Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)

1970-09-26 / nr. 39

j . , , . , . . . I ,jf rrri '■'’■fțy'vrj’rrYrrrntwiȚtfii Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Acordul global nu se extinde prin simple dispoziții, ci prin crearea condițiilor de lucru necesare! Forma de salarizare un acord glo­bal, care generează multiple avan­taje — de exemplu: mobilizarea la maximum a capacității de lucru a formațiilor de muncitori, asigurarea realizării de către aceștia a unor cîștiguri superioare, creșterea sta­bilității muncitorilor pe șantiere, scurtarea duratei de execuție a lu­crărilor, îmbunătățirea calității lor, eliminarea unor evidențe care se țineau pe șantiere — a găsit, pînă in prezent, un insuficient ecou la conducerile întreprinderilor și orga­nizațiilor de construcții din județul Argeș. Acest lucru este reliefat de con­cluziile ce se desprind dintr-o re­centă analiză efectuată la principa­lele organizații de construcții: Trus­tul de construcții-Argeș, Întreprin­derea de construcții-montaj — Pi­tești, Grupul de șantiere Argeș-Olt al întreprinderii de construcții hi­droenergetice și întreprinderea de construcții și instalații petroliere- Pitești. Astfel, din valoarea totală a pro­ducției realizate in primele opt luni ale anului in curs, numai 11,2 ° Nn s-au executat în acord global (8,6 °/o la T.C.-Argeș, 34,6% la I.C.M.­Pi­­tești, 3,2 °/C la Grupul I.Q.H. și 18,2*U la I.CJ.P.), procente ce nu permit încă să se tragă concluzii întemeiate cu privire la eficiența obținută prin aplicarea acestei noi forme de salarizare. Nici pentru perioada următoare, pînă la sfîrșitul anului, o parte din organizațiile de construcții menționate n-au prevăzut să execu­te în acord global un volum de lucrări mai mare. De exemplu, I.C.P.­Pitești, din planul rămas de executat pînă la finele anului, a prevăzut să execute un acord glo­bal 16,46/6 — iar I.C.I.P.-Pitești, nu­mai 15,20/0. O intenție mai bună, cel puțin in faza de planificare, manifestă conducerile T.C.­Argeș și Grupului I.C.H., care și-au propus să execute în acord global 70% și, respectiv, 44 °/o din planul rămas de executat pe anul în curs. Forma de salarizare în acord glo­bal s-a aplicat numai la 180 (res­pectiv 39 °/o) din numărul lucrări­lor atacate în perioada 1 ianuarie- 31 august (T.C.-Argeș la 46<m/b, Gru­pul I.C.H. la IOV ) și la I.C.I.P.-Pi­­tești la 27% din lucrările incepu­ Anton DUMITRACHE din Sucursala județeană Argeș a Băncii din investiții (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI ÎN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ing. Adrian LUPESCU, di­rector tehnic în Institutul de studii și pro­iectare pentru sistematizare, arhitectură și tipizare-București . Incepînd din 1971, o trecere masivă la industrializarea construcțiilor de clădiri social culturale . Tema discuției cu dr. mi-a fost sugerată de trei elemente: vo­lumul important al construcțiilor pentru învățămînt, cultură, sănă­tate, sport, turism, deservire, pre­văzute pentru următorul cincinal Și frecvența relativ mare a unor obiecte din aceste categorii , sar­cina trasată de conducerea de partid și de stat, da­r se trece cu fermitate la industrializarea lucrărilor și pentru clădirile so­cial-culturale, așa ca să se ob­țină și in acest domeniu avanta­jele de viteză de execuție, pro­ductivitate, economie de lemn etc. — într-un cuvint, de eficiență e­conomică — pe care prefabricarea și aplicarea altor sisteme indus­trializate se demonstrează, de pil­dă, la construcțiile industriale și de locuințe, studiu elaborat, pe linia acestei sarcini, de către C.S.E.A.L. și aprobat de Con­siliul de Miniștri. Potrivit studiu­lui, necesarul de prefabricate din beton armat pentru clădirile so­­cial-culturale va crește puternic în cincinal — de la cca. 80 000 mc în 1971, la cca. 230 000 mc în 1975. Cum este pregătit acest salt și pri­mul său pas, 1971, prin proiectele­­tip elaborate de compartimentul de specialitate (fostul I.P.C.T.) pe — Preocupările noastre in această direcție datează de cîțiva ani și s-au materializat, pe de o parte direct în proiecte cu prefabricare parțială, pe de alta in studii ce au urmărit stabilirea principiilor de prefabrica­­re, ținînd seama de necesitatea de a recurge la un nomenclator de e­­lemente cît mai restrîns, adică de a utiliza în cît mai mare măsură piese comune mai multor categorii de clă­diri social-culturale. Aceste studii și-au și dovedit utilitatea în elabo­rarea unor proiecte corespunzătoare principiului menționat. Aș vrea să menționez: Înainte de exemplificări, linia pe care ne-am orientat. La un moment dat se pu­sese problema de a merge în cît mai mare măsură pe o prefabricare in­tegrală , insă aceasta presupune se­rie mare, continuitate (ceea ce nu se poate asigura pentru toate ca­tegoriile de obiecte), sau transportul elementelor pe distanțe mari, deci neeconomic. Astfel, chiar pentru școli, clădiri cu frecvență relativ mare, a rezultat dintr-o discuție cu organele de specialitate din Minis­terul învățământului că în ipoteza unei asemenea soluții nu se poate asigura utilizarea satisfăcătoare tiparelor. In asemenea cazuri, ne-am a limitat in prima etapă la pre­fabricarea planșeelor, lesne de realizat­­ cu elemente produse în Industrie, pe poligoane sau Interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare In pag. a 2-a) care-l conduceți, I.S.A.R.T. 1 din cadrul NOUTAȚI DE PE ȘANTIERUL TIRGULUI INTERNAȚIONAL-BUCUREȘTI î­n cadrul lucrărilor de construcții pentru Tîrgul internațional— București, care va avea loc luna viitoare, ARCOM realizează — prin Trustul nr. 1 de construcții-montaj — pavilionul S.U.A. Pavilionul se impune atît prin forma și dimensiunile sale (structura din aluminiu acoperită cu o cupolă avînd diametrul de circa 37 metri și înălțimea de 15 metri, o sală de deschidere și amenajări anexe), cit și prin sistemul tehnic. La construcția pavilionului, specialiștii ro­mâni aplică sistemul geodezic rectangular executat din bare de alu­miniu, conținînd 161 noduri, de diferite lungimi și de aproximativ 6—7 tipuri. Inelul de bază al construcției este realizat din profil dublu de aluminiu, iar sistemul de închidere (acoperișul cupolei) este un cort din material plastic, suspendat la interior de nodurile cupolei. Sprijinirea domului se face prin 20 de fundații din beton, dispuse radial, la­ circa 18 grade. Sistemul de montaj al construcției pavilio­nului este cît se poate de simplu: capetele barelor de aluminiu sunt prevăzute cu­ două nituri pentru ghidaj, prinderea definitivă făcîn­­du-se cu două butoane. Acest fapt, ca și greutatea redusă a elemen­telor constructive, dau posibilitatea montării pavilionului în maximum 15 zile. La montaj se utilizează schele mobile din aluminiu, cu o înălțime de pînă la 20—25 m. Sistemul de construcție folosit la exe­cuția pavilionului poate fi utilizat și în alte scopuri — de pildă în organizarea de șantier, pentru depozite de materiale ș.a­­ propierea deschiderii Tîrgului internațional—București inten­sifică activitatea lucrătorilor de la diferite unități bucureștene de construcții și montaje care lucrează la finisarea noilor pavi­lioane, la montarea unor exponate în aer liber, la amenajări exte­rioare.. In fotografie: un colectiv de la Grupul de șantiere montaj cazane al uzinelor „Vulcan“, montînd un cazan de 100 Gcal, produs de această întreprindere, capabil să furnizeze pînă la 7140 tone de apă caldă pe oră, la o presiune de 10—20 kgf/cmp. Spre deosebire de exemplarele instalate la Brazi, Brașov ș.a., înalte de 58 m, cazanul de aici — din considerente de compoziție de ansamblu a expozi­­ției-tîrg — se va opri la 42 m. Redacția și administra­ția­­ București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Unde vor lucra la iarnă con­structorii de pe șantierul combina­tului de articole tehnice din cauciuc, al I.G.M.. din Pitești ! După toate probabilitățile, in această hală (CI), care in prezent este cam golașă. Perspective ? De loc îmbucurătoare. Lipsesc, deocamdată o parte din grinzile prefabricate uzinate, tîm­­plăria metalică, panourile de azbo­ciment pentru închideri. In rest... Consfătuirea unei grupe de experți C.U.R. La 21 septembrie au început, la Mamaia, lucrările Consfătuirii a 11-a a Grupei temporare de lucru a Comisiei permanente pentru con­strucții a Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc, pentru „Aplica­rea metodelor matematice și a teh­nicii electronice de calcul in con­strucții și industria materialelor de construcții și în sistematizarea teri­torială“. La consfătuire participă delegații de specialiști din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară, U.R.S.S. Printre problemele discutate se numără: automatizarea proiectării, organizarea sistemului de informare și conducere la organizațiile de con­strucții-montaj ș.a. A fost discutat, de asemenea, planul de lucru al Grupei temporare de lucru pe pe­rioada 1971—1975. Lucrările consfătuirii se încheie astăzi Pe agenda comitetului de direcție: Eficienta economica Concepută, după cum este și fi­resc, la scara economiei naționale, adică de pe poziția intereselor ge­nerale, eficiența economică presu­pune formularea acelor priorități și opțiuni care asigură o înaltă renta­bilitate a economiei întreprinderi­lor. Ea necesită utilizarea rațională a forței de muncă și o înaltă pro­ductivitate , solicită calitate supe­rioară și un preț de cost redus. Alt­fel spus, eficiența economică este în primul rînd rezultatul ce se obți­ne în urma măsurilor luate de co­lectivele întreprinderilor în dome­niul planificării, organizării și con­ducerii superioare a producției și a muncii, reprezentînd, la esență, economie de muncă vie și materia­lizată. Creșterea eficienței economice constituie un obiectiv central, un criteriu determinant în deciziile pe care le ia comitetul de direcție de la Fabrica de ciment-Bicaz. Dacă pînă în prezent principalii indica­tori economici trasați prin planul de stat au fost îndepliniți și depă­șiți și sînt create totodată condiții­le pentru realizarea sarcinilor pe întregul an, în prezent se studiază posibilitățile de ridicare a eficienței întreprinderii pentru 1971, primul an la viitorului cincinal. La baza măsurilor orientate spre realizarea sarcinii de creștere a pro­ductivității muncii, s-a avut în ve­dere factorul principal și anume promovarea multilaterală a progre­sului tehnic. Se înscriu pe această linie: modificarea mașinilor de în­­locuit de la 4 la 5 guri, mecaniza­rea extragerii și circulației mandri­­nelor la mașina de tuburi, înlocu­irea lagărelor de alunecare cu la­găre de rostogolire la vagoanele C.F.R. de 25 tone, mecanizarea unor operații de evidență și prelucrare a datelor ș.a. La stabilirea acestor măsuri s-a avut în vedere că nive­lul tehnic reprezintă un indice ho­­tărîtor numai în măsura in care se reflectă în mod corespunzător in indicatorii de eficiență economică. O problemă importantă, de rezol­varea căreia depinde în mare mă­sură creșterea eficienței economice, este organizarea rațională a muncii în toate sectoarele întreprinderii. Astfel, s-a prevăzut ca pînă la sfîr­șitul acestui an să se studieze po­sibilitatea reorganizării formațiilor de lucru la transporturile interne, asigurarea siguranței circulației pe­­ traseul Hamzoaia-Tașca prin mon­tarea liniei duble C.F.I., deservirea operațiilor de încărcare a cimentului corespunzător cantității planificate a se livra în saci, reașezarea for­mațiilor minime de lucru în sectoa­rele auxiliare, experimentarea sis­temului îmbunătățit de evidență tehnică-operativă etc. La planul de măsuri intocmit in acest scop, cu termene de aplicare și cu responsabilități stabilite, mem­brii comitetului de direcție au adus valoroase completări privind posi­bilitatea fabricării cimenturilor su­perioare, mecanizarea operațiilor de manipulare și transport al cără­mizilor necesare rizibirii cuptoare­lor, prelungirea benzii de alimen­tare la morile de pastă nr. 7—8. Orientînd analiza eficienței­ eco­nomice asupra indicatorului cheltu­ieli maxime la 1000 de lei produc­ție marfă, comitetul de direcție s-a axat in principal pe reducerea chel­tuielilor materiale și a proporției acestora în valoarea producției. In acest sens s-au prevăzut reducerea consumului de materie primă pentru produsele din azbociment prin echi­parea suplimentară a mașinilor de format plăci și tuburi cu dispozitive îmbunătățite, în vederea folosirii sorturilor inferioare de azbest, mic­șorarea consumului specific de com­bustibil la arderea clincherului și varului, raționalizarea consumului de energie electrică, reducerea con­sumului de metal în special în sec­torul măcinare. Cu toate acestea, măsurile preconizate pînă în prezent nu asigură încadrarea în cheltuie­lile planificate pentru anul 1971, de aceea preocuparea trebuie continua­tă și intensificată. Suzana GEANGALAU economist la Fabrica de ciment — Bicaz Punerea în funcțiune a noilor INI SWI— capacități din agricultură NICI O ZI PESTE TERMEN! In contextul dezvoltării armonioase a economiei națio­nale­, al ridicării­ nivelului de trai, agriculturii îi revine un rol deosebit de important în aprovizionarea populației, în satis­facerea celorlalte nevoi de produse agroalimentare. Altfel spus, de sporirea producției agricole, prezentă mereu în atenția partidului și a statului, este vital interesată întreaga noastră societate. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sec­torul zootehnic — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 8—9 iulie 1970 — se impun măsuri pentru realizarea tuturor lucrărilor la termenul prevăzut. Aceasta, cu atît mai mult cu cît pe pri­mele 6 luni ale anului, Investițiile în agricultură sînt rămase în urmă față de plan. In ciuda unor greutăți pe care se mai întîmpină unele șantiere in asigurarea condițiilor tehnico­­materiale necesare unui ritm de lucru susținut, constructorii în­registrează și succese. Pînă în pre­zent, au fost puse la dispoziția sec­torului I.A.S., la termen sau îna­inte de­ termen, 29 de capacități de producție și se depun eforturi ca alte 23, conform planificării, să poa­tă fi recepționate pînă la 31 decem­brie. Chiar dacă în primele 8 luni s-au executat doar 57% din planul de construcții montaj pe 1970, dina­mica în creștere a realizărilor (în iulie 8,3% din sarcinile anuale, în august 10,7%) justifică optimismul constructorilor și al beneficiarilor în ceea ce privește îndeplinirea integrală a sarcinilor. în stadii a­­vansate se află și unele obiective ale sectorului intercooperatist, un­de în primele 8 luni, la lucrările în continuare, s-au realizat 80,5 °/» din valoarea de construcții-montaj planificată pe acest an. Noile com­plexe pentru creșterea în regim industrial a porcilor din județele Constanța, Dolj, Neamț, aflate în execuția întreprinderilor de con­strucții ale consiliilor populare ju­dețene, au ajuns în stadii ce fac iminente primele recepții. Cînd au fost atacate cu o întîrziere de cîteva luni, cine își va putea în­chipui că lucrările de la complexul avicol din Galați vor evolua atît de rapid ? Și iată, I.C.M. nr. 7 pregătește predarea primelor ha­le, cu multe luni înainte de ter­men. La începutul anului, și șan­tierul complexului de creștere in­dustrială a porcilor de la Cocioc- Periș (județul Ilfov) trezea îngri­jorare. Trustul nr. 1 a izbutit să redreseze, din mers, situația, pre­­dînd în trimestrele I și II primele 12 hale, în iulie 3, în august 4, iar alte 3 se află în curs de fini­saj. La fața locului, prezent prin­tre formațiile conduse de Martin Nagy, Ion Nedelcu și Vasile Cio­banu­, ing. Constantin Pătrașcu ne-a declarat că nu se întrevăd greutăți în stare să împiedice pre­darea pînă la sfîrșitul anului a ultimelor 7 hale și a anexelor: „In privința aceasta, beneficiarul poate fi liniștit“. Din păcate, în sectorul agricol sînt multe șantiere unde evoluția lucrărilor, ritmul de lucru trezesc încă neliniștea beneficiarilor. In această privință este suficient să menționăm că, pe total, la inves­tițiile sectorului intercooperatist in primele 8 luni nu s-au realizat decit 52,7% din planul de construc­­ții-montaj pe 1970 și că sarcinile pe luna august n-au fost îndepli­nite decit în proporție de 80,5%. Vasăzi că, acum, cînd ar trebui să se lucreze cu toate forțele, pe multe șantiere se bate pasul pe loc. Așa, nu-i de mirare că la complexele de creștere în regim industrial a porcilor din județele Argeș, Arad, Buzău, Ialomița, Olt, Teleorman, Timiș, Vrancea s-au realizat intre 8% și 30% din pla­nul pe 1970. In situații asemănătoa­re se află complexele de pui de la Văleni (jud. Argeș), Rojiștea Brădești (Dolj), Drăgănești (Tele­și Orman). Explicațiile, dacă sunt bu­ne la ceva, sunt de regulă aceleași: lipsă de ciment, cărămizi, prefa­bricate, utilaje de construcții, for­ță de muncă. Toate aceste „lipsuri“ te duc, aproape fără să vrei, la întrebarea: atunci ce se mai află pe aceste șantiere ? Există din bel­șug o crasă nepăsare, care în con­dițiile investițiilor din agricultură, pare-se că se dezvoltă nestînjenit. Edificator în acest sens ni se pare „tratamentul“ aplicat fermei de vaci de la Băilești, de către I.S.C.M.­Craiova. Cind s-a primit documentația investiției, construc­torul a obiectat vehement: In so­luția cu ziduri din cărămidă nu putem asigura predarea la ter­men a investiției , și­ apoi, știți, productivitatea... Acceptați, așadar, Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) w PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT Printre colectivele de muncă din județul Argeș care și-au îndeplinit sarcinile prevăzute pentru actualul cincinal se numără și cel al Insti­tutului Județean de proiectare, care încă de pe acum și-a depășit planul cu 15% și înregistrează un spor de productivitate a muncii de 19% peste nivelul planificat. Se prevede ca, pînă la sfîrșitul anului, actua­lul spor de producție de peste 2 mi­lioane de lei să crească simțitor. (Ion BIZOIU, corespondent). Instalația de fire poliesterice de la Iași predată cu 75 de zile înainte de termen Muncitorii, tehnicienii și ingineri de la întreprinderea nr. 4 de con­strucții-montaj din Iași — ne co­munică președintele comitetului sin­dicatului, Sa­vel CAPUȘNEAC — ai adăugat un nou succes pe agenda întrecerii pentru îndeplinirea și de­pășirea planului anual. Ei au dat ii funcțiune cu 75 de zile înainte d termen, la Uzina de fibre sintetice Iași, noua instalație de fire, po­liesterice, cu o capacitate de 3051 tone/an. După cum ne informează cores­pondentul nostru Doru NICBITA în prezent constructorii de la șan­tierul 405 lucrează intens, în schim­buri prelungite, la etapa a 111-a de dezvoltare a U.F.S., care — înce­pînd cu trimestrul III al anulu 1973 — va mări capacitatea de pro­ducție a firelor poliesterice ci 30 000 t/ an. Hala de 45 100 mp și execută din elemente prefabricate realizate in parte la atelierul spe­cializat din cadrul bazei de produc­ție a întreprinderii. Printr-o telegramă, comitetul de partid și comitetul de direcție a întreprinderii ieșene ne comunici angajamentul colectivului, de a ma­terializa de pe acum măsurile teh­nico-organizatorice — b­una orga­nizare a loturilor, atacarea din timp a noilor fronturi de lucru, asigura­rea condițiilor unei producții rit­mice în anotimpul friguros — care să garanteze punerea în funcțiuni înainte de termen a obiectivelor industriale planificate în cincina­lul viitor. Ai venit? Cu ce?...11 ft — Și zici că ești din Galați, tovărășe­­lule ? — Da, din Galați, născut, crescut! — Da, la loc. Și zi așa, din Galați. Și ce vînt te aduce pe la noi ? — Păi — am venit după materialele a­­celea, pe care tre­buia să nu le li­­vrați... — Așa... gălățean. Dunăre, pește, un crăpcean, un sălăiaș, un somotei... ferice de voi. Și cu ce ai venit ? — Cu trenul... cu acceleratul. — O, nu asta în­trebam... vezi, noi, pe-aici... Mă înțelegi, mai greu cu peștele... — Da, înțeleg, dar spuneți-mi, ce seau­­ie cu comanda noa­stră ? — Greu, greu de tot, tovărășelule... Dar mai treci pe aici și vezi, poate faci rost și de o coadă de pește. Doar oa­meni sîntem ! Și bietul om a mai trecut pe acolo, dar nu cu mîna goală, ci cu multe cozi de pește — că erau mulți și cei de care depindea materialelor, primirea Și lu­crurile s-au aranjat. După cel de la Galați a picat unul de la Pitești, unul de pe la Focșani — și cum peștele nu se simte bine pe uscat, au trebuit să se sim­tă și ei cu cîteva damigenufe, acolo, de poftă. Oameni sîntem ! Acum, cînd îl vezi pe unul de la apro­vizionare că încar­că bine I.M.S.-ul cu produse de „specia­litate regională", știi precis că merge după diverse mate­riale mai greu procu­rable. Diverși pleș­cari de pe la unele întreprinderi furni­zoare s-au cam în­vățat la cozi de pește, furculiță, vini­­șor — ca mîiele la smîntînă. Cum boala ame­nință să se întindă am zice ca cei în drept să ia măsuri profilactice. Sănăta­tea relațiilor furni­­zor-beneficiar trebuie apărată. Emil STERESCU

Next