s blocuri cu 198 de apartamente vor fi predate pină la sfîrșitul anului. (Traian ROȘIANU, corespondent) In­ fotografie un moment din tim­pul așezării fermelor pe renzime. Las’ că-i știu eu... — ...Doar am lucrat și eu în proiectare, îi cu­nosc bine pe domnișorii ăia fandosiți, care toată ziua lustru­iesc birourile cu coatele... Parca-i văd. Se înfundă în fotoliu și aruncă în tavan priviri somnambu­le. Vezi, chipurile se gîndesc la cina șt­ie­ce năzdrăvă­nie tehnică. Ies din transă cînd se revarsă miro­sul de nescafé. A­­poi vin ceasurile „obositoare" ale documentării. Re­vistele, cu modele de rochii tricotate și cu ultimele cancanuri din via­ța privata a ve­detelor de la Hol­lywood, trec din mînă în mină. Cu cafeluța și­­ cu cancanurile de pe la atelierele de arhitectură, insta­lații, rezistență viața este veselă și frumoasă. Vin apoi zilele lungi, cu nopți albe și mii de ore supli­mentare. Se linia­­ză în dreapta, se hașurează în stin­gă, se ia de ici, se pune dincolo. Zor mare la de­vize, la sceliograf, la expediție. Și în sfîrșit, mentația a doc a­fost întocmită cu cali­ficativul „exce­lent", iar sarcina îndeplinită cu... cîteva zile înainte de termen ! De aici încolo își bat capul constructo­rii, întocmind zeci de liste cu omi­siuni și inadver­tențe, zeci de a­­drese solici­­tînd elucidarea unor soluții teh­nice birante, abracada­schimba­rea unor materia­le ieșite din fabri­cație de ani de zile. Astfel spus, începe Golgota șantierului. — De bună sea­mă, atunci, vă a­­trage mai mult viața aspră, băr­bătească, lupta și bucuriile șantieru­lui ? — Hm ? Șantie­rul... Ce-i tot po­leiți atîta ? Unul îți dă proiecte, altul materiale... Vorba aia, nu-ți mai rămîne decît să... mesteci. Cine umblă după mu­­ră-n gură, asta-i de el — șantierul. Sunt situații cînd este greu să fii politicos. Și, de data aceasta, tare a? fi vrut să nu fiu. Nu știu cum să-mi formulez re­plica. De aceea, încerc sentimentul complicității. Emil STERESCU

Next