Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)

1971-01-16 / nr. 3

IP ín întimpinarea Semicentenarului partidului Județul Neamț cheamă la întrecere Alături de ceilalți oameni ai muncii din economia locală, constructorii, proiectanții, producătorii de materiale de construcții din unitățile subordonate Consiliului popular al județului Neamț și-au evaluat în mod exigent posi­bilitățile de a realiza și depăși sarcinile planului pe primul an al noului cincinal. Hotărîrea lor de a-și spori contribuția la dezvoltarea social-econo­­m­ică a județului și, prin aceasta, la edificarea societății socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră și-a găsit o însuflețită expresie în chemarea la întrecere pe care, în întimpinarea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, Consiliul popular al județului Neamț a adresat-o recent consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale, tuturor oa­menilor muncii, pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe 1971. Angajamentele județului Neamț prevăd printre altele: realizarea în trimestrul I I a 23% ,iar în semestrul I a 50% din planul de investiții pe acest an — din care la construcții­­montaj 22%, respectiv 50 %, depăși­rea planului anual al producției de constructii-montaj cu 3%, volumul lucrărilor executate suplimentar re­prezentând 5 milioane de lei, din care 3 milioane pînă la 8 mai, da­rea în folosință pînă la 30 octom­brie a tuturor apartamentelor pro­prietate de stat, prevăzute în planul pe 1971: punerea în funcțiune cu 30 de zile înainte de termen a unei tur­nătorii de fontă, unui complex de creștere și îngrășare a porcilor, unui com­plex comercial, a două școli, unei case de cultură și unui pod, depășirea planului de produc­ție în industria locală a materiale­lor de construcții cu 6% la mate­riale de zidărie, cu 2000 mc de pre­fabricate din beton produse de carieră și si 50 000 mc balastieră; scurtarea termenelor de elaborare a proiectelor, la 10 obiective, în me­die cu 20 de zile față de termenele contractuale: asigurarea pînă la 15 septembrie a documentațiilor de e­­xecuție și a amplasamentelor li­bere pentru toate obiectivele de in­vestiții prevăzute în planul pe 1972: definitivarea detaliilor de sistemati­zare a centrelor civice pentru 30 de sate reședință de­a comună. Pentru îndeplinirea acestor anga­jamente, proiectanții și constructorii vor extinde aplicarea soluțiilor in­dustrializate la 50% din locuințele ce se execută în acest an și la 60% din cele ce vor fi proiectate pentru 1972, proiectele tip vor fi aplicate la 90% din locuințele ce se proiec­tează în 1971. 60% din lucrările de constructii-montaj vor fi executate în acord global pe bază de contract­­angajament, iar cheltuielile la­ mia de lei producție în acest sector se vor reduce cu 3 lei fată de plan. Pe ansamblul economiei locale , se vor economisi, prin folosirea efi­cientă a materialelor. 1.20 tone de metal. 400 mc de material lemnos. 700 tone de ciment. Măsurile pen­tru îmbunătățirea calității vor asi­gura obținerea calificativului ,foarte bine, la 80% din lucrările de con­strucții și la 90% din documentațiile tehnice. de Colectivele întreprinderii județene construcții-montaj, institutului județean de proiectare, unităților de industrie locală a materialelor de construcții au și trecut la înfăptui­rea acestor angajamente, cu convin­gerea că ecoul chemării la întrecere a județului Neamț va ridica reali­zările unităților similare din toate județele patriei la nivelul mărețelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân. Comuniștii în fruntea bătăliei pentru respectarea termenelor Marea dragoste cu care poporul nostru înconjură partidul are adînci rădăcini și semnificații. Este greu de cuprins în cuvinte, în toate va­lențele ei, starea de spirit care ani­mă în această perioadă,­ alături de întreaga națiune, colectivele de muncă de la I.C.M.S.­Galați în frunte cu comuniștii. Constructorii de pe platforma marelui combinat siderurgic, convinși prin propria experiență că linia generală a po­liticii Partidului Comunist Român reflectă și exprimă în modul cel mai profund cerințele istorice ale țării ,aspirațiile și năzuințele cele mai înalte ale poporului, au pășit cu o zestre bogată de realizări în primul an al noului cincinal, care debutează sub semnul unor adînci prefaceri; ei sunt hotărîți să am­plifice aceste succese, în întâmpina­rea celei de-a 50-a aniversări a creării partidului. Nu de mult, cînd colectivul nos­tru de constructori a sărbătorit un deceniu de activitate rodnică la iz­voarele oțelului gălățean, la adu­narea festivă ce a avut loc, cu acest prilej, tovarășul Constantin Dăscă­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului jude­țean Galați al P.C.R., apreciind re­zultatele obținute, a spus printre altele: „Este, desigur, meritul co­muniștilor, al puternicelor organi­zații de partid, care au fost fer­mentul talentelor, factorul motor al energiilor nebănuite, stimulînd ambiția constructorilor de a se în­cadra cu trup și suflet în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere încredințate de partid“. în prezent, la noi în întreprindere comuniștii reprezintă 35 la sută din totalul salariaților. Avem în fiecare șantier organizații de par­tid­­ capabile să mobilizeze colecti­vele de muncă la noi și importante înfăptuiri. Obiectivul principal îl reprezintă acum laminorul de benzi la cald, spre care în prezent sunt concen­trate noi forțe pentru ca, potrivit angajamentului asumat, la 30 mai să dea primele produse. Organiza­țiile de partid de la șantierele 31 (secretar Nicolae Doru) și 33 (se­cretar Ștefan Vasiliade) însuflețesc întrecerea pentru respectarea inte­grală a termenelor pe lucrări; co­lectivul Grupului IV electrotehnic este hotărât să reediteze realizările remarcabile obținute în perioada cînd se pregătea punerea în func­țiune a laminorului de benzi la rece. Pe zi ce trece, formațiile de la­ Anatolie MEHIC secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de construcții și montaje siderurgice-Galați (Continuare în pag. 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­I » ouă excavatoare, două buldozere, cîteva autobasculante de mare capacitate, un tăvălug picior de oaie constituie eșalonul mecanizat cu care șantierul Rîmnicu Vilcea (din cadrul Grupului de șantiere Argeș- Olt) al întreprinderii de construcții hidroenergetice a început executa­rea unui volum de terasamente — săpături, transport, depuneri, com­pactări — ce va totaliza 9.9 milioa­ne de metri cubi. Această cantitate, împreună cu turnarea a 418 000 me­­tri cubi de betoane și cu montarea a 8 000 tone de echipament, repre­zintă principalii parametri dimensi­onali ai primelor trei trepte ale amenajării sistemului hidroenergetic de pe Olt : centrala de la Dăești cu cădere de 13,5 m, putere insta­lată 37 MW, acumulare de 12 mili­oane mc de apă.­ termen de punere în funcțiune 1975 , centrala de la Rîmnicu Vilcea — 16,5 m cădere, 46 MW, lac de 19 milioane mc. ter­men 1973 , centrala de la Govora — cădere de 16,5 m. 45 MW. acumu­lare 18 milioane mc. termen 1974. Sunt patru luni și jumătate de cînd au descins la Rîmnic primii lucrători ai Î.C.H.-ului, cu cîteva rulote, cu un noian de probleme mari și mici de rezolvat și cu ceea ce constituie de-acum factorul co­mun al lucrărilor hidroenergetice: experiența marilor construcții din cincinalele trecute. Inginerul Con­stantin Mengher, șeful șantierului,­­ne-a prezentat — din rîndurile co­lectivului încă restrîns — oameni cu școala Bicazului (ca dulgherul Vasile Ghinuță și minerul­ betonist Ion Ionescu, cu brigăzile lor­­ ca dulgherul Ferenc Barta, azi mais­tru, însărcinat aici cu podului peste O0 de la executarea Rîureni­i ori mecanicul Marin Ionescu, și el maistru în prezent), sau cu cea mai recentă a Argeșului (minerul­ beto­nist Gheorghe Bănică,­ inginerul-șef adjunct Constantin Preoteasa, șeful de lot ing. Ion Grăjdan). „Repetăm această experiență — precizează ing. Mengher — dar pe un plan superior, în condiții care ne solicită mai mult capacitatea tehnică și spiritul organizatoric. Să amintesc numai de ritmul foarte in­tens al demarajului — 75 milioane de lei plan pe 1971, din care 16 mi­lioane pe trimestrul și de termenele relativ scurte pentru asemenea lu­crări de mare complexitate, de tipul deosebit de centrale cu turbi­ne Kaplan), în corpul barajului, ne­­cesitînd fiecare din ele o cantitate de armături de 6 ori mai mare, iar de betoane de aproape 9 ori mai mare decit o uzină hidroelectrică medie de pe Argeș-aval". In prezent, la Rîmnicu Vilcea se execută din plin lucrările din prima fază de deviere a Oltului, care tre­buie terminate pînă la vremea ape­lor mari din primăvară. Digul de deviere (de peste un kilometru) spre malul drept, care va permite să se lucreze .,în uscat“ la baraj, e deja făcut, se pregătește betonarea pereului. S-au executat excavații grosiere la barajul-centrală, au în­ceput depunerile în digul de pe ma­lul sting (vezi fotografia). Barajul va consta din cele două diguri de racord, din pămînt, cu o parte de deversare betonată, avînd 4 deschi­deri de 16 metri. Pe deasupra lui va trece drumul național Pitești-Si­­biu, descongestionind circulația în oraș. Iar de la baraj, în aval, un canal de fugă de un kilometru va dirija apele in vechea lor albie. Paralel­ cu lucrările de aici au în­ceput cele de organizare tehnologică de la Rîureni si primele deplasări de pămînt la centrala Govora , la centrala Dăești, lucrările de bază vor începe în­ trimestrul ultim al anului. Șantierele hidroenergetice ale Ol­tului vor dura două cincinale, în­făptuind treptat una din prevederile importante ale Directivelor Congre­sului al X-lea al P.C.R. Anul aces­ta se vor preciza datele celei de-a patra centrale, în sectorul Rîureni- Ostroveni: pentru etapele următoare se studiază sectoarele Slatina — amonte si aval. După cum se arată în studiul tehnico-economic elaborat de I.S.P.H. (șef de proiect ins. Eu­gen Cuculescu), potentialul hidro­energetic tehnic amenajabil al Oltu­lui reprezintă o zecime din cel al Întregii rețele hidrografice a țării și totalizează circa 3 miliarde kWh anual, prin realizarea unei cascade de circa 30 de uzine hidroelectrica și a două lacuri importante (la Ve­neția, lingă Făgăraș, și în zona Cornetu, din defileul rîului), se va îmbunătăți regimul apelor Oltului, evitîndu-se inundațiile i se va insta­la o putere de circa 1­000 MW — cu­ centrala românească de la Por­țile de Fier­­ — a cărei producție de energie electrică va economisi anual o cantitate de combustibil echivalentă cu 5 milioane tone de lignit, se vor crea acumulări de apă pentru irigarea unei jumătăți de milion de hectare de terenuri agricole ; se va stimula dezvoltarea industriei și a­­ turismului în această zonă. Iată un program la nivelul deceniului în care am pășit : Dorin CONSTANTINESCU I CLUJ: Obiective ale cincinalului Combinatul de produse mun...Illll­i ■ [UNK] [UNK]!..... din ceramică fină pentru construcții . In cartierul Someșeni din Cluj au început, în urmă cu cîteva luni, primele lucrări la un important obiectiv industrial : Combinatul de produse din ceramică fină pentru construcții. Este vorba de o in­vestiție de amploare, a cărei fi­nalizare (în trimestrul II 1972 urmează să fie pusă în funcțiune o capacitate anuală de 5700 tone de obiecte sanitare și 450 000 mp de plăci din faianță, iar în tri­mestrul III 1973 — de 1 250 000 mp de plăci de majolică și de gresie) va contribui la satisface­rea intr-o măsură tot mai largă a necesităților de obiecte sanitare și materiale de finisaj; în prezent — ne informează inginerul-șef adjunct al șantierului I.C.M.­Cluj, Mircea Ucenic — se montează elementele prefabricate la atelierul mecanic, centrala ter­mică și hala de materii prime, făcînd parte dintr-un întreg com­plex de hale, ateliere, stații și u­­tilități care vor ocupa, în final, o suprafață de 18 hectare de te­ren. Șantierul dispune de o bază de construcții bine amenajată, cu stație de betoane, stație de mare capacitate pentru spălarea și sor­tarea agregatelor, pistă pentru turnarea de elemente prefabrica­te netipizate. Primii­ fulgi ai iernii i-au găsit pe constructorii de aici pregătiți. Centrala termică provi­zorie cu cazan tip locomotivă, asi­gură încălzirea spațiilor și abu­zul necesar turnării prefabricate­lor pe timp friguros. Așa că ac­tivitatea se desfășoară din plin. Șeful de lot ing. Alexandru Zöldi, care timp de 16 ani a lu­crat ca maistru și șef de lot, ne vorbește despre preocuparea pen­tru o muncă eficientă, pentru a­­sigurarea unui ritm corespunzător și a unei calități ridicate, pentru permanentizarea oamenilor. în a­­cest sens, un fapt pozitiv îl cons­tituie aplicarea acordului global pe întregul lot. Pe lista fruntașilor figurează maiștrii Petru Miheii și Ion Joldeș, șeful de echipă Ton Horvath, dulgherul Ilie Furdui * ș.a. Am mai aflat că un colectiv de ingineri și tehnicieni de la constructor a dus proiectului ini­țial o îmbunătățire în ce privește tehnologia de executare a nive­lărilor de teren de unde va re­zulta o economie de cca. 500 000 lei. In sfîrșit, am notat și două “off-uri mai importante ale oa­menilor de pe acest șantier clu­jean. M.I.M.C. și beneficiarul lo­cal n-au documentația asigurat în totalitate necesară (lpsește echivalentul a circa 30 milioane de lei față de contractul de an­trepriză). Pe de altă parte, încă de pe acum se face simțită lipsa unor utilaje grele de ridicat (ma­carale K 162 și E 0,5); aviz T.M.B. -ului. V. LUNTRAȘII Aici se va înalta un mare cartier în activitatea de două decenii a Trustului de construcții locale-Cluj. 1879 a fost anul cel mai bogat in roade. La 15 decembrie colectivul trustului și-a realizat omcinalul, după o săptămână a raportat înde­plinirea planului anual ; în crește­rea productivității muncii, reducerea prețului de cost, îmbunătățirea cali­tății lucrărilor s-au făcut progrese însemnate. Noul cincinal aduce constructorilor de locuințe clujeni un eveniment cu semnificații profunde. După cum ne relatează inginerul-șef al trustu­lui, Ernest Livian, marilor cartiere Grigorescu și Gheorgheni — execu­tate în anii trec­uți — li se va a­­dăuga încă unul­ dimensionat pen­tru o populație egală cu a unui oraș de mărime mijlocie. Este vorba de cartierul Mănăștur, la care de curind au început primele săpături pe terenul de 50 de hectare. Aici, ne scrie corespondentul Gheor­ghe Fodor, proiectele elaborate de arhitecții de la I.P.J. vor fi trans­puse tridimensional, la scară natu­rală, în circa o sută de blocuri cu 5 și 10 nivele — în total 5844 de apartamente, cu o largă gamă de dotări, cuprinzînd patru școli, un complex comercial, un cinematograf cu 350 de locuri, trei clădiri pentru creșă, cămin de copii și grădiniță, două garaje cu 5—8 nivele, terenuri de sport și de joc, spații verzi (un parc este deja în curs de amenajare în partea de vest a viitorului cartier). O scrisoare a corespondentului Flo­rian Hoțupan aduce noi amănunte. Ca primele două blocuri atacate — F IV și F 5, lucrările, ce se execută sub conducerea maistrului Aurel Dezmi­­rean, sunt de pe acum cu trei zile în avans față de grafic. Brigăzile de săpători, betoniști și dulgheri con­duse de Vasile Ilieș, Martin Szabó și Zoltán Csere dovedesc astfel cu aită seriozitate privesc angajamentul luat­ de a scurta durata de execuție. Constructorilor de pe marele șan­tier le este destinat un cămin con­fortabil cu 600 de locuri, care a și fost dat în folosință. O „logică“ apar­te a gospodarilor de la Grupul de șantiere nr. 5 face însă ca acest cămin să fie locuit de muncitorii șantierului din cartierul Gheorgheni, în vreme ce lucrătorii de la Mănăștur sunt cazați la­ grupul social al acestui din urmă șantier. De unde, o „plim­bare” la colectiv de 8—4 kUometri, de două ori pe zi... In afară de locuințe, trustul clujean mai are înscrise in planul pe 1971 Si pe anii următori o serie de lu­crări edilitare și industriale. Astfel — ne informează corespondentul Gheorghe Lăzaru . In cursul acestui trimestru va începe execuția alimen­tării cu apă a orașului ; aducțiunea, lungă de 13,5 km, se va executa din tuburi din beton precomprimat cu diametrul de 1000 m­m. Paralel se va lucra și la stația de tratare a apei de la Gilău, din cadrul comple­xului hidroenergetic de pe Someș, care va fi terminată în 1972. Terme­nul scurt, traseul în rocă tare, nu­meroasele subtraversări pun proble­me tehnice și organizatorice dificile. Pentru a se înarma în vederea rezol­vării lor, specialiștii trustului au fă­cut un schimb de experiență cu T.C.L.­Iași, care a executat o lu­crare similară. Vor fi atacate, cu­­rînd, și lucrările de extindere a fa­bricii de bere, a uzinei de reparații auto, construcția laboratorului Insti­tutului medico-farmaceutic, a îngră­­șătoriei de taurine de la Iclod, a com­pletului de porcine de la Juc g.a. mmm Stația de betoane tip Elba, închisă, funcționează normal In zona străzii Plopilor. T.C.L.-Cluj a terminat anul trecut construirea a 540 de apartamente proprietate per­sonală, în 20 de blocuri. (Foto : loan PETER, corespondent) ✓ Vi Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.1951—15.10.92 SARCINI MAI MARI, DAR CONDIȚII MAI BUNE • Capacitățile restante — în rodaje și probe • Lucrări în avans ® Există documentații, de ce întîrzie deschiderea unor șantiere , în general vorbind, anul trecut lucrările de investiții destinate dez­voltării industriei lemnului, hîr­­tiei și celulozei s-au desfășurat la un nivel corespunzător. Dar nici Direcția combinatelor în construcție din M.I.L., nici constructorii n-au motive să fie pe deplin mulțumiți. Din cele 14 capacități cu scadență în 1970 au fost predate doar 10 și una parțial. Așadar, trei restanței fabricile de PFD (de cite 114 000 Van) de la Sebeș și Focșani și cea de hârtie înnobilată de la Călărași. Dacă în cazul primelor două vina principală o poartă constructorii și instalatorii, care pînă la sfîrșitul anului n-au putut recupera integral rămînerile în urmă, investiția de la Călărași n-a putut fi isprăvită din lipsa unor ansamble ale utilajelor tehnologice din import, care s-au... rătăcit pe drum. Pentru racordarea grabnică a ca­pacităților restante la circuitul economiei naționale, șantierele ca și beneficiarii au întreprins măsuri energice și, pare-se, eficace. La fa­brica de PFb de la Sebeș — du­pă cum ne-a relatat ing. Vasile Pătrășcoiu, director adjunct la D.C.C. — prima linie tehnologică se află în probe, iar a doua — în rodaje mecanice și reglaje fine. In stadii avansate de montaje și rodaje se află și investițiile de la Focșani, Călărași și Constanța, de unde perspectiva ca treptat, pînă în luna iunie (dacă nu chiar mai devreme), capitolul restanțe să fie lichidat. Accelerarea terminării lor se impune cu atît mai mult, cu cît în acest cincinal industriei lemnu­lui i s-au alocat însemnate fonduri de investiții (cu 34% mai mari decît în cincinalul trecut), urmînd să fie puse în funcțiune alte 17 fabrici de PAD două fabrici de PFB, 8 fabrici de înnobilare a plăcilor, 10 Investiții 71 în industria lemnului \\\\\m\\\\\\m\\\\­ fabrici de mobilă, de tapițerie, par­chete și placaj ș.a. Volumul de investiții din acest important sector al economiei na­ționale crește chiar din acest an, fondurile alocate fiind cu 35% mai mari ca în 1970. Urmează să se încheie lucrările la 8 capacității în­cepute în anii trecuți (fabrica de echipament metalic de la Brașov, cea de mucava de la Scăeni, cea de PAD de la Fălticeni ș.a.) și să fie atacate 11 investiții noi. Printre acestea se numără fabricile de drojdie furajeră de la Domești, de PAD de la Comănești, de mobilă tapisată de la Mizil etc. — Toate investițiile Ministeru­lui Industriei Domnului — ne-a spus ing. Vasile Pătrășcoiu — sînt contractate cu unitățile de execuție ale Ministerului Construcțiilor In­dustriale, cu care colaborăm din ce în ce mai bine. Acesta este, poate, și unul din motivele care ne fac să privim cu optimism „vii­torul“ lucrărilor noastre. Mă gîn­­desc nu numai la cele noi, ci și la cele în continuare, și la cele ce urmează să fie predate în cursul acestui an... — .. .Cu toate că acesta este atît de „încărcat“? — Intr-adevăr, volumul și com­plexitatea lucrărilor noastre au crescut ,dar nu trebuie să uităm că, din punctul de vedere al pre­gătirii planului de investiții, 1971 se prezintă foarte bine, îndrăznesc să afirm, ca niciodată pînă acum! O dovadă, la 31 decembrie, con­structorii dispuneau de 97% din documentația necesară pentru 1971! — Vor ști oare șantierele să va­lorifice cum trebuie­ aceste condi­ții ? — Nădăjduim că da, lucrările de la fabricile din Bistrița­ și Me­diaș, de pidă, se află de pe acum în devans, față de prevederile noastre. Aceasta nu ne împedică să observăm cu oarecare îngrijorare că unele unități de construcții, so­cotind durata de execuție stabilită prin plan destul de lejeră, nu se prea grăbesc cu organizarea noilor șantiere și cu atacarea din plin a lucrărilor. Mentalitatea aceasta, generată de un exces de încredere fifi’ forțele proprii, ar putea să aibă,­ mai tîrziu, consecințe negative asu­pra calității lucrărilor, asupra efi­cienței economice a activității șan­tierelor. Chiar în condițiile unor temei­nice pregătiri ,pentru constructorii ce poartă răspunderea executării noilor obiective ale industriei lem­nului anul 1971 se anunță greu. „­Experiența“ recentelor restanțe, care au privat economia națională de însemnate cantități de produse, dovedește (dacă mai era nevoie) că asigurarea unui ritm de lucru susținut poate și trebuie să scoa­tă, de la bun început din spectrul incertitudinii respectarea termene­lor de punere în funcțiune. Adrian CIMPEANU Premiere industriale . A intrat în producție, la Balș, fabrica de osii și boghiuri (37 500 osii montate cu roți monobloc/an), executată de I.S.C.M.­Craiova în co­laborare cu subantreprizele de spe­cialitate din M.C. ind. Investițiile la acest important obiectiv indus­trial continuă, în cadrul unor noi etape de dezvoltare eșalonate pe cincinal. • La Combinatul de materiale de construcții-Tg. Jiu, constructorii de la I.S.C.M.­Craiova au pus in func­țiune cea de a doua linie tehno­logică de fabricare a tuburilor de azbociment. Echipată cu utilaje și mașini de mare tehnicitate, noua linie va produce anual 1650 km de tuburi, cu diametre de 100 și 600 mm destinate irigațiilor in agri­cultură. • O însemnată premieră a avut loc și la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului de la Caransebeș. Lucrătorii șantierului nr. 5 al I.C.M. nr. 13­ Timișoara au predat pentru începerea producției noua fabrică de plăci aglomerate din lemn. Cu o capacitate finală de 72 000 t plăci aglomerate pe an, n­oua capacitate se caracterizează printr-o înaltă mecanizare și auto­matizare. • Ca Întreprinderea de aparataje și accesorii pentru instalații în construcții de la Alexandria, I.C.M.-București și subantreprizele de specialitate au pus în funcțiune ultimele capacități de producție. Tinera întreprindere, aparținînd Ministerului Construcțiilor Indus­triale, va putea astfel livra anual 13 000 tone de filtre de aer, con­­vectori, baterii de încălzire, aero­­terme s. aj. „Intransigentul­ Dumnealui, șef de șantier, este necru­țător cînd e vorba de indisciplină. Diminea­ța, la ora 9—9,30, cînd vine la birou — pînă atunci a avut tot felul de treburi de verse rezolvat la di­organe — primul lucru pe ca­­re-l face este ana­liza pontajului. Pe cei ce­­ au întîrziat 5—10 minute îi chea­mă și-i freacă, să se învețe minte. Apoi semnează în grabă cîteva hirtii mai ur­gente și pleacă, tot cu treburi impor­tante. Sîmbătă dimineața e „chemat la între­prindere", iar după masă pleacă acasă, la familie, în altă lo­calitate. Lunea, e­­ventual și marțea, în drum spre șantier, se oprește și rezol­vă alte chestiuni la întreprindere, ajunge, în fine. Cînd pe șantier are atîtea de pus la punct, că nu mai știe unde-i este capul. — Ce facem, to­varășe inginer ? am venit pe șantier să stăm de pomană ? De două zile n-am turnat o lopată de beton. — Cum ! Să vină repede maistrul, praf îl fac ! Ah, iată-te, la zi, de ce stau be­­toniștii ? — Cum, nu știți ? N-afi spus dv. că vorbiți la S.U.T., sa vină sa repare beto­niera ? — Am spus, dar uite că n-am avut timp. Dar sudorii, de ce nu lucrează ? — Fiindcă n-au e­­lectrozi, oxigen... — De ce n-ai fă­cut bon, sa ia de la magazie ? _ — Am făcut eu de sîmbătă, dar trebuia vizat de dv. și n-afi fost aici. Este colo, pe birou. — Atunci lasă, că vorbim mai tîrziu. Voi duceți-vă repe­de la lucru, am cu grijă... Între timp — un telefon de la șeful stației C.F.R. : zece vagoane cu materia­le au intrat de 15 ore în locație. Vrea să-l cheme pe șeful depozitului, să-l muș­­truluiască, își amin­tește însă că tot el a desființat echipa de­­ încărcări-descăr­­cări și că din pro­ducție nu se pot lua muncitori fără apro­barea lui... In corespondență găsește și o comu­nicare din partea co­mitetului de direcție. I se face cunoscut că, întrucît a întîr­ziat în mod sistema­tic să treacă pe la întreprindere pentru a lămuri unele pro­bleme, este sancțio­nat. Zîmbind grațios, secretara bagă pus pe ușă și-l ca­în­treabă în șoaptă : „Doriți să vă dau­­lista cu întîrziații­ și absenții ?" STERESCU

Next