Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)

1970-05-30 / nr. 22

\ ■ XX1í < í< >iÍ' % 't : iiinháiá 1 w9w9w90%m f W %•>1 . . Redacția și administra­ția : București 46, str. Gradina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții .­­ 30 mai­­­­: 1970 Calamitățile naturale au afectat puternic largi zone ale țării, pro­ducând uriașe pierderi. Au căzut pradă apelor vieți omenești, au fost distruse și avariate întreprinderi in­dustriale și agricole, alte unități e­­­­conomice și instituții social-cultura­­le, căi de comunicații, un mare nu­măr de locuințe proprietate de stat și proprietate personală a cetățeni­lor, numeroase construcții, anexe gospodărești, bunuri de uz gospo­dăresc și personal, a pierit un în­semnat număr de animale. La chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, clasa muncitoa­re, țărănimea, intelectualitatea, ar­mata și gărzile patriotice, întregul nostru popor, — români, maghiari, germani și de alte naționalități — au luptat zi și noapte împotriva forțelor dezlănțuite ale naturii de precupețind nici un efort, au dat numeroase dovezi de eroism, uneori mergînd pînă la sacrificiul suprem, pentru zăgăzuirea apelor, pentru salvarea bunurilor materiale și a vieților omenești. Sub­­ conducerea nemijlocită a or­ganelor și organizațiilor de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, celelalte organe de stat și organizații obștești au acționat cu hotărâre pentru restabilirea și nor­malizarea situației, pentru repune­rea în funcțiune a unităților indus­triale, agricole, comerciale și social­­culturale ce au avut de suferit de pe urma inundațiilor, pentru recu­perarea rămânerilor în urmă în e­­fectuarea lucrărilor agricole, pentru refacerea căilor de comunicații și a altor obiective economice, pentru a­­sigurarea cazării, alimentației și o­­crotirea sănătății populației sinis­trate, întreaga țară a trecut cu hotărire la înlăturarea, într-un timp cît­ mai scurt, a consecințelor grave ale a­­cestor mari calamități naturale. In­tr-o atmosferă de înaltă responsa­bilitate și solidaritate socialistă, co­lectivele de oameni ai muncii din­­întreprinderi și instituții, șantiere, u­unități agricole de stat și coopera­tiste și-au înzecit eforturile in mun­­­că, hotărîte să contribuie prin acti­­­vitatea lor, prin rezultatele obținu­te în creșterea producției, la recu­perarea pagubelor inundații, la asigurarea pricinuite de condițiilor ca dezvoltarea economiei noastre naționale să nu fie impietată, ca sarcinile planului de stat pe acest an să poată fi îndeplinite cu succes. O impresionantă manifestare a puternicei solidarități socialiste a oamenilor muncii din țara noastră, a unității și spiritului de întrajuto­rare al poporului nostru o consti­tuie modul în care toți cetățenii pa­­triei au răspuns chemării Frontului Unității Socialiste. Oamenii muncii din industrie, personalul instituții­lor de stat și obștești au hotărît să dea o parte din salariul lor pentru acoperirea pierderilor provocate de inundații ; țărănimea a strâns și tri­mis județelor sinistrate importante cantități de produse agricole; cate­gorii largi de cetățeni au depus la C.E.C. în contul special pentru aju­torarea sinistraților, au donat aii­­­merite, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic pentru populația din zonele calamitate ; la aceste acțiuni participă milioane și milioane de oameni, practic între­gul nostru popor. In aceste zile de grea încercare pentru poporul român s-a manifes­tat puternic simpatia și sprijinul de care se bucură România din par­tea a zeci și zeci de popoare din toată lumea datorită politicii mar­­xist-leniniste promovate cu consec­vență de partidul nostru — politică de prietenie și colaborare cu toate statele, de pace și înțelegere inter­națională. Numeroase țări socialiste, precum și multe alte țări, șefi de state și oameni politici, organizații internaționale, organizații economi­ce și firme străine, cetățeni din diferite state, prieteni ai poporului român, și-au manifestat compasiu­nea prin scrisori și telegrame, au contribuit cu bani, alimente, medi­camente, obiecte de îmbrăcăminte, materiale de construcții, diferite in­stalații, la ameliorarea daunelor și a suferințelor pricinuite de inunda­ții. Statul nostru socialist a acordat și acordă sprijin permanent popu­lației sinistrate. După cum se știe, din primele zile, s-au alocat pentru sprijinirea imediată a populației fonduri speciale de 400 000 000 de lei. Avînd în vedere pierderile grele din zonele sinistrate și necesitatea soluționării cît mai grabnice a pro­blemelor legate de refacerea gospo­dăriilor personale ale celor ce au avut de suferit de pe urma calami­tăților și de sprijinirea cooperative­lor agricole afectate de inundații, Comitetul Central al Partidului Co­munist Român, Consiliul de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia și Consiliul Național al F­ro­n­tul­u­i Un­i­tății Soci­al­i­ste HOTĂRĂSC: 1. Cetățenilor din municipii și o­­rașe ale căror locuințe proprietate personală au fost complet distruse , se pot atribui, dacă doresc, apar­tamente în proprietate personală din locuințele ce se construise in blocuri de către stat. Cetățenii care au locuit cu chirie în clădiri care au fost distruse de calamități vor primi cu prioritate apartamente în blocurile ce se con­struiesc de către stat. In scopul satisfacerii nevoilor de locuințe ale acestor categorii de ce­tățeni se vor construi în anul 1970 peste prevederile planului de stat, în localitățile calamitate, un număr de 5 000 apartamente. 2. Cetățenii din mediul urban ale căror locuințe proprietate personală au fost distruse de calamități, dar nu doresc să primească în proprie­tate personală apartamente in bloc, vor beneficia de un ajutor bănesc pentru a-și construi locuințe, ajutor care, împreună cu­ despăgubirile ce se acordă de Administrația Asigu­rărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 20 000 lei. Cetățenii din mediul urban ale căror­ locuințe proprietate personală au fost avariate vor beneficia, pen­tru reparații, de un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administrația Asigurărilor de Stat va putea ajunge pînă la 6 000 lei. Cetățenilor din mediul rural ale căror locuințe proprietate persona­lă au fost distruse, li se acordă, în vederea construirii acestora, uni a­­jutor bănesc care, împreună cu des­păgubirile de la Administrația Asi­gurărilor de Stat, va putea ajunge pînă la 15 000 lei. Cetățenilor din mediul rural ale căror locuințe proprietate personală au fost avariate li se acordă, în ve­derea reparării acestora, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgu­birile de la Administrația Asigură­rilor de Stat, va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea anexelor gospo­dărești distruse de calamități se va putea acorda, atît în mediul urban cît și la sate, un ajutor bănesc care, împreună cu despăgubirile de la Administrația Asigurărilor de Stat­­ va putea ajunge pînă la 5 000 lei. Pentru refacerea bunurilor cas­nice și de uz personal distruse de calamități, se acordă cetățenilor de la orașe și sate un ajutor — în o­­biecte și numerar — în valoare de pînă la 5 000 lei. Ajutoarele arătate mai sus vor fi stabilite pe baza estimărilor efec­tuate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, oră­șenești și municipale, de către co­mitetele executive ale consiliilor populare județene, cu consultarea consiliilor județene ale Frontului Unității Socialiste. Ajutoarele vor fi stabilite diferențiat pentru fie­care caz în parte în funcție de pa­gubele suferite, de veniturile și greutățile familiilor respective. 3. Pentru refacerea sau repararea locuințelor distruse sau avariate cetățenii vor beneficia de unele fa­cilități : procurarea de materiale de construcții la prețuri de livrare fără impozit pe circulația mărfuri­lor, scutirea de taxe pentru obține­rea autorizației de construcție și în­scrierea dreptului de proprietate­ 4. Comitetele executive ale consi­liilor populare ale județelor cala­mitate vor identifica spațiile exis­tente cu altă destinație care, cu un minim de cheltuieli, ar putea fi a­­daptate pentru a se crea condiții de cazare provizorie a sinistraților. In același scop, vor lua măsuri de a­­menajare a unor colonii din corturi sau barăci, cu dotările de deservire strict necesare. 5. Se vor acorda ajutoare coopera­tivelor agricole de producție pentru refacerea clădirilor și culturilor distruse, pentru refacerea potenția­lului de producție diminuat ca ur­mare a calamităților în funcție de pagubele suferite și de puterea e­­conomică a C.A.P. Evaluarea pagu­belor și stabilirea ajutoarelor se va face de către comitetele executive ale consiliilor populare județene și consiliile județene ale Frontului U­­nității Socialiste, cu consultarea li­nib­nilor județene și Uniunii Națio­nale a Cooperativelor Agricole de producție. Unitățile cooperatiste vor beneficia de achiziționarea de ma­teriale de construcții la prețuri de livrare scutite de impor­z­it pe cir­culația mărfurilor și scutirea de taxe pentru obținerea autorizațiilor de construcții. 6. Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene vor lua măsuri de sprijinire a organi­zațiilor de construcții care își des­fășoară activitatea în județele ca­lamitate, asigurînd aprovizionarea acestora cu materialele de construc­ții, utilaje și forța de muncă nece­sară. 7. Comitetele executive ale consi­liilor populare vor sprijini, la cere­rea cetățenilor sinistrați, prin uni­tățile de prestații în construcții, executarea de lucrări de recon­strucție și reparații ale locuințelor proprietate personală distruse sau avariate, acordînd prioritare la con­tractare cetățenilor invalizi, infirmi sau bolnavi, precum și persoanelor în vârstă care nu au posibilități să construiască prin forțe proprii. Se recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să acorde același spri­jin prin unitățile proprii. _ 8. Comitetele executive ale con­siliilor populare vor lua măsuri ca reconstrucția clădirilor de locuit —­ atît în mediul urban, cît și în cel rural — să fie fundamentată, ca amplasare și regim de înălțime, prin studii simplificate și operative de sistematizare, încadrarea clădi­rilor se va face în limitele existente ale perimetrelor orașelor, respectiv ale vetrei satelor sau în cele sta­bilite prin schițele de sistematizare acolo unde acestea sînt întocmite, evitîndu-se terenurile inundabile sau alunecătoare și promovîndu-se o folosire intensivă a ariei con­struite. 9. Ministerul Comerțului Interior și Uniunea Centrală a Cooperati­velor de Consum vor repartiza ca unitățile de desfacere din județele calamitate materiale pentru fondul pieței necesare reconstruirii și re­parării locuințelor. ★ Sprijinul și înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri, vor permite familiilor sinistraților să înlăture cît mai repede pagu­bele suferite, să-și refacă gospo­dăriile și bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieți nor­male. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Mi­niștri și Consiliul Național al Fron­tului Unității Socialiste își expri­mă convingerea ca întregul nostru popor va dovedi în continuare a­­celași spirit de abnegație și de­votament față de patrie, că va munci cu eroism și dîrzenie pentru a înlătura total urmările prici­nuite de calamități și a asigura pe mai departe o dezvoltare dina­mică economiei naționale, înfăp­tuirea mărețului program de fău­rire a societății socialiste multila­teral dezvoltate adoptat de Con­gresul al X-lea. HOTĂRIREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970 p­rima zi CU SOARE Luni, 25 mai, a fost prima zi de la începutul lunii, cind cetățenii din Tîrgu Mureș s-au putut bucura de un cer senin, de razele soarelui. Baze care făceau să crească în su­fletul oamenilor încrederea, înzecin­­du-le forțele in uriașa muncă de în­lăturare a urmărilor calamității care s-a abătut peste orașul lor scump, peste satele di­n împrejurimi. In autobuze, in întreprinderi, pe stradă, oamenii vorbesc încă mereu despre dezastru. Cu amărăciune, dar nu cu deznădejde. Imediat după re­tragerea apelor, ei s-au apucat cu hărnicie neasemuită de curățirea de mimol a străzilor și caselor inundate, de refacerea stricăciunilor in fabrici și uzine. Astăzi, Tîrgu Mureș și-a re­căpătat, in bună parte, aspectul nor­mal. Doar semnele lă­sate pe pereți de ape mai arătă pînă la ce nivel — un metru, da­r„ mai mult chiar — se ridicase inun^ația. Impresiile­­ s­unt încă proaspete în mintea celor care au trecut prin atâtea primejdii, care au rămas nu­mai cu îmbrăcămintea de pe ei , in mintea salvatorilor, care au scăpat de la înec sute de bătrini, femei, copii. In timp ce ne povestea, pe Ecaterina Rado, directoarea Grupului școlar de construcții­­ Tg. Mureș, au podidit-o lacrimile... „încă înainte de a primi îndrumări de la coman­damentul județean, din primele ore de la revărsarea Mureșului, cei 600 de elevi ai școli­i noastre s­au îm­prăștiat pe străzile sinistrate ,ajutând la salvarea oamenilor. Au fost scene zguduitoare. O femeie de 70 de ani, cind i-a năvălit, apa-n ca­să, s-a suit pe pat, strigind să fie salvată. Ele­vul Attila Eleneși a luat-o în brațe și, prin apa adîncă pină peste brîu, a dus-o la barcă. Astfel de cazuri au fost cu zecile. In scurt timp, școala s-a transformat intr-un punct principal de ajutorare a sinistraților : copii, femei, oameni in vîrstă au fost adăpostiți aici, pre­­gătindu-li-se, in grabă, un așternut și o hrană caldă. Elevii noștri au depus și depun și acum o muncă neprecupețită la refacerea caselor, străzilor, sacrificind cu conștiinciozi­tate întregul lor timp liber. Ei dau în prezent un prețios ajutor la des­cărcarea și sortarea lucrurilor sosite din Capitală pentru sinistrați. Nu mai vorbesc de munca întregului corp didactic al școlii... Zilnic plea­că de aici camioane încărcate cu îm­brăcăminte, către satele și orașele greu încercate din județ”. Dar, pe lângă îmbrăcăminte și hra­nă, cei loviți de stihie au acum ne­voie și de adăpost. Mii de sinistrați din județ trăiesc în­­ cămine cultu­rale, și alte localuri publice, ori la rude și vecini. Problema locuințelor a devenit acută. Șantierele trustului județean au suferit și ele mari pier­­ ­derii M. NIGEEANU Frontul undei de viitură Înaintea­ză în aceste zile pe Dunăre, cu un debit de circa 15 000 metri cubi pe secundă — aproape triplul celui me­­diu g fi cu o viteză de 4—5 k­ilo­metri­­ pe­ oră. Se prevede ca la Hîr­­șova, cota maximă să atingă 7,45 metri, iar la Brăila 6,30 metri. In­tre aceste două puncte, în Insula Mare a Brăilei, mii de oameni dau o crîncenă bătălie pentru consolida­rea și supraînălțarea celor 217 kilo­metri­ de diguri­ menite sa apere re­coltele mănoase din incinta de a­­proape 72 000 de hectare. ­t <■ . Gîndul și încrederea a douăzeci de milioane, exprimate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU: „Cu toate pagubele ce s-au produs, cu toate suferințele îndurate de mii și zeci de mii de oameni, se dovedește ne­clintita voință a întregului nostru popor de a face față tutu­ror greutăților, de a învinge vitregia naturii, de a asigura în continuare dezvoltarea normală a întregii noastre activități sociale. ...Este adevărat, tovarăși, greutățile prin care trecem sunt mari. Ele vor fi însă, cu siguranță, învinse. Avem ferma con­vingere că prin munca unită a întregului nostru popor, rănile pe care calamitățile naturii le-au pricinuit țării vor fi în scurt timp vindecate". Alături de întreaga clasă muncitoare, de întregul popor, in lupta pentru vindecarea rănilor provocate de inundații, constructorii dovedesc prin fapte de bărbăție și eroism voință, dîrzenie încredere In viitor 24 mai, la DeJ DUMINICĂ FĂRĂ ODIHNĂ Pentru întreg orașul Dej, dumi­nica aceasta nu-i zi de odihnă. Se lucrează. Străzile ,cofetăriile, cine­matografele, locurile de promenadă sunt aproape goale. Tristețea și groaza aduse de puhoaiele sălbati­ce sunt încă vii. In întreprinderile care-și evaluează pagubele, la spi­talele în care slujitorii în halate albe alină suferințele victimelor, in privirile îngîndurate ale omului care pășește apăsat pe asfaltul ji­lav. După scurta dar cumplita incur­siune, puhoaiele s-au retras. Dar au lăsat în urma lor răni adînci, du­reroase, anevoie de tămăduit. Apa de la robinetele cișmelelor a fost multă vreme un pericol pentru să­nătatea oamenilor. Zarzavaturile a­u­ vise de mii —­ pericol! Așternutul aruncat în stradă — pericol! Zidu­rile mustind de apă — pericol! In furia lor nebună, viiturile au adus cu ele, de pe unde au putut smul­ge, fel de fel de reziduri pestilen­țiale, și gunoaie, și hoituri puhave. Trebuie să vezi gospodina care scormonește mîlul puturos, ca să gă­sească o lingură sau o cratiță. Tre­buie să vezi bărbatul care încearcă să scoată de sub dărîmături un scaun sau o masă schiloadă. Trebuie­ să vezi ochii uimiți ai copilului Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) In cursul acestei săptâmîni, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu alți conducători de partid și de stat, au făcut o călătorie operativă de lucru în județele Buzău, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Suceavă, Neamț, Bacău și Ialomița. Pretutindeni secretarul general al partidului, șeful statului român, a fost primit cu vibrant entuziasm, cu dragoste și căldură, de întreaga populație. In fotografie , în vizită la întreprinderea de geamuri — Buzău, modernă unitate a industriei mate­rialelor de construcții, unde constructorii pregătesc punerea în funcțiune a noi capacități de producție. Primele evaluări con­­semnează, pe șantierele Ministerului Construc­țiilor Industriale, PAGUBE DE 31 MILIOANE La unitățile Ministerului Con­strucțiilor Industriale, inundațiile au provocat pagube a căror va­loare este evaluată la aproxima­tiv 30 930 000 de lei. In această cifră nu sunt incluse pierderile suferite de șantierele de la Dej și Tîrnăveni, unde starea tere­nului nu a permis începerea ope­rațiilor de inventariere ; de ase­menea, nu este cuprinsă valoa­rea lucrărilor de construcții­­montaj deteriorată, pentru care reevaluările sunt în curs. Pagubele cele mai importante s-au înregistrat la întreprinde­rea de construcții-montaj din Cluj, care lucrează în localități afectate de viiturile Someșului, Mureșului și altor râori din nor­dul Transilvaniei (12 milioane), la subantrreprizele sale (numai la întreprinderea nr. 10 de insta­­lații-montaj din Brașov ( 895 000 de lei), la Trustul de mecanizare- București (5 850 000 de lei), între­prinderea industrială de produse pentru construcții — București (5,5 milioane), întreprinderile­ de construcții-montaj nr. 7 -Galați (1 830 000 de lei) și nr. 1.3 —, Ti­mișoara (peste 1,5 milioane), Trustul nr. 5 — Brașov (1,2 mi­lioane), Gheorghe I. C. S. M. — municipiul Gheorghiu-Dej (un milion), în industria locală a materialelor de construcții inundațiile au afectat 30 FABRICI DE CĂRĂMIZI Pentru anul 1970, unitățile industrei locale au un plan de peste un miliard de cărămizi. Ploile abundente și revărsarea nurilor au afectat însă grav și activitatea ceramiștilor. Au fost inundate aproape 30 de fabrici, printre care cele de la Brăila, Blaj, Orăștie ; cele de la Carei și Făgăraș se află și în prezent sub apă. Au avut de suferit pier­deri serioase și fabricile ale că­ror cariere de argilă inundate de puhoaie, sau au fost unde degradarea drumurilor a făcut o vreme, imposibilă aproviziona­rea cu argilă. După calculele estimative, nu­mai în 7 județe pagubele prici­nuite depășesc suma de 6 mili­oane de lei. Datorită opririi la timp a jocurilor, s-a evitat ex­­plodarea cuptoarelor Hoffman. Cadre de specialitate din Comi­tetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală s-au de­plasat în zonele grav calamitate, pentru studierea posibilităților de a se relua de îndată produc­ția. Se întîmpină însă greutăți foarte mari, datorită deteriorării camierelor, instalațiilor și șoproa­­nelor și, mai cu seamă, avariilor suferite de unele cuptoare.

Next