Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)
1971-01-16 / nr. 3
IP ín întimpinarea Semicentenarului partidului Județul Neamț cheamă la întrecere Alături de ceilalți oameni ai muncii din economia locală, constructorii, proiectanții, producătorii de materiale de construcții din unitățile subordonate Consiliului popular al județului Neamț și-au evaluat în mod exigent posibilitățile de a realiza și depăși sarcinile planului pe primul an al noului cincinal. Hotărîrea lor de a-și spori contribuția la dezvoltarea social-economică a județului și, prin aceasta, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră și-a găsit o însuflețită expresie în chemarea la întrecere pe care, în întimpinarea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, Consiliul popular al județului Neamț a adresat-o recent consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale, tuturor oamenilor muncii, pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe 1971. Angajamentele județului Neamț prevăd printre altele: realizarea în trimestrul I I a 23% ,iar în semestrul I a 50% din planul de investiții pe acest an — din care la construcțiimontaj 22%, respectiv 50 %, depășirea planului anual al producției de constructii-montaj cu 3%, volumul lucrărilor executate suplimentar reprezentând 5 milioane de lei, din care 3 milioane pînă la 8 mai, darea în folosință pînă la 30 octombrie a tuturor apartamentelor proprietate de stat, prevăzute în planul pe 1971: punerea în funcțiune cu 30 de zile înainte de termen a unei turnătorii de fontă, unui complex de creștere și îngrășare a porcilor, unui complex comercial, a două școli, unei case de cultură și unui pod, depășirea planului de producție în industria locală a materialelor de construcții cu 6% la materiale de zidărie, cu 2000 mc de prefabricate din beton produse de carieră și si 50 000 mc balastieră; scurtarea termenelor de elaborare a proiectelor, la 10 obiective, în medie cu 20 de zile față de termenele contractuale: asigurarea pînă la 15 septembrie a documentațiilor de execuție și a amplasamentelor libere pentru toate obiectivele de investiții prevăzute în planul pe 1972: definitivarea detaliilor de sistematizare a centrelor civice pentru 30 de sate reședință dea comună. Pentru îndeplinirea acestor angajamente, proiectanții și constructorii vor extinde aplicarea soluțiilor industrializate la 50% din locuințele ce se execută în acest an și la 60% din cele ce vor fi proiectate pentru 1972, proiectele tip vor fi aplicate la 90% din locuințele ce se proiectează în 1971. 60% din lucrările de constructii-montaj vor fi executate în acord global pe bază de contractangajament, iar cheltuielile la mia de lei producție în acest sector se vor reduce cu 3 lei fată de plan. Pe ansamblul economiei locale , se vor economisi, prin folosirea eficientă a materialelor. 1.20 tone de metal. 400 mc de material lemnos. 700 tone de ciment. Măsurile pentru îmbunătățirea calității vor asigura obținerea calificativului ,foarte bine, la 80% din lucrările de construcții și la 90% din documentațiile tehnice. de Colectivele întreprinderii județene construcții-montaj, institutului județean de proiectare, unităților de industrie locală a materialelor de construcții au și trecut la înfăptuirea acestor angajamente, cu convingerea că ecoul chemării la întrecere a județului Neamț va ridica realizările unităților similare din toate județele patriei la nivelul mărețelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Comuniștii în fruntea bătăliei pentru respectarea termenelor Marea dragoste cu care poporul nostru înconjură partidul are adînci rădăcini și semnificații. Este greu de cuprins în cuvinte, în toate valențele ei, starea de spirit care animă în această perioadă, alături de întreaga națiune, colectivele de muncă de la I.C.M.S.Galați în frunte cu comuniștii. Constructorii de pe platforma marelui combinat siderurgic, convinși prin propria experiență că linia generală a politicii Partidului Comunist Român reflectă și exprimă în modul cel mai profund cerințele istorice ale țării ,aspirațiile și năzuințele cele mai înalte ale poporului, au pășit cu o zestre bogată de realizări în primul an al noului cincinal, care debutează sub semnul unor adînci prefaceri; ei sunt hotărîți să amplifice aceste succese, în întâmpinarea celei de-a 50-a aniversări a creării partidului. Nu de mult, cînd colectivul nostru de constructori a sărbătorit un deceniu de activitate rodnică la izvoarele oțelului gălățean, la adunarea festivă ce a avut loc, cu acest prilej, tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., apreciind rezultatele obținute, a spus printre altele: „Este, desigur, meritul comuniștilor, al puternicelor organizații de partid, care au fost fermentul talentelor, factorul motor al energiilor nebănuite, stimulînd ambiția constructorilor de a se încadra cu trup și suflet în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere încredințate de partid“. în prezent, la noi în întreprindere comuniștii reprezintă 35 la sută din totalul salariaților. Avem în fiecare șantier organizații de partid capabile să mobilizeze colectivele de muncă la noi și importante înfăptuiri. Obiectivul principal îl reprezintă acum laminorul de benzi la cald, spre care în prezent sunt concentrate noi forțe pentru ca, potrivit angajamentului asumat, la 30 mai să dea primele produse. Organizațiile de partid de la șantierele 31 (secretar Nicolae Doru) și 33 (secretar Ștefan Vasiliade) însuflețesc întrecerea pentru respectarea integrală a termenelor pe lucrări; colectivul Grupului IV electrotehnic este hotărât să reediteze realizările remarcabile obținute în perioada cînd se pregătea punerea în funcțiune a laminorului de benzi la rece. Pe zi ce trece, formațiile de la Anatolie MEHIC secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de construcții și montaje siderurgice-Galați (Continuare în pag. 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI » ouă excavatoare, două buldozere, cîteva autobasculante de mare capacitate, un tăvălug picior de oaie constituie eșalonul mecanizat cu care șantierul Rîmnicu Vilcea (din cadrul Grupului de șantiere Argeș- Olt) al întreprinderii de construcții hidroenergetice a început executarea unui volum de terasamente — săpături, transport, depuneri, compactări — ce va totaliza 9.9 milioane de metri cubi. Această cantitate, împreună cu turnarea a 418 000 metri cubi de betoane și cu montarea a 8 000 tone de echipament, reprezintă principalii parametri dimensionali ai primelor trei trepte ale amenajării sistemului hidroenergetic de pe Olt : centrala de la Dăești cu cădere de 13,5 m, putere instalată 37 MW, acumulare de 12 milioane mc de apă. termen de punere în funcțiune 1975 , centrala de la Rîmnicu Vilcea — 16,5 m cădere, 46 MW, lac de 19 milioane mc. termen 1973 , centrala de la Govora — cădere de 16,5 m. 45 MW. acumulare 18 milioane mc. termen 1974. Sunt patru luni și jumătate de cînd au descins la Rîmnic primii lucrători ai Î.C.H.-ului, cu cîteva rulote, cu un noian de probleme mari și mici de rezolvat și cu ceea ce constituie de-acum factorul comun al lucrărilor hidroenergetice: experiența marilor construcții din cincinalele trecute. Inginerul Constantin Mengher, șeful șantierului,ne-a prezentat — din rîndurile colectivului încă restrîns — oameni cu școala Bicazului (ca dulgherul Vasile Ghinuță și minerul betonist Ion Ionescu, cu brigăzile lor ca dulgherul Ferenc Barta, azi maistru, însărcinat aici cu podului peste O0 de la executarea Rîurenii ori mecanicul Marin Ionescu, și el maistru în prezent), sau cu cea mai recentă a Argeșului (minerul betonist Gheorghe Bănică, inginerul-șef adjunct Constantin Preoteasa, șeful de lot ing. Ion Grăjdan). „Repetăm această experiență — precizează ing. Mengher — dar pe un plan superior, în condiții care ne solicită mai mult capacitatea tehnică și spiritul organizatoric. Să amintesc numai de ritmul foarte intens al demarajului — 75 milioane de lei plan pe 1971, din care 16 milioane pe trimestrul și de termenele relativ scurte pentru asemenea lucrări de mare complexitate, de tipul deosebit de centrale cu turbine Kaplan), în corpul barajului, necesitînd fiecare din ele o cantitate de armături de 6 ori mai mare, iar de betoane de aproape 9 ori mai mare decit o uzină hidroelectrică medie de pe Argeș-aval". In prezent, la Rîmnicu Vilcea se execută din plin lucrările din prima fază de deviere a Oltului, care trebuie terminate pînă la vremea apelor mari din primăvară. Digul de deviere (de peste un kilometru) spre malul drept, care va permite să se lucreze .,în uscat“ la baraj, e deja făcut, se pregătește betonarea pereului. S-au executat excavații grosiere la barajul-centrală, au început depunerile în digul de pe malul sting (vezi fotografia). Barajul va consta din cele două diguri de racord, din pămînt, cu o parte de deversare betonată, avînd 4 deschideri de 16 metri. Pe deasupra lui va trece drumul național Pitești-Sibiu, descongestionind circulația în oraș. Iar de la baraj, în aval, un canal de fugă de un kilometru va dirija apele in vechea lor albie. Paralel cu lucrările de aici au început cele de organizare tehnologică de la Rîureni si primele deplasări de pămînt la centrala Govora , la centrala Dăești, lucrările de bază vor începe în trimestrul ultim al anului. Șantierele hidroenergetice ale Oltului vor dura două cincinale, înfăptuind treptat una din prevederile importante ale Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. Anul acesta se vor preciza datele celei de-a patra centrale, în sectorul Rîureni- Ostroveni: pentru etapele următoare se studiază sectoarele Slatina — amonte si aval. După cum se arată în studiul tehnico-economic elaborat de I.S.P.H. (șef de proiect ins. Eugen Cuculescu), potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Oltului reprezintă o zecime din cel al Întregii rețele hidrografice a țării și totalizează circa 3 miliarde kWh anual, prin realizarea unei cascade de circa 30 de uzine hidroelectrica și a două lacuri importante (la Veneția, lingă Făgăraș, și în zona Cornetu, din defileul rîului), se va îmbunătăți regimul apelor Oltului, evitîndu-se inundațiile i se va instala o putere de circa 1000 MW — cu centrala românească de la Porțile de Fier — a cărei producție de energie electrică va economisi anual o cantitate de combustibil echivalentă cu 5 milioane tone de lignit, se vor crea acumulări de apă pentru irigarea unei jumătăți de milion de hectare de terenuri agricole ; se va stimula dezvoltarea industriei și a turismului în această zonă. Iată un program la nivelul deceniului în care am pășit : Dorin CONSTANTINESCU I CLUJ: Obiective ale cincinalului Combinatul de produse mun...Illlli ■ [UNK] [UNK]!..... din ceramică fină pentru construcții . In cartierul Someșeni din Cluj au început, în urmă cu cîteva luni, primele lucrări la un important obiectiv industrial : Combinatul de produse din ceramică fină pentru construcții. Este vorba de o investiție de amploare, a cărei finalizare (în trimestrul II 1972 urmează să fie pusă în funcțiune o capacitate anuală de 5700 tone de obiecte sanitare și 450 000 mp de plăci din faianță, iar în trimestrul III 1973 — de 1 250 000 mp de plăci de majolică și de gresie) va contribui la satisfacerea intr-o măsură tot mai largă a necesităților de obiecte sanitare și materiale de finisaj; în prezent — ne informează inginerul-șef adjunct al șantierului I.C.M.Cluj, Mircea Ucenic — se montează elementele prefabricate la atelierul mecanic, centrala termică și hala de materii prime, făcînd parte dintr-un întreg complex de hale, ateliere, stații și utilități care vor ocupa, în final, o suprafață de 18 hectare de teren. Șantierul dispune de o bază de construcții bine amenajată, cu stație de betoane, stație de mare capacitate pentru spălarea și sortarea agregatelor, pistă pentru turnarea de elemente prefabricate netipizate. Primii fulgi ai iernii i-au găsit pe constructorii de aici pregătiți. Centrala termică provizorie cu cazan tip locomotivă, asigură încălzirea spațiilor și abuzul necesar turnării prefabricatelor pe timp friguros. Așa că activitatea se desfășoară din plin. Șeful de lot ing. Alexandru Zöldi, care timp de 16 ani a lucrat ca maistru și șef de lot, ne vorbește despre preocuparea pentru o muncă eficientă, pentru asigurarea unui ritm corespunzător și a unei calități ridicate, pentru permanentizarea oamenilor. în acest sens, un fapt pozitiv îl constituie aplicarea acordului global pe întregul lot. Pe lista fruntașilor figurează maiștrii Petru Miheii și Ion Joldeș, șeful de echipă Ton Horvath, dulgherul Ilie Furdui * ș.a. Am mai aflat că un colectiv de ingineri și tehnicieni de la constructor a dus proiectului inițial o îmbunătățire în ce privește tehnologia de executare a nivelărilor de teren de unde va rezulta o economie de cca. 500 000 lei. In sfîrșit, am notat și două “off-uri mai importante ale oamenilor de pe acest șantier clujean. M.I.M.C. și beneficiarul local n-au documentația asigurat în totalitate necesară (lpsește echivalentul a circa 30 milioane de lei față de contractul de antrepriză). Pe de altă parte, încă de pe acum se face simțită lipsa unor utilaje grele de ridicat (macarale K 162 și E 0,5); aviz T.M.B. -ului. V. LUNTRAȘII Aici se va înalta un mare cartier în activitatea de două decenii a Trustului de construcții locale-Cluj. 1879 a fost anul cel mai bogat in roade. La 15 decembrie colectivul trustului și-a realizat omcinalul, după o săptămână a raportat îndeplinirea planului anual ; în creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, îmbunătățirea calității lucrărilor s-au făcut progrese însemnate. Noul cincinal aduce constructorilor de locuințe clujeni un eveniment cu semnificații profunde. După cum ne relatează inginerul-șef al trustului, Ernest Livian, marilor cartiere Grigorescu și Gheorgheni — executate în anii trecuți — li se va adăuga încă unul dimensionat pentru o populație egală cu a unui oraș de mărime mijlocie. Este vorba de cartierul Mănăștur, la care de curind au început primele săpături pe terenul de 50 de hectare. Aici, ne scrie corespondentul Gheorghe Fodor, proiectele elaborate de arhitecții de la I.P.J. vor fi transpuse tridimensional, la scară naturală, în circa o sută de blocuri cu 5 și 10 nivele — în total 5844 de apartamente, cu o largă gamă de dotări, cuprinzînd patru școli, un complex comercial, un cinematograf cu 350 de locuri, trei clădiri pentru creșă, cămin de copii și grădiniță, două garaje cu 5—8 nivele, terenuri de sport și de joc, spații verzi (un parc este deja în curs de amenajare în partea de vest a viitorului cartier). O scrisoare a corespondentului Florian Hoțupan aduce noi amănunte. Ca primele două blocuri atacate — F IV și F 5, lucrările, ce se execută sub conducerea maistrului Aurel Dezmirean, sunt de pe acum cu trei zile în avans față de grafic. Brigăzile de săpători, betoniști și dulgheri conduse de Vasile Ilieș, Martin Szabó și Zoltán Csere dovedesc astfel cu aită seriozitate privesc angajamentul luat de a scurta durata de execuție. Constructorilor de pe marele șantier le este destinat un cămin confortabil cu 600 de locuri, care a și fost dat în folosință. O „logică“ aparte a gospodarilor de la Grupul de șantiere nr. 5 face însă ca acest cămin să fie locuit de muncitorii șantierului din cartierul Gheorgheni, în vreme ce lucrătorii de la Mănăștur sunt cazați la grupul social al acestui din urmă șantier. De unde, o „plimbare” la colectiv de 8—4 kUometri, de două ori pe zi... In afară de locuințe, trustul clujean mai are înscrise in planul pe 1971 Si pe anii următori o serie de lucrări edilitare și industriale. Astfel — ne informează corespondentul Gheorghe Lăzaru . In cursul acestui trimestru va începe execuția alimentării cu apă a orașului ; aducțiunea, lungă de 13,5 km, se va executa din tuburi din beton precomprimat cu diametrul de 1000 mm. Paralel se va lucra și la stația de tratare a apei de la Gilău, din cadrul complexului hidroenergetic de pe Someș, care va fi terminată în 1972. Termenul scurt, traseul în rocă tare, numeroasele subtraversări pun probleme tehnice și organizatorice dificile. Pentru a se înarma în vederea rezolvării lor, specialiștii trustului au făcut un schimb de experiență cu T.C.L.Iași, care a executat o lucrare similară. Vor fi atacate, curînd, și lucrările de extindere a fabricii de bere, a uzinei de reparații auto, construcția laboratorului Institutului medico-farmaceutic, a îngrășătoriei de taurine de la Iclod, a completului de porcine de la Juc g.a. mmm Stația de betoane tip Elba, închisă, funcționează normal In zona străzii Plopilor. T.C.L.-Cluj a terminat anul trecut construirea a 540 de apartamente proprietate personală, în 20 de blocuri. (Foto : loan PETER, corespondent) ✓ Vi Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.1951—15.10.92 SARCINI MAI MARI, DAR CONDIȚII MAI BUNE • Capacitățile restante — în rodaje și probe • Lucrări în avans ® Există documentații, de ce întîrzie deschiderea unor șantiere , în general vorbind, anul trecut lucrările de investiții destinate dezvoltării industriei lemnului, hîrtiei și celulozei s-au desfășurat la un nivel corespunzător. Dar nici Direcția combinatelor în construcție din M.I.L., nici constructorii n-au motive să fie pe deplin mulțumiți. Din cele 14 capacități cu scadență în 1970 au fost predate doar 10 și una parțial. Așadar, trei restanței fabricile de PFD (de cite 114 000 Van) de la Sebeș și Focșani și cea de hârtie înnobilată de la Călărași. Dacă în cazul primelor două vina principală o poartă constructorii și instalatorii, care pînă la sfîrșitul anului n-au putut recupera integral rămînerile în urmă, investiția de la Călărași n-a putut fi isprăvită din lipsa unor ansamble ale utilajelor tehnologice din import, care s-au... rătăcit pe drum. Pentru racordarea grabnică a capacităților restante la circuitul economiei naționale, șantierele ca și beneficiarii au întreprins măsuri energice și, pare-se, eficace. La fabrica de PFb de la Sebeș — după cum ne-a relatat ing. Vasile Pătrășcoiu, director adjunct la D.C.C. — prima linie tehnologică se află în probe, iar a doua — în rodaje mecanice și reglaje fine. In stadii avansate de montaje și rodaje se află și investițiile de la Focșani, Călărași și Constanța, de unde perspectiva ca treptat, pînă în luna iunie (dacă nu chiar mai devreme), capitolul restanțe să fie lichidat. Accelerarea terminării lor se impune cu atît mai mult, cu cît în acest cincinal industriei lemnului i s-au alocat însemnate fonduri de investiții (cu 34% mai mari decît în cincinalul trecut), urmînd să fie puse în funcțiune alte 17 fabrici de PAD două fabrici de PFB, 8 fabrici de înnobilare a plăcilor, 10 Investiții 71 în industria lemnului \\\\\m\\\\\\m\\\\ fabrici de mobilă, de tapițerie, parchete și placaj ș.a. Volumul de investiții din acest important sector al economiei naționale crește chiar din acest an, fondurile alocate fiind cu 35% mai mari ca în 1970. Urmează să se încheie lucrările la 8 capacității începute în anii trecuți (fabrica de echipament metalic de la Brașov, cea de mucava de la Scăeni, cea de PAD de la Fălticeni ș.a.) și să fie atacate 11 investiții noi. Printre acestea se numără fabricile de drojdie furajeră de la Domești, de PAD de la Comănești, de mobilă tapisată de la Mizil etc. — Toate investițiile Ministerului Industriei Domnului — ne-a spus ing. Vasile Pătrășcoiu — sînt contractate cu unitățile de execuție ale Ministerului Construcțiilor Industriale, cu care colaborăm din ce în ce mai bine. Acesta este, poate, și unul din motivele care ne fac să privim cu optimism „viitorul“ lucrărilor noastre. Mă gîndesc nu numai la cele noi, ci și la cele în continuare, și la cele ce urmează să fie predate în cursul acestui an... — .. .Cu toate că acesta este atît de „încărcat“? — Intr-adevăr, volumul și complexitatea lucrărilor noastre au crescut ,dar nu trebuie să uităm că, din punctul de vedere al pregătirii planului de investiții, 1971 se prezintă foarte bine, îndrăznesc să afirm, ca niciodată pînă acum! O dovadă, la 31 decembrie, constructorii dispuneau de 97% din documentația necesară pentru 1971! — Vor ști oare șantierele să valorifice cum trebuie aceste condiții ? — Nădăjduim că da, lucrările de la fabricile din Bistrița și Mediaș, de pidă, se află de pe acum în devans, față de prevederile noastre. Aceasta nu ne împedică să observăm cu oarecare îngrijorare că unele unități de construcții, socotind durata de execuție stabilită prin plan destul de lejeră, nu se prea grăbesc cu organizarea noilor șantiere și cu atacarea din plin a lucrărilor. Mentalitatea aceasta, generată de un exces de încredere fifi’ forțele proprii, ar putea să aibă, mai tîrziu, consecințe negative asupra calității lucrărilor, asupra eficienței economice a activității șantierelor. Chiar în condițiile unor temeinice pregătiri ,pentru constructorii ce poartă răspunderea executării noilor obiective ale industriei lemnului anul 1971 se anunță greu. „Experiența“ recentelor restanțe, care au privat economia națională de însemnate cantități de produse, dovedește (dacă mai era nevoie) că asigurarea unui ritm de lucru susținut poate și trebuie să scoată, de la bun început din spectrul incertitudinii respectarea termenelor de punere în funcțiune. Adrian CIMPEANU Premiere industriale . A intrat în producție, la Balș, fabrica de osii și boghiuri (37 500 osii montate cu roți monobloc/an), executată de I.S.C.M.Craiova în colaborare cu subantreprizele de specialitate din M.C. ind. Investițiile la acest important obiectiv industrial continuă, în cadrul unor noi etape de dezvoltare eșalonate pe cincinal. • La Combinatul de materiale de construcții-Tg. Jiu, constructorii de la I.S.C.M.Craiova au pus in funcțiune cea de a doua linie tehnologică de fabricare a tuburilor de azbociment. Echipată cu utilaje și mașini de mare tehnicitate, noua linie va produce anual 1650 km de tuburi, cu diametre de 100 și 600 mm destinate irigațiilor in agricultură. • O însemnată premieră a avut loc și la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului de la Caransebeș. Lucrătorii șantierului nr. 5 al I.C.M. nr. 13 Timișoara au predat pentru începerea producției noua fabrică de plăci aglomerate din lemn. Cu o capacitate finală de 72 000 t plăci aglomerate pe an, noua capacitate se caracterizează printr-o înaltă mecanizare și automatizare. • Ca Întreprinderea de aparataje și accesorii pentru instalații în construcții de la Alexandria, I.C.M.-București și subantreprizele de specialitate au pus în funcțiune ultimele capacități de producție. Tinera întreprindere, aparținînd Ministerului Construcțiilor Industriale, va putea astfel livra anual 13 000 tone de filtre de aer, convectori, baterii de încălzire, aeroterme s. aj. „Intransigentul Dumnealui, șef de șantier, este necruțător cînd e vorba de indisciplină. Dimineața, la ora 9—9,30, cînd vine la birou — pînă atunci a avut tot felul de treburi de verse rezolvat la diorgane — primul lucru pe care-l face este analiza pontajului. Pe cei ce au întîrziat 5—10 minute îi cheamă și-i freacă, să se învețe minte. Apoi semnează în grabă cîteva hirtii mai urgente și pleacă, tot cu treburi importante. Sîmbătă dimineața e „chemat la întreprindere", iar după masă pleacă acasă, la familie, în altă localitate. Lunea, eventual și marțea, în drum spre șantier, se oprește și rezolvă alte chestiuni la întreprindere, ajunge, în fine. Cînd pe șantier are atîtea de pus la punct, că nu mai știe unde-i este capul. — Ce facem, tovarășe inginer ? am venit pe șantier să stăm de pomană ? De două zile n-am turnat o lopată de beton. — Cum ! Să vină repede maistrul, praf îl fac ! Ah, iată-te, la zi, de ce stau betoniștii ? — Cum, nu știți ? N-afi spus dv. că vorbiți la S.U.T., sa vină sa repare betoniera ? — Am spus, dar uite că n-am avut timp. Dar sudorii, de ce nu lucrează ? — Fiindcă n-au electrozi, oxigen... — De ce n-ai făcut bon, sa ia de la magazie ? _ — Am făcut eu de sîmbătă, dar trebuia vizat de dv. și n-afi fost aici. Este colo, pe birou. — Atunci lasă, că vorbim mai tîrziu. Voi duceți-vă repede la lucru, am cu grijă... Între timp — un telefon de la șeful stației C.F.R. : zece vagoane cu materiale au intrat de 15 ore în locație. Vrea să-l cheme pe șeful depozitului, să-l muștruluiască, își amintește însă că tot el a desființat echipa de încărcări-descărcări și că din producție nu se pot lua muncitori fără aprobarea lui... In corespondență găsește și o comunicare din partea comitetului de direcție. I se face cunoscut că, întrucît a întîrziat în mod sistematic să treacă pe la întreprindere pentru a lămuri unele probleme, este sancționat. Zîmbind grațios, secretara bagă pus pe ușă și-l caîntreabă în șoaptă : „Doriți să vă daulista cu întîrziații și absenții ?" STERESCU