Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)

1970-05-23 / nr. 21

­, Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Pulsul șantierului bate iarăși normal Printr-o necurmată muncă — hotărîtă, dîrză, adesea printr-o largă desfășurare eroică, de forțe ce cuprinde mai bine de jumătate din oraș, de la zidu­rile străvechii cetăți și pînă dincolo de linia de centură, a căii ferate, tabloul economic și urbanistic al frumoasei locali­tăți de pe Mureș, Alba Iulia, greu lovită de stihiile naturii, se recompune pas cu vas. Aici, adevărate baterii formate din S5 de motopompe trec din în­treprindere în întreprindere, din magazin în magazin, din curte în curte să întoarne în matcă apa mițoasă a Mureșului... Din­colo, în cartierele dinspre gară, echipe speciale acționează ener­gic la refacerea cît mai grab­nică a străzilor. Mai multe sute de ceferiști,­­ militari, elevi des­fășoară în același timp o muncă aproape neîntreruptă de zile și nopți, de-a lungul zidului-terasa­­ment al căii ferate, perforat în nu mai puțin de 32 de locuri de sfredelele apelor. ...Din barca cu motor cu care străbatem de o oră timpul imens de apă ce mai împresoară, încă partea de sud a orașului, s­e oglindește la orizont silueta unui șantier. Patrulaterul de Nicolae GORJANU (Continuare în pag. a 3-a) 23 mai 1970 4 pagini 25 bani Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Cu fierbinte patriotism, răspunzind chemării partidului CONSTRUCTORII SE AFLĂ ANGAJAȚI CU TOATE FORȚELE IN LUPTA PENTRU Învingerea urmărilor calamităților 14 FABRICI ale Ministerului Industriei__Materialelor__de Construcții au avut de suferit pe de urma inundațiilor. Pagubele î­nr­egi­st­rate se cifrează — după calcule estimat­i­ve, pe care de­­pistarea finală a tuturor pierderilor s-ar putea să le majoreze substanțial ^—la 42 MILIOANE DE LEI,­­din care 24 de miloane la Fabrica de cărămizi — Satu Mare, 9,2 milioane la Fabrica de produse refractare­ Dej, 3,2 milio­ane la Fabrica de geamuri-Tîr­­năveni, 1,4 milioane la fabrica „7 Noiembrie“ — Sighișoara, 1,2 "milioane la" ..Marmura“~Simeria ș.a. Acțiunea dîrză a co­lectivelor de salariați, care au muncit eroic pentru salvarea unor utilaje, materiale și, acolo unde a fost cu putință, pentru continuarea sau reluarea grabnică a producției, a permis limi­tarea efectelor catastrofei. Cu toate acestea, au­ fost distruse ori degradate total sau parțial, mijloace fixe in valoare de circa 12.2 milioane de lei. Se apreciază că volumul cheltuielilor nece­sare pentru repunerea acestor fabrici, în circuitul economic, la întreaga capacitate, va atinge 4,5 milioane de lei. Vom da țării de care are nevoie! ® Din 14 unități ale MIM­C afectate de inundații, 12 au reintrat în producție cu toate secțiile . Ing. SILVIU OPRIȘ, adjunct al minis­trului, ne vorbește despre ajutorul in mate­riale de construcții ce va fi dat județelor calamitate In zilele de grele încercări, sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat, vizitele făcute în întreprinderi și instituții sociale calamitate, măsurile stabilite la fața locului pentru înlă­­turarea cât mai grabnică a urmărilor catastrofei au constituit pentru cetățenii zonelor lovite de inundații o pu­ternică îmbărbătare, dîndu-se curaj, încrederea că în scurt timp viața va reintra în normal. însuflețiți de grija pe care o poartă partidul și guvernul, șeful statului o manifestă pentru soarta lor, oamenii muncii din localitățile sinistrate au trecut cu hotărîre, cu abnegație la refacere. In fotografie : tovarășul Nicolae Ceaușescu în mijlocul salariaților Fabricii de produse refractare din orașul Dej. După scur­puhoaielor... Din dreptul comunei Hoghizu, de lingă Rupea, spre Sighișoara — numai apă. Cît vezi cu ochii, numai apă clisoasă, apă vrăjmașă. Ici-colo, este un vîrf de copac sau moțul vreunui stîlp de tele­fon. Însemnă că sub viiturile ne­bune se află, ori s-au aflat un drum, un sat... Pe crestele dealurilor au fost strinse, cît s-a putut și cum s-a putut, animalele. Multe altele plu­tesc la vale, duse de apa Oltului revărsat. Pe mameloanele din îm­prejurimi elicopterele forțelor noastre armate slobozesc saci cu pline și lăzi cu apă minerală. Tot ostașii le duc, cu bărcile, spre gu­rile flămînde și uscate de sete ale copiilor, ale femeilor. Fiecare din cei izolați de pe la vetrele lor așteptă o mină de ajutor. O îmbucătură, o cîrpă aît de cît, usca­tă... In satele de unde apa s-a retras, sătenii se întorc și rămîn înmărmuriți, nimic. Viiturile au șters absolut totul. Nici o bírna, nici­ o cărămidă. In zona Ludușu­lui au rezistat groaznicei calami­tăți doar casele mai solide și blo­curile noi.­­ Drama orașului Sighișoara este și acum vie și prezentă. In­­ car­tierele inundate, mîlul depășește pe alocuri un metru. Amestecat cu sfărîmături de mobilă, cu obiecte casnice, rufe și veșminte adunate de apă de prin locuințele calami­tate. Multe magazine sunt­­ încă blocate de mii. Există însă pline, există apă minerală, sunt conserve. Intr-o tăcere mută, oamenii se aprovizionează cu strictul necesar, ca să ajungă tuturor. Urgia apei a produs pagube incalculabile. Dar n-a reușit să zdruncine dirzenia oamenilor, împotrivirea lor cura­joasă. Chiar dacă unii și-au pier­dut viața. Duminica trecută, la Sighișoara au avut loc 9 înmor­­mîntări. Cea mai impresionantă a fost cea a unui sas, prins în în­cleștarea dramatică de salvare a celor inundați. Cu o barcă pneu­matică a salvat 40 de vieți, fără A. CIMPEANU (Continuare în pag. a 2-a) in interiorul gazetei, relatări ale redactorilor, colaboratorilor, corespondenților noștri din zonele afectate de inundații CU­ MAI CURÂND, DE LA DEJ, PRIMELE CANTITATI DE PRODUSE REFRACTARE PEN­TRU REFACEREA CUPTOA­RELOR INDUSTRIALE DIN ÎNTREPRINDERILE CALAMI­TATE ! Revărsarea Someșului a inundat, la Dej, și Fabrica de produse re­fractare, una din principalele furni­zoare de materiale auxiliare pentru industria materialelor de construcții și pentru întreprinderi cu procese tehnologice calde din alte ramuri. Apa ajunsese la aproape un metru peste nivelul platformei, lăsind după retragere, un strat gros de spîs în hale, peste instalații și chiar în cuptoare. Ea însăși calamitată, fabrica trebuie totuși să contribuie cu­ mai grabnic la refacerea altor întreprinderi afec­tate de inundații. Pe baza indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, personal de tovarășul Nicol­ae Ceaușescu, s-a trecut energic acțiune. Echipe din unitățile Minis­ta­terului Construcțiilor Industriale lu­crează fără răgaz la punerea punct a construcțiilor și instalațiilor la Cadre de conducere și specialiști din Ministerul Industriei , Materialelor de Construcții, în frunte cu adjunctul ministrului ing. Silviu Opriș, proiec­tanți din I.P.I.M.C., au fost ori se află la Dej pentru a hotărî măsu­rile și a coordona executarea lor. Alături de salariații întreprinderii, la revizuirea și repararea utilajelor și instalațiilor participă —­ trimiși la cererea comandamentului special din M.I.M.C. — mecanici, lăcătuși, elec­tricieni de la Atelierele „9 Mai“ — București, de la Fabrica de ciment —Turda ; aceluiași scop i-a fost afec­tată temporar o mare parte din ca­pacitatea stației mecanice din Cluj a ministerului. Sunt, de pidă, de uscat și rebobinat 140 de motoare electrice ! Cuptoarele se află acum în răcire ; de îndată ce temperatura o va permite, oamenii vor pătrunde în ele pentru curățire, pentru controla și repara zidăria de șamot.­­ Ținînd seama de durata acestor ope­rații, de cea a ridicării din noi­ a temperaturii la nivelul de regim, se apreciază că producția va reîncepe la jumătatea lunii iunie. Sîntem însă convinși că dirzenia celor ce și-au asumat această misiune va­­ curta termenul ! 21 Ü063T ISIS Anul XXII si br. bâtă Im ■ Ultimele date sosite ieră la co­mandamentul special de luptă con­tra inundațiilor de la Ministerul In­­dustriei .M­ateriatelor d­e Construc­­­ții consemnau, în stilul lapidar al comunicatelor de pe front, încunu­narea cu succes a unor bătălii în care mii de oameni au depus, la c­ d­e rar întîlnite, forța lor morală și fizică. Bucurîndu-se de sprijinul material și uman imediat, al celor­lalte întreprinderi din sector, de a­­portul specialiștilor, 12 din cele 14 unități ale ministerului care au fost afectate de inundații și-au reluat în totalitate activitatea. Ultimele ce s-au înscris, în cursul zilelor de joi și vineri, pe această listă sunt Fabrica de geamuri­ Tîrnăveni, la care — în afară de secțiile unde întreruperea a fost de foarte scurtă durată — au pornit toate cele trei uzine de geam tras, și fabrica de cărămizi și țigle „7 Noiembrie“­­Sighișoara, unde au reintrat in pro­ducție unitatea 2 (la care apa pă­trunsese în cuptor) și, ieri, secția exterioară de blocuri de zidărie. La Dej, datorită unei importante con­centrări de forțe și mijloace, vor putea reintra în funcțiune la 1 iu­nie instalațiile mecanice, iar la 15 iunie se vor produce primele că­rămizi refractare arse. „Marmura“­­Simeria a funcționat temporar cu vechea stație de alimentare cu apă, pînă la reechiparea parțială a sta­ției de pompare noi, care azi e în funcțiune. S-a asigurat accesul în carieră la „Record“-Sibiu, prin e­­xecutarea unei variante a drumului parțial distrus. Scăderea apelor rîu­­lui Buzău a permis repunerea în lucru a utilajelor de extracție, la balastiera Simileasca- Fabricile ce­­­­ramice de la Tîrnăveni, Tirgu Mu­reș, Bistrița, Cî­mpia Turzii, cariera Crivineni a I.E.P.M.N.-Vălenii de Munte lucrează normal. Rămîne în­­tr-o situație grea Fabrica de cără­­mizi­ Satu Mare, unde unitatea B a fost redată producției, însă uni­tățile A și C se află încă sub apă. „Pierderile de producție din aces­te zece zile atît de grele —ne-a spus ing. Silviu Opriș, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții — trebuie recuperate în cel mai scurt timp în fabricile care au avut de suferit. Totodată, C. DORIAN (Continuare în pag. a 4-a) în plină construcție la Rogojelu, cea mai mare termocentrală d­e ■ ■­a țarii Un nou nume revine din ce in ce mai des în cronica mari­lor investiții, încă o localitate iese din anonimat. Este vorba de satul Rogojelu, situat unde­va sub dealurile gorjene, in ime­diata apropiere a carierelor Ro­­vinarilor, din care uriașe in­stalații extrag mii de tone de cărbune în fiecare oră. La Rogojelu, un mare șantier își semnează prezența încă din anul 1968. Aici, întreprinderea „Energoconstrucția“ înalță cea mai puternică centrală termo­electrică a țării, cu o putere in­stalată de 1 720 000 kW. Prin această termocentrală se vor valorifica în energie elec­trică uriașele rezerve de căr­bune inferior extras din bazi­nul Rovinari, dîndu-se astfel viață unui punct din planul de dezvoltare a resurselor energeti­ce ale țării, stabilit de Congre­sul al X-lea al partidului. Termocentrala Rogojelu este­ prevăzută să lucreze cu 6 gru­puri, din care primele două au termenele de punere în func­țiune în trimestrul III 1971, res­pectiv trimestrul II 1972. Lucrările pe întreg șantierul se desfășoară într-un ritm sus­­­ținut, antrenînd mii de munci­tori și cadre tehnice, atît din partea locului, cît și veniți de la alte mari șantiere ale țării. Sînt avansate și au căpătat conturul definitiv lucrările hidrotehnice pentru alimentarea cu apă a ter­mocentralei. La sala mașinilor , etapa 1-a, constructorii depun eforturi susținute pentru a asi­gura respectarea termenelor de predare la montaj. In paralel se desfășoară lucrările și la ce­lelalte obiective, cum sunt coșul de fum (care va fi cel mai înalt din țară), stația de epurare chi­­mică, clădirea corpului de de­gazare etc. Pentru cazarea constructorilor s-a realizat un grup social cu apartamente și dormitoare cu număr redus de paturi, care o­­feră condiții de trai din cele mai confortabile. O cantină elegan­tă, cu capacitatea dimensională, pentru 1000 de abonați, a fost dată de curînd în folosință. Pe șantier, devenit de curînd șantier național al tineretulw sute de tineri muncesc alături de vârstnici pentru a-și aduce­­contribuția la realizarea acestui nou obiectiv important al eco­nomiei naționale.­­ Refacerea calităților nutritive ale solului pe marile suprafețe de terenuri agricole aflate acum sub apă, sporirea rodniciei ogoarelor in celelalte zone ale țării, depășirea actualelor dificultăți pentru înfăptuirea neabătută a programului de dezvoltare a agriculturii in cincinalul următor necesită sporirea rapidă a producției de în­grășăminte­ chimice. Printre constructorii care contribuie la reali­zarea noilor capacități in acest sector se numără și cei de la I.C.M. nr. 12-Constanța și IM.B., care lucrează pe șantierul Uzinei de su­­perfosfați și acid sulfuric de la Năvodari. In fotografie : hala de fabricație a acidului fosforic, la construcția și echiparea căreia sunt concentrate forțe importante. Calamități naturale fără prece­dent au lovit în ultimele zile în­tinse ținuturi ale țării, punînd la grea încercare populația a sute de localități, perturbînd cursul nor­mal al vieții și activității econo­mice și sociale. La chemarea par­tidului și guvernului, dînd dovadă de un fierbinte patriotism, de o ordine și disciplină muncitorească exemplară, mii și mii de tineri și vârstnici, români, maghiari, ger­mani și alte naționalități, în frunte cu comuniștii, cu sprijinul larg al unităților militare și al gărzilor patriotice, au acționat și acțio­nează uniți, cu calm, bărbăție și eroism împotriva stihiilor naturii, muncesc zi și noapte, cu încredere și dîrzenie pentru a limita efectul distructiv al revărsărilor, a relua grabnic, activitatea economică și a asigura reintrarea întregii vieți pe făgașul ei normal. In aceste momente de intensă mobilizare a energiilor națiunii, în toate întreprinderile și instituțiile în unitățile agricole, pe șantierele de construcții din județele neafec­­tate de inundații, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri funcționari dau dovadă de o im­­i­presionantă solidaritate umană, de o profundă conștiință socialistă, de un înalt eroism în muncă. Prin prestarea voluntară, în timpul li­ber, a unor schimburi de lucru, prin sporirea eforturilor în muncă se realizează importante produc­ții suplimentare peste prevederile planului și a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă, în vederea compensării pagubelor produse economiei naționale. Măsurile operative și deosebit de eficiente luate de conducerea par­tidului și statului, prezența tova­rășului Nicolae Ceaușescu în mij­locul cetățenilor din zonele cala­mitate, au ridicat nespus de mult moralul oamenilor, le-au întărit convingerea în forța și capacitatea lor de a învinge greutățile, hotă­­rîrea de a munci în așa fel, încît in cel mai scurt timp viața să intre în cursul ei normal. Avînd în vedere necesitatea vi­tală de a asigura refacerea grab­nică a căilor de comunicație, în­treprinderilor, locuințelor și ținînd seama de numeroasele inițiative izvorîte din masele de oameni ai muncii pentru diminuarea pagu­belor, pentru depășirea planului de stat pe anul 1970, ca și pentru ajutorarea sab­­ diferite forme a economiei și populației din zonele calamitate, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., a­­dresează sindicatelor, tuturor sala­riaților, următoarea chemare­­ — Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii și funcționarii din transpor­turi, telecomunicații și energie electrică să depună eforturi in­tense pentru restabilirea urgentă a liniilor de cale ferată, șoselelor, podurilor, uzinelor și rețelelor electrice și de telecomunicații din zonele sinistrate. — Salariații din întreprinderile industriale și șantierele de construc­ții din localitățile calamitate să re­pună în funcțiune într-un termen cît mai­ scurt, toate capacitățile de producție afectate de inundații, să muncească neobosit în scopul ob­ținerii unei înalte producții și productivități, astfel încît că se re­cupereze cît mai mult din pierde­rile suferite — • Colectivele de muncă din toate unitățile economice din zo­nele neafectate de inundații să-și înzecească eforturile pentru reali­zarea unei producții suplimentare, care să compenseze pînă la sfîrși­­tul anului pagubele pricinuite economiei naționale. — Lucrătorii din industria mate­rialelor de construcții să producă suplimentar mari cantități de ci­ment, cărămidă, țiglă, var, geamuri și alte materiale de­ construcție ne­cesare reclădirii obiectivelor econo­mice, locuințelor și instituțiilor so­­cial-culturale care au fost distruse sau avariate de inundații. — Salariații din întreprinderile agricole de stat și de mecanizare a agriculturii să lucreze zi și noapte, cu­ toate forțele, pentru refacerea unităților lovite de inundații, pen­tru reînsămînțarea suprafețelor ca­lamitate, asigurarea hranei și adă­­postirii animalelor, precum și pen­tru a spori producția agricolă, ve­getală și animală în unitățile care nu au fost afectate de inundații. — Comitetul Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. îmbră­țișează inițiativele a numeroase colective _ de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari de a lu­cra în schimburi prelungite sau în zilele de repaus, de a dona la fondul pentru ajutorarea sinistra­ților o parte din salariul lor. In acest spirit U.G.S.R. cheamă pe toți salariații să doneze din sala­riu, lor o zi, în fiecare lună, pînă la sfîrșitul acestui an. — Comitetul Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R. a hotărît să contribuie la fondul pentru ajutorarea județelor calamitate cu suma de 80 de milioane lei din bugetul sindicatelor. Consiliul Cen­tral al U.G.S.R., împreună cu Con­siliul Național al organizațiilor de pionieri și Ministerul Invățămîn­­tului, vor repartiza un număr mai mare de locuri gratuite pentru co­piii din județele afectate de cala­mități în taberele pentru elevi, în contul cărora sindicatele au alo­cat 44 de milioane lei. Totodată, s-a hotărît ca fondurile repartizate de­ către Consiliul Central unități­lor fruntașe în întrecerea socialistă Pe anul 1969 și necheltuite, să fie vărsate la fondul de ajutorare a zonelor sinistrate. Membrii și membrii supleanți ai Comitetului Executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R., șefii sec­țiilor Consiliului Central și alte cadre cu munci de răspundere, au hotărît să ofere salariul pe o lună pentru fondul de ajutorare a jude­țelor calamitate. Comitetul Executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. își exprimă convingerea că toți membrii sin­dicatelor vor răspunde prin noi și însuflețitoare fapte de muncă impe­rativului de a depăși cu succes greutățile și pagubele provocate de inundații, de a înfăptui în între­gime programul luminos de dez­voltare multilaterală a patriei noastre socialiste, elaborat de Par­tidul Comunist Român. Strîns uniți în jurul partidului, a condu­cerii sale în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, să dovedim, fiecare, la locul de muncă, fier­bintele patriotism socialist care animă întregul popor român, pu­ternica familie a națiunii noastre socialiste. CHEMARE către toți muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii din întreprinderile industriale și agricole, de pe șantierele de construcții, din transporturi și telecomunicații din­ instituții COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR X DIN ROMANIA

Next