Convorbiri Literare, 1871-72 (Anul 5, nr. 1-24)

1871-07-01 / nr. 9

Tip. 9.—Anul V. Iassi, 1 I­uliu 1871. S U M A R I U. Ilarţă Rezeşul, operetă comică intr’unu actu, de D. V. Alecsandri. Observări critice asupra gramaticei. De D. V. Burla. (Urmare.) „Clopotul“ critică de D. I. Sc. Bădescu. Poesii: Unde esci, La fereastră, de D. T. Şerbănescu. Corespondenţe. HARŢĂ REZEŞUL. Operetă comică in­­ actu. PERSOANELE. Harţă Rezeşu. Bursuflescu. Lunceanu, primara. Tarsiţa Garofeasca, văduvă. Măriuca, teneră ţarancă. Unu lacheu. Scena se petrece la moşia Bursuflenii. Teatral represintă o livadă cu casa boerească in fundu pintre copaci. — In stânga actorului unu gardu cu o por­tiţă.—In dreapta o laiţă sub unu copacu. SCENA I. Bursuflescu (in balatu şi cu fesu cusutu pe capu). Plăcutu e de a fi proprietaru pe o moşie cum­părată eftin după împărţeala pământurilor!.. nu te mai ingrijesci de legea rurală, şi dacă natura te-au inzastratu cu darul poesiei, poţi in toată liniştea să te hărjonesci cu muzele... Ea ca eu de pildă, Anastasi Bursuflescu, m’am născutu poetu şi credu că m’aţi ceretu şi chiar admiratu ades in calendare... Am făcutu multe ode la anul nou, câteva cântice de amor, şi unu şiru de sa­tire piperate in contra guvernului... Acum m’am retrasu la moşia mea, la Bursufleni, ca să respiru aerul câmpiei, să visezu, să me alintu şi să’mi ca­­utu amorul.. . (in taină) Căci sunt inamoratu de vecina mea D-na Tarsiţa Garofeasca, o văduvă nurlie, care au binevoitu a primi, ca să'şi schimbe numele grădinărescu de Garofească in acel armo­­niosu de Bursuflească... O aşteptu chiar adi de­­dimineaţă să vie, ca să ne cununămu aice in cas­telul meu, şi am dat de sclie primarului, dom­nului Lunceanu, ca să’şi aducă registrul şi să ne unească după legea cea nouă... Ba ăncă l’am mai poftitu ca, odată cu registrul, să aducă și pe Tarsița de la moșiea ei... Ah ! ce di fericită pentru mine! am să cunoscu in fine deliciurile căsătoriei.. . Trebue ansă ca se esu cu plinu în­aintea miresei, să o priimescu cu o poezie impro­­visată ad-hoc. . . Ean să cercu. (se primblă pe scenă inspiratu şi declamă). „Aşteptând a mea mireasă cu-o nespusă nerăbdare „Simtu că singele meu ferbce, că pe frunte me făcu roşu.. „Inima mea bate. . bate ca... ciocanul. . pe-o... caldare, „Şi că’n ea resună, cântă unu glasu dulce de . .cocoşu ! (Se aude unu căntu de cucoşu peste gardu). Tronc!., ear mi-au spărietu muza cucoşul dra­cului!. In toate filele imi tulbură visurile cu ţi­­petul lui reguşitu, parcă l’ar pune inadinsu Harţă Rezeşul, vecinul meu, ca să cucurigească, tocmai cănd vreu să punu măna pe o rimă. (cătră publicu) Cică hreanul are la rădăcină unu verme care ilu roade, eu am pe unu rezeşu! pe jupănul Harţă... (arâtăndu in stânga) Iată casa lui, colè.. numai gardul ne desparte... sintem­ vecini! (cu amara) Cunoscu eu multe vecinătăţi superătoare, d’apoi ca asta a mea, nu se află alta mai nesuferită. (Se aude din dosul gardului Harţă căntăndu). CONVORBIRI LITERARE. Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni. Abonamentul pe m­i­nim pentru România liberă 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu pentru Sviţeia, Belgia şi Italia 15 franci; pentru Francia şi Spania 20 franci. Abonamentele se făcu numai pe unu ani intregi: in Iassi la Tipografia Societății Junimea și la librăria Junimea in Bucuresci la librăria Soccec & Comp.

Next