Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)

1970-05-30 / nr. 22

Mecanizatorii, la diguri De pe șantierele I.S.C.M.­Braila au fost mobilizate, pe frontul de luptă contra inundațiilor, două excavatoare, trei buldozere, 50 de autobasculante din parcul T.M.B. și al S.U.T. Ele au lucrat intens la construcția digului din zona portului, apoi la digul menit să apere punctul locuit Vărsătura, de pe malul Dunării. Alte mijloace mecanice au fost dirijate la lu­crările de prevenire a inundațiilor în Insula Mare a Brăilei. IN „CONTUL OMENIEI“ Corespondenții noștri Florea Tistu­­leasa, Valentin Cîrstoiu și Ion Bî­­zoiu ne informează despre citeva din nenumăratele gesturi de omenie ale constructorilor care participă la a­­jutorarea sinistraților, depunând su­­me de bani în „Contul 2­000“. Prin muncă patriotică, tineretul de pe șantierele industriale din Pitești des­fășoară o largă acțiune de strîngere și predare a fierului vechi, a cărui contravaloare o depun la C.E.C. iar folosul populației din zonele cala­mitate ; angajamentul lor este de a colecta 30 de tone. S-au înregistrat numeroase depuneri de bani, la a­­vansul din salariul pe luna mai, și din partea constructorilor din Valea Jiului, de la T.C.L.H. ; unii dintre ei s-au oferit ca în concediul de o­­dihnă să meargă în județele lovite de inundații, pentru a ajuta la re­facere. Echipa de teatru a sindica­tului Grupului de șantiere­ Corbeni al I.c.H., care la 17 mai a prezentat în premieră o nouă piesă, va con­tribui la fondul de ajutorare cu în­casările la opt spectacole. Constructorii din Deltă Dintre șantierele și loturile în­treprinderii județene de construc­­ții-montaj din Tulcea, doar două (complexul UCECOM și magazi­nul universal, aflate în execuție în orașul de reședință) sunt ame­nințate de o eventuală rupere a digurilor; pentru prevenirea pagubelor au fost evacuate ma­terialele, utilajele, întreprinderea participă însă la lucrările de a­­părare din zona de jos a orașu­lui. Muncitori și alți salariați au dat ajutor la construirea digului provizoriu, așezînd saci cu pă­­mînt, pavele , cîteva basculante cară mereu pămînt; stația de be­toane livrează și ea produse pen­tru consolidare. ^—Constructorul Sute de vagoane cu materiale, spre județele in suferință Salariații balastierei de la Săulești a întreprinderii de prefabricate­ Bîr­­cea, atît cei aflați la locul lor de muncă, cît și cei ce locuiau în satul din apropiere, au avut de înfruntat furia apelor umflate ale Mureșului. Amănuntele le-am aflat de la șoferul Gheorghe Braniște (el a cărat cu ca­mionul agregate și nisip, din care s-au înălțat digurile ce au barat ca­lea apelor în această zonă), de la cei rămași de bună voie pe graiferele plutitoare, pe stația de­ sortare. Aici, două zile, asediați de ape, izolați, lup­­tând cu frigul, ploaia și foamea, au supravegheat și păzit de degradare instalațiile, au vegheat Mureșul, gata să-i salveze pe cei eventual luați de ape. Irr același timp, cei de pe șalupa balastierei scoteau din zona inundată oameni din comuna Guroiu, cărau ali­mente pentru grupuri refugiate pe locuri mai înalte. Oamenii care au trecut prin ase­menea momente, care au văzut la lu­cru puterea, distrugătoare a apelor dezlănțuite, înțeleg mai bine decât ori­cine datoria de a-i sprijini pe cei ce nenorocirea i-a lovit mai râu. I-am găsit neliniștiți. Nu din cauza noii viituri pe Mureș, pentru întîmpina­­rea căreia terminaseră toate pregăti­rile, ci pentru că nu mai puteau să lucreze să trimită fabricii agregate. Totuși, de la retragerea apelor fabrica a primit de la balastieră 1364 mc de agregate. — Cu acest ajutor, cu cimentul care a început să sosească, după ce lipsa lui provocase trei zile de întrerupere a fabricației, colectivul nostru lucrea­ză pentru a recupera cei o sută de metri cubi de prefabricate ci­ repre­zintă restanța pe primele două de­cade, pentru depășirea planului încă în luna mai. Aceste afirmații ale directorului în­treprinderii, ing. Carol Sabo, își gă­sesc corespondentul în cei 40 mc de prefabric­a­te diverse și 10 mc de stîlpi electrici, realizați prin muncă vo­luntară în duminica trecută. Sau, mai localizat în strădaniile unor formații cum sunt cele ale lui Dumitru Necula sau Vasile Stolnicu­, care își depășesc cu regularitate sarcinile, ale unor șefi de echipă ca Ion Trifu, care — îm­preună cu oamenii săi — a redus ci­clul de fabricație a grinzii 918—6—2 cu două ore (astfel că acum reali­zează grinzile în mai puțin de 3 ore, fără a mai lăsa de lucru și pentru schimbul următor; ba, mai mult­, găsesc timp să pregătească lucrări și pentru cei ce vin după ei). Munca neobosită și spornică a co­lectivului întreprinderii se reflectă și în ajutorul trimis grabnic regiunilor amenințate de a doua viitură a ape­lor : 200 mc de diverse prefabricate, 1000 mc de agregate de balastieră și 20 tone de ciment economisite în pro­cesele de producție. Ele reprezintă prima tranșă din cantitățile suplimen­tare (12 000 mc de agregate, 3000 mc de fișii cu goluri, 500 mc de stîlpi electrici și 2 km de tuburi) ce se vor produce aici în acest an, pentru compensa pagubele produse de inun­a­dații. In plus, pentru a sprijini si­nistrații, salariații fabricii contribuie cu 250 000 de lei. Aceeași solidaritate umană întîlnim și la salariații fabricii de alături, în­treprinderea de materiale de con­­strucții-Bîrcea. „Cunoaștem ce în­seamnă furia apelor — ne spunea di­rectorul ing. Gheorghe Resiga — și considerăm de datoria noastră să con­tribuim cu toate puterile la alinarea suferințelor produse de inundații. Vom produce peste angajamentul a­­nual 200 000 blocuri de zidărie în echi­valent cărămizi normale, din care se vor putea clădi cca. 20 de aparta­mente ; 30 000 cahle de teracotă, can­titate suficientă pentru zidirea a 300 de sobe ; 170 000 de cărămizi termo­­izolatoare, care vor prinde bine la refacerea întreprinderilor avariate de ape­. In acest scop, pînă la sfîrșitul tri­mestrului salariații vor lucra dumi­nicile, in schimburi prelungite în ce­lelalte zile — și vor sprijini străda­niile colectivului de la I.C.S.H. pen­tru a pune în funcțiune cu 20 zile mai devreme o nouă capacitate de producere a cărămizilor termoizola­­toare. Dacă la Bircea oamenii au luptat cu apele sau au văzut cu ochii lor ravagiile făcute de acestea, la Tîrgu Jiu asemenea lucruri sînt cunoscute numai din ziare, sau de la televizor și radio. Dar și aici, chemarea Co­mitetului Executiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. a găsit ecoul cuve­nit în sufletul salariaților. La Com­binatul de materiale de construcții se vor produce peste plan 10 mi­lioane de cărămizi și 7000 tone de ciment; pentru refacerea Fabricii de produse refractare din Dej se vor ceda 500 000 de lei din sumele alo­cate pentru reparații capitale și 300 tone de cărămizi șamot, fără ca a­­ceasta să afecteze buna exploatare și reparațiile propriilor utilaje. In acest scop, salariații vor munci două du­minici — pentru care renunță la sa­lariul cuvenit — într-o­­ serie de secții și ateliere care nu lucrează cu foc continuu ; ceilalți, timp de o lună vor prelungi durata schimburilor cu dou­ă ore, tot fără a cere retribuție pentru munca prestată în plus. La fabrica de cărămizi a combina­tului, eforturile sunt îndreptate spre a se mări avansul obținut față de graficul de atingere a parametrilor proi­ectați. „Ne străduim să încheiem întrecerea cu graficul — ne spunea șeful fabricii, Cornel Găvănescu — în trimestrul trei al acestui an. Deci, cu 12 luni mai devreme. Astfel vom reuși, să dublăm producția față de prevederile planului la cărămizi“. Reluînd această idee, lăcătușul Ion Gelatu ne-a vorbit de modificările aduse alimentatoarelor cu liber, de cele ce vor fi efectuate la alimenta­toarele cu site și la ambreiajul coler­­gangului, pentru a se obține mai mult de la aceste utilaje. De asemenea, am aflat de la el măsurile organizatorice luate pentru ca pe durata modifică­rilor, ritmul producției să nu înce­tinească. Sînt­ multe de spus despre străda­niile colectivului de la Tg. Jiu, care se alătură eforturilor tuturor lucră­torilor din industria materialelor de construcții pentru a pune la dispo­ziția economiei naționale, a sinistrați­lor cît mai multe produse, de care este atita nevoie pen­tru refacerea pa­gubelor. Roadele muncii lor fără pre­get se exprimă în zonele de ciment expediat in afara contractelor. Pînă marți, luaseră drumul Mediașului 101.1 t, al Sibiului 156 t, iar al Devei 998 t. In aceste zile, c­antitățile respective se împlinesc și mai mult, iar aria lor geografică sporește. Aici, la Tg. Jiu, ca și la Bircea, ca în toată țara, s-a înțeles că în aceste momente munca spornică, bine organizată este manifestarea concre­tă, eficientă a devotamentului și uma­nitarismului, că producția suplimenta­ră mai bine ca orice hotărîre de a reface țara mai frumoasă ca ori­­cind, de a înfăptui planurile de dez­voltare stabilite de partid. Traian MUSTACESCU Specialiști din proiectare, iu întreprinderi calamitate în zilele tragice ale revărsări­lor, apele Mureșului se ridicaseră la doi metri în halele fabricii de zahăr de la Luduș ; aceeași cotă atinsese inundația la fabrica de conserve „11 Iunie" de la Dej. Au fost afectate, ori s-au aflat în pericol și au necesitat măsuri imediate de protejare, și alte unități ale industriei alimentare — la Satu Mare (fabrica de pro­duse lactate și lapte praf, aba­torul), Alba Iu­lia (moara), Mediaș („Salconserv"), Arad (fabrica de zahăr, cea de conserve, com­plexul de morărit-panificație-spirt „7 Noiembrie"), Tîrgu Mureș (fa­brica de zahăr), Galați (frigori­­ferul), Zagna-Vădeni (fabrica de conserve), Tulcea (amenajările piscicole din Deltă). Răspunzînd solicitărilor atît de urgente, 80 de ingineri și tehnicieni de dife­rite specialități — în primul rând constructori și instalatori — din Institutul de proiectări al M.I.A. au plecat de îndată la fața locu­lui, pentru ca, în colaborare cu personalul fabricilor, cu echipe din unitățile de execuție ale mi­nisterului, să stabilească și să apli­ce soluții de salvare ori remedie­re a instalațiilor și utilajelor. Pri­ma constatare îmbucurătoare : la partea de construcții a unităților amintite nu s-au constatat avarii, în prezent, moara de la Alba lulia, unde instalațiile electrice și de automatizare, ca și centrala termică fuseseră grav atinse, a reintrat în funcțiune ; sunt aproa­pe terminate remedierile la fabri­ca de lapte praf de la Luduș ; la fabrica de zahăr din aceeași localitate (unde campania de fa­bricație se încheiase) se trece la verificarea instalațiilor electrice ; s-a reluat producția în fabricile care fuseseră protejate la timp , continuă repararea instalațiilor în alte unități calamitate, astfel ca repunerea lor în funcțiune să contribuie cît mai grabnic la a­­provizionarea populației. AJUTOR DIN PARTEA UNOR FIRME ȘI CETĂȚENI STRĂINI • Ivan Otto Schwartz, repre­zentant al firmei I.C.B. Excava­tors and British Engineering Sup­ply Service, din Anglia, firmă care are legături economice cu antrepriza română AROCON­­STRUCT și cu alte organizații din țara noastră, a depus 100 doimi S.U.A. pentru ajutorarea sinistra­ților. • Prin reprezentantul său la București, firma C­OMEX din Düsseldorf, aflată de asemenea în relații cu antrepriza AROCON­­STRUCT, a donat pentru ajuto­rarea populației din zonele si­nistrate suma de 10 000 mărci vest-germane. • Practicanții vietnamezi care se pregătesc la Fabrica de ci­ment - Bicaz s-au alăturat popu­lației în suferință din județele calamitate, depunând suma de 1310 lei. Un ajutor de miii de lei în folosul sinistraților au oferit și grupurile de practicanți din R. D. Vietnam ce se califică la întreprinderea de construcții­­montaj din Pitești și pe șantie­rele Direcției generale de con­­strucții-montaj a Consiliului popular al municipiului Bucu­rești. • PRINTRE PERSOANELE DIN STRĂINĂTATE care s-au alăturat eforturilor de ajutorare a populației din județele lovite de inundații din țara noastră se nu­mără și ing. Lucian Mandero, de origine română, din Berlinul Oc­cidental, proprietarul firmei „Mandero­u.Co. KG“, în telexul adresat­ Antreprizei române de construcții-montaj ARCOM, cu care are relații contractuale, dsa. spune : „Vă comunic că am pus la dispoziția firmei ARCOM ,la banca Partin - Co.-Bad Mergentheim, suma de 5000 mărci vest-germane, cu ru­gămintea să folosiți această sumă c­a donație pentru zonele calamitate“. *1 Tovarăși, frați In decursul mileniilor, poporul nostru a avut de înfruntat multe ur­gii ; unele au fost atît de crîncene, incit au însemnat mari răscruci ale înseși existenței sale. De fiecare dată a ieșit, insa, biruitor. Noi,­ ur­mașii, moștenitorii acestei­­ glii pă­strate cu sfințenie de înaintași, ne întrebam, de multe ori, cum au pu­tut să biruie atîtea necazuri ? Răspunsul l-am aflat acum, prin noi înșine, prin faptele săvirșite in ac »,«te zile de urgie pustiitoare ce s-a abătut asupra pămintului no­stru roditor și frumos ca o grădină. Blestematele de ape mițoase s-au năpustit, ca o nălucă, peste ogoarele și grădinile noastre, peste satele și orașele noastre, pe care le-am înăl­țat cu trudă, vrind, parcă, să le ni­micească cu totul. Au reușit să facă pagube imense, să distrugă aproape un milion de hectare de semănături, zeci de localități, mii de case, dar n-au reușit să ne înfrîngă. Pentru că 20 de milioane de oameni s-au ridi­cat in calea stihiilor făcînd un zid viu, peste care nu s-a putut trece. In aceste zile întunecoase, ei au de­venit­ 20 de milioane de eroi, care au săvirșit — de nu știu cite ori pe atît — fapte ce vor intra în legendă. Zeci de mii de oameni au fost crunt loviți de năpraznica năpastă, pierzîndu-și toată agoniseala , dar n-au fost și nu vor fi doboriți. Ală­turi de ei, într-o solidaritate umană inimaginabilă, stau frații lor buni de pe întreg cuprinsul acestei țări, care nu-i lasă și nu-i vor lăsa vn nevoie, într-o adunare fulger ,acolo, pe șantier, la locul de muncă, membrii brigăzii de instalatori condusă de Jiva Păpădiei, de la Grupul de șantiere nr. 1 al Trustului de construcții­ Ti­­mișoara, au hotărit în unanimitate : „Pînă la sfîrșitul anului vom da sa­lariul pe cîte două zile din fiecare lună, în ajutorul sinistraților !“ Un gest simplu, un dar modest, dar care cuprinde în el omenie s-o încarci în vagoane. La acest grup de șantiere au fost mulți ca cei din brigada lui Păpădiel. Din donațiile lor, pînă la sfîrșitul anului se vor depune, in ajutorul sinistraților, peste 1,6 milioa­ne de lei. Abia ajunseseră primele vești în legătură cu dezastrul din­ județele calamitate, că lucrătorii acestui grup de șantiere au și început să depună pachete cu obiecte pentru sinistrați. Pînă acum au plecat spre cei loviți de necaz peste 1 000 de obiecte de îmbrăcăminte, pături, cearșafuri etc. ★ Prima hotărîre a lucrătorilor T.A. de la Stația de utilaj de construcții și transporturi a I.C.M. nr. 13-Timi­­șoara a fost ca cei 10 000 de lei, cu­ însuma fondul de premii ce li se cu­venea, pe trimestrul I, să-1 depună în „contul 2­000“ pentru sinistrați. Exemplul lor a fost urmat și de per­sonalul T.A. de la celelalte subuni­tăți ale întreprinderii. Astfel de ges­turi de solidaritate umană au deve­nit o manifestare plenară a tuturor lucrătorilor, care au hotărît să dea din salariul lor, în total, suma de 1,5 milioane lei, pentru a-i ajuta pe sinistrați , să depună în „contul 2000“ contravaloarea a 60 tone de fier vechi pe care le vor colecta, precum și donații cu prilejul Zilei copilului. Ei au trimis in zonele calamitate, prin centrele de colectare, 780 obiecte de îmbrăcăminte, in majoritate pentru copii. PRIMA ZI CU SOARE (Urmare din pag. 1) ‘atrí ; după calculele de pînă acum, ele se ridică la peste 4 milioane de lei. în Tirgu Mureș, bazele de pro­­ducție ale trustului au fost serios afectate­ iar cele din Sighișoara și Tirnăveni — complet rase. La Re­ghin ,­ și Luduș, datorită eforturilor supraomenești depuse de colectivele de constructori sub conducerea șefi­lor de lot, Boerescu și Gogea, s-a putut salva cea mai mare parte din materiale. „La Sighișoara — ne povestește cu mihnire ing. Mircea Birău, direc­torul trustului — nu mai era timp de­ salvat materialele ; pe primul plan au fost oamenii. Cu un curaj fără seamăn, punîndu-și în primej­die propria lor viață, tehnicianul Conrad și maistrul Kalman, au aju­tat să scape de la înec întregul schimb III, către orele 4 dimineața. Cred că ați citit în reportajul din ..Scînteia“ că trei oameni, care se aflau pe un acoperiș, n-au putut fi luați de elicopterul în care mă aflam, fiindcă pe acolo trecea linia de înal­tă tensiune. Erau muncitori din ba­lastiera noastră de pe malul Mure­șului. Au fost salvați a treia zi, de către doi pescari. Acum, lucrează din nou la stație...“ Trecînd la problema de stringentă actualitate — refacerea — directorul trustului n-a putut să-și ascundă amărăciunea : „.. .Și mergeam at­ît de bine ! Ne mindream cu noile blocuri înălțate în cartierele Carpați, Ady Endre și în altele, acum afectate parțial de inundații. Desigur, ne-am îndreptat eforturile spre remedie­rile imediat necesare, spre continua­rea locuințelor atacate, cu toate că pînă acum ploile n-au încetat. Comi­tetul de direcție a preconizat o serie de măsuri și, cu ajutorul forurilor competente, suntem­ hotăriți să rea­lizăm integral cele 3 400 de aparta­mente planificate în acest an­. Cred că vom fi înțeleși că avem nevoie în acest scop să fim redotați cu o serie de utilaje și materiale, fără de care nu vom putea atinge țelul, do­rința fierbinte a celor 5 000 de con­structori din județ. Nu vom precu­peți nici un efort pentru ca pînă la sfîrșitul lunii iunie să dăm în fo­losință cca. 300 de apartamente în Tîrgu Mureș, iar pe județ se vor to­taliza peste 700 de apartamente. Repet. : avem nevoie de ajutor pen­tru a ne putea reface bazele de producție și solicităm să ni se livre­ze in devans utilajele planificate pe următoarele trimestre“. Este o zicală românească, cu un profund înțeles : „Prietenul la nevoie se cunoaște»“. „In zilele de restriște, ne-a spus tov. Birău, am simțit acest prețios și cald sentiment din partea mai multor organizații județene de construcții din țară. Am fost adine mișcați de telegrama tri­misă de colectivul trustului di­n Pitești, care nu s-a mulțumit cu sim­pla compasiune, ci ne-a asigurat de un real sprij­in în materiale defici­tare și utilaje. întreprinderile jude­țene din Miercurea Ciu­c, Sfîntu Gheorghe și altele ne vor trimite material lemnos. Combinatul siderur­gic din Hunedoara ne-a întins o mină de ajutor, punîndu-ne la dispo­ziție o cantitate de profile necesare la remontarea stațiilor de sortare a agregatelor. Tuturor le mulțumim din adîncul inimii, și pe această cale, pentru neprețuitul gest tovără­șesc, care ne-a dat un puternic im­bold în a răzbi greutățile atît de mari prin care trecem și ne-a con­vins, o dată mai mult, de spiritul de solidaritate ,existent, de altfel, dintotdeauna între constructori“. In alertă se află, de mai multă vreme,­­și colectivul șantierului din localitate al I.C.M.­Cluj.­­șeful șan­tierului, ing. Pavel Chirilă, se află la Târnăveni, unde au fost concen­trate toate forțele. Clujul a trimis de urgență echipament de protecție, materiale electrice, motopompe, pom­pe electrice, grupuri termice etc. Se lucrează fără întrerupere. La atelie­rele din Târgu Mureș, ale șantieru­lui, se muncește tot pentru Tîrnă­­veni , se revizuiesc și se repară mo­toarele electrice pe de utilajele adu­se­. Echipe speciale participă la curățirea de nămol a halelor care trebuiau date în exploatare la „Elec­­tromureș“ și la Fabrica de conductori. Nimeni nu pregetă. Totul trebuie recuperat : utilajele, timpul pierdut. Mai puțin afectată de furia ape­lor, fabrica de cărămizi și țigle „Mu­reșeni” și-a revendicat repede rănile Acum se lucrează normal aproape in toate secțiile. Greutățile, necazurile au fost depășite numai datorită spi­ritului de abnegație al întregului co­lectiv de aici și asistenței tehnice acordate de cadrele de specialitate. S-a lucrat zi și noapte, inclusiv du­minica, la revizuirea și repararea u­­tilajelor.­­Se speră că în scurt timp se va recupera rămînerea în urmă față de plan. Dar aceasta nu-i to­tul. Cărămida care a devenit acum atît de necesară pentru­ refacerea miilor de case distruse, trebuie pro­dusă­ în cantități cît mai mari po­sibil. Iată angajamentul ceramiștilor mureșeni: 100 000 de cărămizi efi­ciente și un milion de blocuri de zidărie în echivalent, peste plan. S-au și format echipe, care lucrează ore suplimentare, pentru a da cu­ mai multe materiale la reclădirea caselor sinistraților. „Reclădire, dar nu oricum — ne-a declarat arh. Coloman Rado, direc­torul D.S.A.P.C.-ului, în institutul nostru s-au format echipe de spe­cialiști care contribuie la găsirea și parcelarea­­ locurilor de construit case pe terenuri mai înalte, în satele dim­­prejurul orașului. Alte echipe fac expertize la clădiri industriale, publice și particulare, pentru a da soluții de consolidare : geotehnicienii, topometrii veghează zonele cu inci­piente alunecări de teren, stabilesc măsuri de stăvilire. Ne-am angnjat cu toții să realizăm în termene cît mai scurte documentațiile planificate și nici vorbă, dară va fi nevoie, să muncim fără preget, voluntar, la elaborarea proiectelor de locuințe de care va fi nevoie. Dacă forțele noas­tre vor fi insuficiente, contăm pe ajutorul care ne-a fost oferit cu multă tragere de inimă de către co­legii noștri de la D.S. A. P.C.­Timi­șoara“. Am părăsit Tîrgu Mureș în pri­ma zi cu soare. Din avion se zăreau întinderile acoperite de ape, locurile care poartă amprenta inundațiilor ce au avariat și distrus cinci mii de case la țară, 700 de apartamente in oraș. Trecînd­­ apoi, peste munții acoperiți de zăpadă proaspătă, mi-am răsfoit carnetul de notițe. Pe file întregi am notate nume de temerari. Nume ce se leagă de fapte ieșite din comun, în împrejurări extraordinare. Ca tractoristul Mihai Kalona de la fabrica „Mureșeni”, care a înaintat cu tractorul in apa adincă, pe ploaie torențială, salvind copii, femei, bă­­trini. .. 13 mai , în frumosul cartier Aleea Carpați, străzile deve­niseră canale pe care se circula cu barca Se vindecă rănile. Acolo unde inundația a distrus pavajele, asfaltatorii sînt la datorie 23 mai , din cartierul Ady Endre, apele s-au retras în albia Mureșului , constructorii își reiau lucrul 25 mai, prima zi cu soare , tor la finisarea blocurilor :e ur­mează să fie date în folosință Din Capitală sosesc mereu ajutoare. Mesaj de dragoste, de La solidaritate, de îmbărbătare Grupul școlar de construcții s-a instalat centrul de diri­jare a darurilor primite pentru sinistrați Pîn­ă la 25 octombrie 15 milioane de cărămizi pentru zonele sinistrate Larga acțiune de muncă patriotică pentru realizarea unor însemnate spo­ruri de materiale de construcții ne­cesare zonelor sinistrate a găsit un puternic­ ecou și in rîndurile con­structorilor din sistemul Consiliului popular al muni i­piu­lui București. La chemarea adresată de către Consiliul sindicatelor construcții au răspuns, ca un singur om, salariații întreprinde­rilor D.G.C.M., institutului „Proiect- București“, elevii și cadrele didactice de la grupul școlar profesional tehnic, precum și personalul din sec­ți­toarele de producție industrială și d­e deservire. S-a hotărît, astfel, ca pînă la 25 octombrie ei să participe, fiecare, cu cel puțin 15 ore de muncă patriotică în unitățile I.C.M. .,7 No­iembrie“, pentru a se asigura pro­ducerea și livrarea către zonele cala­mitate a cca. 15 milioane de cără­mizi. Duminică, zi consacrată muncii pa­triotice, sute și sute de oameni au lucrat voluntar în unitățile întreprin­derii, în­ordiîndu-și eforturile pentru realizarea angajamentelor asumate La unitatea nr 10-Dudeșt­i Cioplea, unde se aflau activiști de partid, de sindicat și U.T.C., precum și 30 de elevi de la grupul școlar de construc­ții, pînă la ora 11 se și înregistrase realizarea a 20 000 de cărămizi pre­sate. La toate fazele de fabricație — presare, banchetare, așezare în rin­gurile de ardere — oamenii au mun­cit cu tragere de inimă. Sfîrșitul zilei de muncă a însemnat, numai la a­­ceastă unitate, producerea a peste 30 000 de cărămizi crude. Raportările făcute de alte 8 unități, care au be­neficiat de aportul muncii patriotice, au arătat că, prin contribuția entu­ziastă, a constructorilor, proiectanți­lor și elevilor, pe întreaga între­prindere s-au fabricat, într-o singură zi, peste 350 000 de cărămizi.

Next