Constructorul, martie 1970 (Anul 22, nr. 10-13)
1970-03-28 / nr. 13
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La Bucureștii au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii, au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. în actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi! 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii in unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, în prima zi a lucrărilor sesiunii, intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere, în continuare s-a trecut la discuția generală. Comisiile juridică , pentru industrie, construcții și transporturi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură, s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii,. Lucrările Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România au continuat, joi dimineața, cu dezbaterea generală la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, în continuarea dezbaterii generale la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat au mai luat cuvîntul deputații : Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele consiliului popular județean, Ioan Stanatiev ,directorul general al Uzinei „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, județul Cluj, precum și ministrul transporturilor, Pavel Ștefan. Trecîndu-se la discuția pe artiicole a Proiectului de lege, deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a făcut în numele acestei comisii și al Comisiei juridice, unele propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de lege, la care și-a dat asentimentul și deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, care a prezentat raportul la acest Proiect de lege. După ce deputații au aprobat propunerile făcute în cadrul discuției pe articole, s-a trecut la votul secret, cu bile, a întregului Proiect I de lege. Cu amendamentele făcute, Marea Adunare Națională a adoptat Legea organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a prezentat expunerea la Proiectul Legii privind asigurarea și controlul calității produselor. Deputatul Mihail Florescu, vice- președintele Comisiei pentru industrie, construcții și transporturi, a prezentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. La discuția generală asupra Proiectului de lege au luat cuvîntul deputații: Mihai Nicolae, prim- secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Aurel Bozgan, directorul Fabricii de mașini-unelte și agregate București, Ioan Benk5, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Mureș, Mihail Suder, ministrul industriei lemnului, Dumitru Joița, secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Silvia Irofte, inginer la Fabrica de postav din Buhuși, județul Bacău, Richard Winter, prim- secretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stancu, maistru la Intreprinderea de construcții și montaje nr. 2 București, Gelu Kahu, directorul Institutului de cercetări și proiectări pentru construcții navale-Galați, precum și ministrul nr- 1 (Continuare în pag. a 4-a) Informație Colegiul Ministerului Construcțiilor Industriale a analizat în ședința din 21 martie a.c., condusă de tovarășul ministru ing. Matei Ghigiu, activitatea și rezultatele economice obținute în 1969 de întreprinderile din subordinea ministerului și măsurile ce se impun pentru înscrierea în indicatorii economico-financiari planificați pe 1970. Un punct special al dezbaterilor l-a constituit problema prevenirii și recuperării pagubelor în avutul obștesc. La ședință au participat conducătorii unităților, inginerii-șefi cu producția, contabilii șefi. In urma analizei și propunerilor făcute, Colegiul a adoptat o hotărîre cuprinzînd concrete a căror îndeplinire sarcini să asigure realizarea indicatorilor de plan la preț de cost și beneficii. 1J (10551 Anul XXII 28 martie iimbăta mo; 4 pagini 25 bani Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Pe coordonatele vastului program de îmbunătățiri funciare inițiat de partid Dezvoltarea armonioasă multilaterală a economiei națioinale este de neconceput fără o agricultură înfloritoare. Iar despre o agricultură modernă, intensivă nu poate fi vorba fără folosirea cuceririlor celor mai noi ale științei, fără amenajări specifice care s-o pună la adăpostul capriciilor naturii. Despre eforturile statului în această direcție stau mărturie producția de tractoare și mașini agricole, modernele combinate de îngrășăminte chimice, investițiile menite să asigure agriculturii o solidă bază tehnico-materială. în aceste zile, cînd muncitorii ogoarelor pregătesc lucrările de primăvară, constructorii de pe șantierele de îmbunătățiri funciare prezintă la recepție ultimele instalații și suprafețe din planul de irigații și cel de desecări pe anul 1969 120 195 ha și, respectiv, 129 297 ha. în același timp, unitățile de execuție desfășoară o intensă activitate pe noi și noi fronturi ce reprezintă sarcinile pentru 1970. Acestea se înscriu pe linia „Programului național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului în anii 1971—1975“, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R. Anul acesta, unitățile de execuție din cadrul Centralei lucrărilor de îmbunătățiri funciare au de realizat, în sectoarele de stat și cooperatist, 81946 ha de îndiguiri și desecări, 178 500 ha de irigații, la care se adaugă investițiile specifice de amenajări piscicole, combaterea eroziunii solului, acumulări și regularizări de rîuri — care fac parte din vastul program de modernizare a agriculturii românești, inițiat de partid, în volume de lucrări, noile sarcini înseamnă că vor trebui puse în operă 785 000 mc de betoane monolite și prefabricate, 80 km de tuburi precomprimate din beton armat, 2 200 km tuburi de azbociment, 170 km de jgheaburi precomprimate, 100 km de IN CENTRUL ATENȚIEI, UZARA UCRAROR tuburi metalice, că vor trebui construite 110 stații de pompare și executate 70 000 000 mc de terasamente-In condițiile unor indicatori economici exigenți, este de la sine înțeles că toate acestea nu pot fi concepute în afara unor tehnologii de mare randament și a mecanizării complexe. Primii pași puternici în această direcție s-au și făcut. Au fost procurate documentațiile la nivelul sarcinii întregului an, a fost pusă la punct tehnologia de realizare pe poligoane de șantier a dalelor mari prefabricate (2m x 3 m) ce vor fi folosite la peree, au fost perfectate contractele cu furnizorii de materiale. Atenția principală o reține însă sectorul de mecanizare. Adică, cele peste 2 000 de dragline, serepere, buldozere, săpătoare de șanțuri și drăgi. Acestora urmează să li se alăture alte utilaje, adaptate sau specifice lucrărilor de irigații. Dintre acestea, pe primul plan se înscrie „Dingler“-ul (aflat la șantierul Carasu), un utilaj complex pentru impermeabilizarea secțiunilor de canal, cu ajutorul căruia se vor turna, în condițiile unei înalte productivități, circa 90 000 mp de beton. Apoi, o seamă de screpere, săpătoare-încărcătoare, nivelatoare de taluz, lansatoare de conducte ș a. Anul trecut, gradul de activizare a parcului a cam lăsat de dorit — de unde și o oarecare neritmicitate în realizarea sarcinilor. Urmărindu-se preîintîmpinarea unor asemenea situații, au fost inițiate măsuri pentru diminuarea duratelor, de imobilizare a utilajelor în reparații, pentru stimularea materială a mecanicilor și ridicarea calificării lor profesionale ș a. Constructorii de pe șantierele de îmbunătățiri funciare sunt animați de dorința fierbinte de a se achita cu cinste de sarcinile ce le revin, conștienți fiind că prin munca lor își aduc contribuția la înfăptuirea programului de modernizare a agriculturii inițiat de partid, la ridicarea bunăstării poporului. Aurel ZELINSCHI Avînd condiții optime de lucru, constructorii de la șantierul 6 Suceava al I.S.C.M.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej au reușit să obțină un avans de 30 de zile la execuția noii hale de mașini-unelte a Întreprinderii mecanice din localitate. Regulamentul de salarizare al întreprinderii — nu o simplă formalitate, ci un instrument de lucru. O dată cu generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în ramura de construcții-montaj, în fiecare unitate s-a elaborat și regulamentul de salarizare pentru muncitori și personalul tehnico-administrativ, prin care — potrivit Principiului socialist de retribuție după cantitatea și calitatea muncii — trebuie să se asigure cointeresarea fiecărui salariat în rezultatele muncii sale. Acest regulament trebuie să stabilească toate detaliile necesare aplicării noului sistem îmbunătățit de salarizare, ținînd seama de : — categoriile de salariați existente ; — natura sarcinilor și obiectivelor pe compartimente funcționale, subunități, puncte de lucru, obiective etc.; — forma de salarizare care se aplică : — criteriile generale de acordare integrală a salariului ; — modul de diminuare a salariilor ; — condițiile obiective care dau dreptul la reducerea sau anularea diminuărilor. La marea majoritate a unităților Ministerului Construcțiilor Industriale s-a avut în vedere și s-a reușit, în mare măsură, să se asigure regulamentului de salarizare un conținut adecvat specificului și sarcinilor de realizat, așa incit el să devină un important instrument în realizarea sarcinilor de plan. Sunt însă și cazuri în care s-a dat acestui document un conținut formal , de asemenea, cazuri cînd s-a pornit de la premisa că pentru fiecare activitate din unitate este necesar să se întocmească un regulament de salarizare separat — prin aceasta creîndu-se un sistem greoi, neunitar și, in final, tot formal și neeficient. Un capitol al regulamentului îl constituie salarizarea muncitorilor. La 13 unități de construcții-montaj, ale căror regulamente de salarizare au fost analizate, s-a tratat această problemă mai mult sau mai puțin simplist, în sensul că doar s-a amintit de salarizarea în acord și, la fel, de cea în regie (I.S.C.M.-urile din Brăila, Brazi, municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Trustul nr. 5- Brașov) ; la alte întreprinderi s-au făcut și unele diferențieri ale salarizării în regie, în funcție de natura sarcinilor muncitorilor , dar și acestea incomplete și neaprofundate (Trustul nr. 1-București, I.C.M.-Pitești, I.S.C.M.-Craiova). In nici unul din regulamentele analizate, la salarizarean acord nu s-a precizat în mod expres că forma principală și necesară de salari-Petre HALTENWANGER șeful serviciului salarizare din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare în pag. a 3-a) II Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale , de Comitetul Uniunii sindicatelor din constructii si industria materialelor de construcții • Numeroase știri au sosit la refracție, informindu-ne cu mai multe întreprinderi producătoare de materiale de construcții au realizat, In aceste zile, sarcina trimestrială privind producția globală. Încă la 30 martie, Fabrica de geamuri Timăveni, Întreprinderea de prefabricate din beton-Turda, ca și cea de materiale izolatoare și de finisaj din aceeași localitate au fost in măsura să raporteze îndeplinirea indicatorului respectiv. In ziua următoare, intr-o situație asemănătoare s-au aflat întreprinderea de prefabricate „Progresul“-București și cea din Galați. Astăzi, fabrica „Izolatorul“București va realiza ultimele cantități de produse ce-i mai lipsesc pentru a se situa in rândul unităților care au îndeplinit mai devreme planul trimestrial. Cu planul trimestrial îndeplinit j Calcule preliminare arată că, datorită acestor depășiri, ca și realizărilor Însemnate din celelalte întreprinderi, Centrala industrială geamurilor și materialelor izolatoare a și Centrala de utilaje și piese de schimb pentru materiale de construcții au îndeplinit planul trimestrial în ziua de 27 martie, iar azi il vor îndeplini Centrala industriala a prefabricatelor din beton și Direcția generală a industriei ceramice. _ întreprinderea de construcții forestiere Buzău și-a îndeplinit sarcinile de construcții-montaj pe trimestrul I la 24 martie. Pînă la sfîrșitul lunii se preconizează a se realiza o producției suplimentară, de 500 000 de lei. Pînă la 23 martie, T.C.Deva a predat 502 apartamente, depășindu-și sarcinile de punere în funcțiune pe trimestrul I. 3 milioane, diluate în trei trimestre! Pentru o organizație de execuție profilată pe lucrări de anvergură, puzderia de obiective mici și risipite înseamnă un adevărat balast. Sunt însă situații cînd acestea nu pot fi evitate, fiindcă beneficiarul cugetă cam așa: dacă ți-a plăcut codrul de pîine, placăii și firimiturile! Cam așa se pune chestiunea și cu investițiile pe care le execută în prezent Trustul nr. 1 la Uzina de reparații nr. 2 a T.M.B. (extinderea turnătoriei), întreprinderea de prefabricate „Progresul“ (atelierul de armături, un decantor, un bazin de retenție, rețele de apă și canal etc.) și Combinatul de cauciuc-Jilava (consolidarea unui pod rulant, refacerea unor pardoseli ș.a.). Toate, laolaltă — ne spunea deunăzi maistrul Ion itoman — însumează circa 3 milioane de lei. Pentru această valoare de pian, constructorilor li s-au acordat nici mai mult, nici mai puțin decit trei trimestre ! Chiar dacă lucrările predate de fosta I.C.M. nr. 8 nu se prezentau la începutul anului intr-un stadiu prea avansat, chiar dacă organizarea lor era la... cota zero, după părerea noastră durata de execuție a fost stabilită cu prea mare generozitate. La nivelul dotării și experienței acumulate, nu-i oare păcat să irosim forțele și timpul ? Deși termenele de punere în funcțiune nu sunt deloc stimulative, în general vorbind lucrările Adrian CIMPEANU (Continuare în pag. a 3 a) hf PROLEEAfd fil £ tfOäVR ȚĂRILE, UNIȚIVA 1 ALTE ÎNTREPRINDERI AU PRIMIT DISTINCȚIILE DE FRUNTAȘE ȘI EVIDENȚIATE PE ANUL 1969 în fruntea constructorilor de locuințe Sala ansamblului artistic al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor era plină pînă la refuz de salariați ai I.C.M. nr. 1 — muncitori fruntași în întrecere, ingineri, maiștri, tehnicieni, economiști, de invitați de la alte întreprinderi ale Direcției generale de construcțiimontaj a Consiliului popular al municipiului București. La adunarea festivă prilejuită de decernarea titlului de întreprindere fruntașă pe ramura construcții social-culturale în întrecerea socialistă pe anul 1969 erau prezenți tovarășii : Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului de partid al municipiului București, primarul general al Capitalei , ing. Traian Ispas, ministrul Industriei materialelor de construcții ; ing. Mircea Georgescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții ; Ion Cosma, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului București, ing. Ion Găvozdea, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația locală. Au luat parte ing. Octavian Bîrsan, directorul general al D.G.C.M.—București, Marin Vintilă, secretarul Comitetului de partid construcții București, Ion Apostu, președintele Consiliului sindicatelor întreprinderilor D.G.C.M. Prezentînd succesele colectivului I.C.M. nr. 1 in realizarea și depășirea planului de punere în funcțiune și a planului valoric, a indicatorilor economici, ing. Aurel Piso, președintele comitetului de direcție, a subliniat aportul deosebit al celor 679 de muncitori, 90 de brigăzi și echipe, 99 de ingineri și tehnicieni, 2 șantiere, care au primit distincții de fruntași în întrecerea socialistă pentru rezultatele constant superioare obținute în anul trecut. Refe- Adrian RUSU (Continuare In pag. a 4-a) Moment solemn la festivitatea de la I.C.M. nr. 1. Putem oare interpreta cum vrem noțiunea de punere în funcțiune? Anul trecut, cam pe la începutul trimestrului II, s-au atacat lucrările de extindere și modernizare a secției b.c.a de la întreprinderea de prefabricate din beton-Craiova. In noile condiții tehnologice, secția va putea produce elemente prefabricate armate din beton celular autoclavizat (plăci pentru pereți despărțitori, fațade și acoperișuri), așteptate cu nerăbdare de către constructorii de pe șantierele industriale și de locuințe. Nerăbdarea constructorilor este explicabilă, deoarece noile elemente prefabricate întrunesc o serie de calități tehnice și economice , sunt mult mai ușoare în comparație cu elementele prefabricate din beton armat sau materialele clasice de zidărie, ceea ce permite o dimensionare mai economică a structurilor de rezistență; au proprietăți superioare de izolare termică și fonică ; dimensiunile mari asigură o productivitate înaltă la punerea în operă ; prețul lor va fi mai redus decit al elementelor de beton armat pe care le înlocuiesc. . Această investiție este, deci, foarte utilă și se înscrie pe linia sarcinilor trasate de partid cu privire la industrializarea construcțiilor. Ținînd seamă că sfîrșitul trimestrului I este prevăzut, prin plan, ca termen de punere în funcțiune a capacității de 135 000 mc elemente armate/an, ne-am propus să fiim martori la confecționarea primelor plăci armate din b.c.a. închipuiți-vă uimirea noastră cînd am aflat de la ing. M. Andreescu, inginerul-șef al întreprinderii, că evenimentul a avut loc încă din luna ianuarie : „Primele loturi de plăci au și fost livrate șantierelor de pe litoral; constructorii s-au declarat mulțumiți de calitatea noilor noastre produse“. Exprimîndu-ne însă dorința de a vizita secția, ing. Andreescu ne-a derutat de-a binelea : „Cu plăcere, dar să știți că nu prea aveți ce vedea...“ Intr-adevăr, pe teren ne-am dat M. NE.GREANU (Continuare in pag. a 3-a) Două blocuri de locuințe (în execuția Trustului de construcții locale) care se vor încadra în noul ansamblu urbanistic Valea Vlăicii, din Craiova „Eu gîndesc, tovarășe !“ Tipul al cărui portret îl facem azi e cunoscut și ocolit de cabinetele tehnice, de serviciile de organizare a producției, de toți cei asupra cărora își revarsă surplusul de neastîmpăr. Păstrează în dulap, în mape frumos caligrafiate și numerotate, fel de fel de studii, grafice, tabele a căror cantitate se îngroașă mereu. Se recomandă singur: „eu gîndesc, tovarășe. Am harul ăsta și nu înțeleg să-l las să se piardă în vînt, vreau să-l pun în folosul dumneavoastră...“ Bate pe la ușile de audiențe, convoacă ședințe la el în întreprindere, se agită... Istoria prodigioasei sale activități a început banal, pe vremea cînd abia preluase un post de talie mijlocie. Avea de întocmit o situație. I se dăduse pentru asta un cap de tabel — același folosit de ani de zile. Neatent, a încurcat coloanele și a omis una dintre ele. Întâmplarea a făcut ca aceasta să fie, chiar efectiv, inutilă. Directorul, văzîndu-i lucrarea, l-a chemat și l-a felicitat: „Bravo, o idee foarte bună! Ai simplificat scriptologia !“ A fost rampa de lansare. Care i-a dat, în primul rînd, o nesăbuită apreciere a propriei valori (vezi mai sus: „eu gîndesc, tovarășe !...“). Și s-a apucat să gîndească. Ceea ce nu-i de loc lucru rău. Rău era gîndea... în gol, fără, ca să zic așa, o bază materială, fără a fi cunoscut și fără să aprofundeze problemele în care intervenea. Profitînd de ceva împrejurări... de familie, în decursul anilor a săltat ierarhic. Împotriva cui zîmbea sau murmura la o astfel de promovare, avea scut , dulapul cu dosare. „Eu, care am studiat noua organizare... Eu, care am găsit soluția pentru...“ Ce găsea ? Găsea chichițe la o formulă bună existentă, ca să o introducă pe a sa, mai proastă. Găsea chichițe ideile bune ale altatuia, ca să ia apoi din ele și să treacă pe numele său elementele pe care capacitatea sa de pricepere le putea asimila. Hotăra o măsură aiurea, încurca lucrurile, apoi revenea la modelul anterior — puțin periat — și trîmbița cocoșește, „față de sistemul de pînă acum (nici o vorbă măcar despre faptul că el însuși îl introdusese !) se obțin cutare și cutare avantaje...“ Adică, avantajele pe care le dăduseră la o parte nepriceperea și încăpățînarea lui. Intre timp, suportul de familie a pierit. Dar la ce i-ar mai fi trebuit ? fi servise ca primă treaptă a rachetei, rezervor de combustibil. Acum e lansat, îl poartă înainte inerția și legile fizice ale cosmosului... Oare ? Emil SFERESCU \ #