Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)

1970-09-12 / nr. 37

If Realizând planul producției globale și marfă pe primele opt luni ale anului In proporție de 103,2%, secția Doaga a I.P.S.­Galați a îndeplinit sarcinile pe actualul cincinal. Tot pînă la septembrie, activitatea colectivului sec­­­ției s-a soldat cu un plus de 5 mi­lioane de lei la beneficiile planificate. Aceste date vădesc priceperea cu care sunt folosite utilajele și instalațiile ce însumează în prezent o capacitate de producție anuală de 53 mii mc. Atenția colectivului de aici este În­dreptată acum în special, spre reali­zarea prefabricatelor pentru șase com­plexe agrozootehnice (2 de porcine, 2 de bovine și 2 avicole), sarcină pri­mită peste plan și cu termene scurte de livrare. In vederea Înfăptuirii s-a amenajat un poligon cu o capaci­ei­tate de 70 mc/zi, unde se toarnă pa­nourile, stupii și panele. După ne informează inginerul-șef Virgil­ium Di­­moftache, întreaga cantitate de stilpi pentru toate cele șase complexe fost realizată. Acum se toarnă panouri­­­le în trei straturi și panele. Ritmul execuției arată că prefabricatele vor fi fivrate la timp, astfel ca lucrările pe șantier să nu fie stinjenite. In clișeu: aspect de la poligonul unde se toarnă prefabricatele pentru complexele agrozootehnice. Redacția ți administra­ția : București 46, *tr. Grădina cu cat­ar. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 -15.10.92 Consfătuire despre acordul global Ieri, din inițiativa Consiliului sindi­catelor din construcții­ Bu­cur­ești și a­­ D.G.C.M., a avut loc o interesantă și utilă consfătuire. Tema : salarizarea în acord global. Participanți : cadre de conducere, ingineri, economiști, mun­citori, tehnicieni, maiștri etc. din între­prinderile de construcții ale D.G.C.M R. Pe baza referatelor prezentate, s-au purtat­­ ample discuții, s-au clarificat numeroase probleme privind metodolo­­­gia de aplicare și căile d­e generalizare salarizării în acord global. La consfătuire au luat parte și ing. Simion Pop, vicepreședinte al Consi­liului popular al municipiului Bucu­rești, ing. Ion Bratu, secretarul Comi­tetului Uniunii sindicatelor de ramură, specialiști din Ministerul Muncii, C.S.E.A.L., M.C., Ind. etc. în numărul viitor al gazetei vom publica o largă relatare a­ lucrărilor consfătuirii. NOILE CAPACITATI—LA TERMEN ÎN CIRCUITUL ECONOMIC­ ULTIMA TREIME A ANU­LUI acumulează, în sarcina unităților de execuție ale Mi­nisterului Construcțiilor Indu­striale, peste 60#/6 din obiecti­vele cu termen de punere în funcțiune în acest an. Reali­zarea lor la datele planifi­cate este imperios necesară economiei naționale, pentru ca noile capacități să fie, în­că din prima zi a cincinalu­lui viitor, în plină produc­ție. Totodată, orice devan­sare a termenelor îi permi­te și constructorului să de­gajeze forțele și mijloacele necesare pentru intensifica­rea lucrului la obiectivele în continuare, pentru atacarea investițiilor noi din 1971. Or, la ora actuală o serie de lucrări prezintă încă proble­me dificile, fie din cauza sta­diilor fizice rămase în urmă, fie datorită necompletării detaliilor de proiect sau, mai cu seamă, întîrzierilor în asi­gurarea utilajelor tehnologi­ce de către beneficiari, în toate compartimentele și la toate eșaloanele ce colabo­rează la realizarea investiții­lor, se impun măsuri opera­tive și eficace, care să ga­ranteze respectarea termene­lor de punere în funcțiune, în raidul-anchetă din pag. a 3-a redactorii no­ștri A. ZELINSCHI și Dan CONDREA prezintă as­pecte legate de pregătirea intrării în circuitul econo­mic a unora din capacită­țile scadente în trimestrele III și IV 1970. Pregătiri pentru începerea producției La Începutul acestei luni, la fabrica de țigle și cărămizi „Arieșul“-Cîmpia Turzii s-a aprins focul pentru uscarea cupto­­rului-tunel, lung de 150 m — ne infor­mează corespondentul nostru Vasile DAVID. O premieră în cadrul lucrărilor de modernizare și extindere a capacită­ții anuale de producție a fabricii cu 30 milioane de cărămizi și 3 milioane de țigle, avînd ca termen de punere în funcțiune trimestrul in 1970. Dacă la Începutul lunii august, la unele puncte de lucru ale noului obiec­tiv mai erau înregistrate oarecare Intir­­zieri, în urma unei analize comune amănunțite a stadiului fizic al lucrări­lor, de către proiectant (I.P.I.M.C.), constructor (I.C.M.­Cluj și subantrepri­­zele de specialitate) și beneficiar, s-au întreprins unele măsuri (introducerea schimbului doi pentru sporirea ritmu­lui de lucru, repartizarea suplimentara de utilaje și mijloace de transport, rea­lizarea de către fabrică a unor confec­ții metalice) care vor asigura ca graficul de punere în funcțiune să fie respectat. Referitor la pregătirile pentru Începerea producției, directorul fabricii, Gheorghe TARCEA, ne-a declarat : „In scopul asi­gurării bazei materiale in vederea obți­nerii primelor produse finite, cadrele necesare exploatării noului obiectiv au fost pregătite la fabrici cu tehnologie asemănătoare. In prezent, echipele noa­stre de electricieni și lăcătuși depun eforturi intense pentru revizuirea utila­jelor, ca să se preintîmpine eventualele defecțiuni care ar putea surveni pe par­cursul probelor tehnologice. In cariera se lucrează în schimburi prelungite la descopertare și excavarea argilei. Insis­tăm, totodată, asupra necesității ca Cen­trala industrială a ceramicei să urgen­teze avizarea proiectului privind siste­matizarea exploatării carierei de argilă, lucrare devenită de mare urgență pentru crearea stocului de materii prime“. Punîndu-și ca principal obiectiv în întrecerea socialistă preda­rea în termen și înainte a obiectivelor industriale, edilitare și social­­culturale pe care le execută, lucrătorii din cadrul T.C.L.­Maramureș, au repurtat și în acest an succese remarcabile. Printre obiectivele predate se numără i — depozitul alimentar Sighetul Marmației, zece obiective la ex­ploatarea de bentonită din Valea Chioarului, brutăria din Băiuț, depo­zitul de combustibil de la E. M. Gavnic, Complexul meșteșugăresc de deservire din Baia Mare, Complexul de depozite I.T.A., extinderea re­țelei de alimentare cu apă în Baia Mare cu 6,8 km. și cu 7,3 km, cea de canalizare etc.; 601 apartamente în municipiile Baia Mare, Sighetul Marmației și în centrele muncitorești, din care 118 înainte de termen. — hotelul turistic „Gutinul“ executat de Grupul nr. 1, recepțio­nat cu calificativul „FOARTE BINE“. IN­­I I­I­I La Cluj. Trustul de construcții locale a dat în folosință spitalul de boli infecțioase, cu o capacitate de 200 paturi (cîte două intr-un salon) și pre­văzut cu instalații de tratament moderne. (Foto : Gh. LA ZA­NU, corespondent.) In noul an școlar CUNOȘTINȚE MAI APROPIATE DE CERINȚELE PRODUCȚIEI Peste citeva zile, școlile profesio­nale, liceele de specialitate, iar apoi și școlile de specializare postliceală din construcții-montaj și industria de construcții își vor deschide din nou porțile. In ele vor fi școlarizați tinerii care, în cincinalul al cărui prag ne pregătim să-l trecem, vor intra în producție ca muncitori ca­lificați sau cadre cu pregătire medie. Aceste școli vor furniza o bună parte din noile efective ce vor trans­pune în beton și oțel impunătorul plan de investiții elaborat de Con­gresul al­ X-lea al partidului, vor produce în fabrici și combinate ci­mentul, prefabricatele, cărămizile și alte materiale necesare construcțiilor ce se vor înălța in viitorii cinci ani. Pentru a informa cititorii noștri asupra modului cum se va desfășura invățămintul profesional, liceal de specialitate și postliceal în domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții, ne-am adresat ingineru­lui Ștefan POPESCU VIFOR director general adjunct în Ministerul Invă­­țămintului, care ne-a dat următoa­rele amănunte privind aceste forme de pregătire a cadrelor: „Mai întii, unele date de ordin statistic. In acest an școlar vor func­ționa 52 de școli profesionale (in a­­fară de cele cu profil complex), 11 licee de specialitate și 13 școli de specializare postliceală, in care se vor pregăti cadre pentru șantierele de construcții pentru unitățile de meca­nizare in construcții și întreprinderile producătoare de materiale de cons­trucții. Pentru noul an școlar au fost îmbunătățite și nomenclatoarele de meserii și specialități. Astfel, vor fi calificate cadre și în meseriile com­plexe de finisor și montator de ma­teriale plastice și parchete, electrician pentru instalații automate din indus­tria materialelor de construcții sau in construcții-montaj, zidar-betonist etc. In anul școlar 1970—1971 vor in­tra in sistemul invățămintului prof.­ T. MUSTACESCU (Continuare în pag. a 2-a) I I I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ TA ! Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Pe șantierul rutier Giurgeni-Vadul Oii Lansarea unui nou tronson al tablierului metalic Operația a fost, într-adevăr, spec­taculoasă. Așa se face că, în aceste zile, pe șantierul podului transda­­nubian de la Giurgeni-Vadul Oii s-au perindat sute de vizitatori. Mulți, oaspeți ocazionali — de dra­gul spectacolului în sine, palpitant și inedit, pe care l-au savurat cu justificată voluptate. Și mai mulți au fost însă vizitatorii-constructori din diverse unități de execuție, proiectare, cercetare, minați aici de interesul pe care l-a stîrnit opera­ția din punct de vedere tehnic. Nici unii, nici alții n-au avut ce regreta... Atmosfera de lucru, calmă. Emo­ționant de calmă. Prezenți: circa 200 de constructori și marinari. Prin instalațiile telefonice, prin a­­paratele de radio portative, comen­zile scurte, codificate, declanșează mișcări sigure, precise, calculate in milimetri și secunde. Scrîșnesc vin­­ciurile, troliile, pe apă forfotesc fel de fel de ambarcațiuni, dar de­plasarea mastodontului metalic este aproape imperceptibilă. Aidoma primului tablier, de aceleași dimen­siuni, „eroul“ principal al operației este un colos metalic (dintr-un oțel special cu structură fină, livrat de uzina Bocșa Română) lung de 218 m și care­­ întărește circa 1 500 de tone. Asamblarea a fost realizată pe șantier, în sistem de cheson cu placă ortotropă. Sudurile, în regim special cu preîncălzire, suprave­gheate de specialiști de la I.F.A. cu ajutorul gamma defectoscoapelor, sunt realizate de lucrări cu înaltă calificare, mobilizați aici de la A. CIMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Un semnal, și colosul de metal a plecat in „voiaj", părăsind pentru totdeauna uscatul. Peste citeva ore va fi pe pile, deasu­pra bătrînului fluviu. „LACUL CU REZERVE“ AL CONSTRUCTORILOR -PREA PUTIN INVESTIGAT­­SE CERE VALORIFICAT INTEGRAL! in cadrul problemei de cea mai mare actualitate — creșterea eficien­­ței producției sociale, mai mult ca oricând, în fiecare ramură de acti­vitate se desfășoară o intensă acti­­vitate pentru realizarea unei pro­ducții suplimentare și sporirea eco­nomiilor, în vederea îndeplinirii și­­ depășirii planului economic pe acest an. Această neobișnuită concentrare de reforturi se cere a fi însoțită de o organizare cât mai judicioasă a pro­cesului de producție la fiecare loc de muncă, de folosirea cât mai ra­țională a capacităților de producție I­I existente. In acest uriaș efort se înscrie și activitatea întreprinderilor și șan­tierelor de construcții, care au un rol important în materializarea vo­lumului de investiții planificat pe 1970, prin realizarea cit mai rapidă a capacităților și obiectivelor cu ter­men de punere în funcțiune în acest an, de calitate ireproșabilă și la un cost de mai redus. În această pri- Pentru creșterea eficienței economice vintă se cer mobilizarea tuturor re­zervelor interne, aplicarea unui sever regim de economii în toate compar­timentele, o preocupare permanentă a tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi și șantiere, până la ultimul muncitor, pentru folosirea integrală a timpului de lucru, eco­nomisirea materialelor de construc­ții, exploatarea rațională a utilaje­lor. În prima parte a acestui an s-au înregistrat rezultate pozitive acolo unde au existat preocupare și Iniția­tivă atît în ce privește ritmul de execuție a lucrărilor, cit și folosirea mai judicioasă a mijloacelor mate­riale pe șantiere, care reprezintă un izvor principal de creștere a eficien­ței întregii activități a Întreprinderi­lor de construcții. In acest sens pu­tem da ca exemplu întreprinderile Valerian VLADESCU director in Banca de investiții (Continuare in pag. a 3-a) ing. Nicolae BTLCU, directorul Centrului de calcul pentru proiectare și construcții Un important instrument de optimizare — Înființarea, in decembrie 1989, a Centrului de calcul pentru proiectare și construcții se înscrie Intre ma­surile luate de conducerea de partid și de stat pentru perfecționarea acti­vității de pregătire și realizare a in­vestițiilor, pentru modernizarea ei prin introducerea pe scară largă a progreselor științei și tehnicii, in scopul de a asigura o eficiență eco­nomică ridicată atît in proiectare, cit și in executarea construcțiilor. Cum ați definit: In acest context, sarcinile specifice ale centrului ? — Ele sunt conturate clar chiar prin Hotărârea Consiliului de Miniștri cu pri­vire la înființarea centrului : 1) rezol­varea de probleme programate, cu aju­torul calculatorului, pentru activitatea de proiectare-construcții și de conducere operativă a execuției lucrărilor de cons­­trucții-montaj ; 2) elaborarea de pro­grame, Inclusiv modelul matematic pen­tru rezolvarea problemelor importante din specificul centrului de calcul. Aș men­ționa de la început și unul din parametrii esențiali în care se realizează aceste sarcini: centrul de calcul, aflat în sub­­ordinea Ministerului Construcțiilor In­dustriale, este o unitate economică cu caracter republican, el se autofinanțează, evidențiindu-se deci și prin aceasta faptul că activitatea sa este menită să ofere utilizatorilor — proiectarea, execuția, cercetarea din ramura de construcții-montaj — posi­bilitatea stabilirii unor soluții de maxi­mă eficiență pentru economia națională. Nu este cazul să repet aici lucruri pe care le presupun cunoscute, despre ro­lul nu numai necesar, dar de-a dreptul indispensabil ce revine calculului și me­todelor matematice în știința și produc­ția modernă. Trebuie să subliniez Insă că, ramura de construcții-montaj fiind una din primele ce beneficiază de pro­gramul național de dotare cu calcula­toare, putem deduce de aici justa în­țelegere a faptului că sarcinile ce-i sînt stabilite pentru viitorul cincinal vor putea fi îndeplinite numai re­­curgînd și la acest Instrument, integral­­organic atît în sistemul de planificare și conducere a producției, cit și în ar­senalul contemporan al mijloacelor de producție. — In ce va consta echipamentul centrului de calcul ? — Urmează să primim în curînd și să punem în funcțiune în prima parte a anului viitor, un calculator IRIS-ct­. Situîndu-se la nivelul tehnicii mondiale, acesta se numără printre calculatoarele cele mai avansate ca tehnologie (gene­rația a 3-a) și cu mare capacitate a memoriei Interne (128 K). — După cite știm insă, centrul n-a a așteptat Instalarea calculatorului, pentru a pregăti utilizarea lui. Mai mult, făcind apel la calculatoare de alte tipuri, din dotarea altor insti­tuții, au­ putut chiar contribui la re­zolvarea unor probleme concrete, printre beneficiari numărându-se Trustul de construcții-Bacău, Intre­­prinderea­ șantier de lucrări speciale in construct 11-București, proiectanții re­țelelor de alimentare cu apă și ai rețelelor stradale din diferite orașe.­­ Această activitate ține de al doi- Interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) LA COMBINATUL CHIMIC ȘI RAFiNĂRIA DIN PITEȘTI Au început lucrările etapei a ll-a Constructorii de la I.C.M.­Pite­­ști au început lucrările de­ con­strucție la primele obiective din cea de-a doua etapă de dezvoltare a combinatului petrochimic și a rafinăriei din localitate. Noile construcții vor transforma zona sudică a Piteștiului într-un gigant al petrochimiei. Vor fi construite aici un nou complex de piroliză, cu o capacitate de două ori mai mare față de cea a complexului actual, o nouă fabrică de acri­­lonitril, o fabrică de polietilenă de joasă presiune, o instalație de clorură de cianuri­, secții de poli­meri, de polipropilenă și altele. Pe aceeași platformă petrochi­mică au început lucrările de con­strucții și la cea de-a doua etapă a rafinăriei, care va prelucra anual, în faza finală, o cantitate de țiței dublă decît în prezent. In noile instalații se vor realiza — între altele — bitum, gudron gaze desulfurate. Profil de constructor înainte și după concediu Pe maistrul Emeric Barta, șeful de lot de la alimentarea cu apă a orașului Zalău, l-am întîlnit tocmai în momen­tul cînd — luîndu-și rămas bun de la tovarășii săi de muncă — se pregătea să pornească, de pe aeroportul din Cluj, împreună cu soția, spre însoritul litoral.­­O binemeritată atenție, din partea în­treprinderii nr. 16 de Instalații-montaj­ Brașov, care i-a asigurat un bilet de odihnă la Eforie-Sud. Cel mai recent record al său și al instalatorilor îndrumați de el este în­cheierea cu peste două luni înainte de termen a montajului celor a 21,5 km de conductă de oțel (0 419 mm) și a sta­ției de pompare de la Jibou. Apa a ajuns deja în cele două rezervoare de cite 2 500 mc, sus, pe vîrful dealului Ortelec. „Pentru ca apa să poată ajunge în inima Sălajului, zile și nopți, pe ploaie, arșiță și vînt, oamenii din brigada de instalatori și sudorii aproape că nu au cunoscut odihna. Alături de ei au mun­cit peste o mie de uteciști din brigăzile de muncă patriotică“ —■ ne spune cu mîndrie comunistul Barta. Iar dacă ii vei întreba pe brigadierul Gheorghe Popa sau pe sudorul Gavrilă Cîmpeanu despre realizările acestui lot, îți vor vorbi întotdeauna cu stimă des­pre conducătorul lor, omul prezent în tot locul unde este mai greu, omul cu o vastă experiență, de la care mulți au învățat meserie. Merită să consemnăm aici și aprecierea directorului Direcției tehnice a Consiliului popular județean­ Sălaj, ing. Roman Dine, care-l consideră pe maistrul Barta „talentat în munca cu oamenii”. Intr-adevăr, Șeful de lot Barta, de 22 de ani prezent pe șantiere — la Baia Mare, unde a pus umărul la construcția a zece mii de apartamente, la Turda, unde a fost terminată cu peste 200 de zile mai devreme secția de tuburi pre­­comprimate, la construcția aeroporturi­lor din Arad, Oradea și Timișoara, la „Industria sîrmei” din Câmpia Turzii, pretutindeni unde a lucrat a cules apre­cieri unanime. La despărțire, l-am întrebat pe mais­trul Barta ce planuri are după con­cediu. Zîmbind, inimosul instalator ne-a răs­puns : — In planul de stat, nici eu nu sunt neglijat. Vreo doi ani voi sta la Zalău, să particip la modernizarea acestui oraș din inima Sălajului — după care cred că voi pleca la Cluj, orașul meu natal, unde sunt încă multe de construit. Viorel LUPU • Trustul nr. 5 de construcții-montaj din Brașov și subantreprizele de specialitate raportează punerea parțială în funcțiune a fabricii de șuruburi de la Tîrgu Secuiesc (termen: trimestrul IV 1970), începerea probelor tehnologice la fabrica de amidon din aceeași localitate, predarea halei de premontaj-montaj-vopsitorie de la uzina „Balanța“ — Sibiu. „CĂLĂTORIE DIN INTERES"? Am avut fericirea să cunosc una din marile personalități ale științei românești și mondiale. Deși la o vîrstă la care alții se plimbă în parc, cu bastonul pe mină sau stau comod în fotoliu, gustînd din plin binemeritata o­­dihnă a pensionaru­lui, el încă muncea cu pasiune. Pe nopți senine sau înnourate, era prezent lingă te­lescopul de observa­ții. Cînd apărea un petic de cer senin, nu-și mai dezlipea ochii din vizorul te­lescopului. Era feri­cit atunci cînd vre­mea îl lăsa să-și fa­că meseria de as­tronom. Recent am cunos­cut un tînăr absol­vent de facultate Băiat simpatic, ser­viabil și descurcăreț. M-a șocat însă fap­tul că ne vizita cam des la redacție, la ore cînd, de fapt, ar fi trebuit să fie la slujbă — și că de fiecare dată povestea tot felul de lucruri din viața personală, despre tot felul de aranjamente. Sigur că omul nu trăiește doar pentru meserie, mai are și probleme personale. Dar parcă și meseria ocupă, da­că nu mai mult, mă­car o treime din via­ța fiecărui zi cînd este individ, vorba­­ de un om care a­­bia a pășit pe dru­mul pentru care s-a pregătit cinci ani, aștepți parcă ceva mai mult, aștepți să-l auzi vorbind despre meserie, despre pri­mele impresii ale contactului cu acest drum. într-o zi l-am în­trebat așa, priete­nește — De ce nu ești la slujbă la această , oră ? — Păi, toți șefii sînt plecați și... am întins-o și eu. Răspunsul m-a ui­mit, pur și simplu. Lăsînd la o parte conștiința socială, mă întrebam : unde este dragostea față de meseria aleasă ? În acele momente mi-am adus amime de bă­­trînul savant, care aștepta ore în șir în cupola observatoru­lui, lîngă telescop, ca să apară un peter, de cer senin. Pentru el profesia însemne pasiune dusă pînă la totală dăruire. Pen­tru tînărul nostru absolvent, meseria — putea fi oricare alta — înseamnă un mij­loc de a se aranja mai bine in viață, iar diploma — un fel de fidură de li­beră trecere prin bi­rouri mai greu acce­sibile. Poate că n-ar rău dacă la admite­fi rea în facultăți, în afară de examenul dat la diferite ma­terii, s-ar face și o testare a pasiunii tî­­nărului față de me­seria pe care și-o a­­lege. EMIL STERESCU

Next