Cotidianul, iulie 2007 (Anul 17, nr. 143-164)

2007-07-27 / nr. 162

WEEKEND - 27-29 IULIE 2007 Cotidianul. Turul Franței, în direct pe calculator, pe www.cotidianul.ro/select Ciclismul, indezirabil la Olimpiadă Din cauza numeroaselor scandaluri de dopaj din ciclism, acest sport riscă să fie eliminat de pe lista disciplinelor de la Jocurile Olimpice, o decizie în acest sens urmînd să fie luată în cadrul sesiunii CIO din 2009. Dacă se va aplica, excluderea va intra în vigoare la JO 2016. Ciclismul pedalează spre metastază . Turul Franței este strivit de medicamente și nu-și găsește un campion credibil. Cîștigătorul de anul trecut s-a dopat,iar tricoul galben din acest an a fost exclus din caravană daniel.spataru@cotidianul.ro cosmin.popan@cotidianul.ro APROAPE că nu a fost sfîrșit de iulie în care să nu se demoleze puțin cîte puțin din trăinicia seculară a Turului Franței. Demascările succesive ale campionilor fabricați de medici sau uzinele farmaceutice au schimbat într-atît percepția despre ciclism încît interesul nu mai este neapărat acela de a afla cîștigătorul Marii Bucle, ci mai ales cine va fi următorul depistat pozitiv. La urma urmei, nici nu se știe foarte exact cine este cîștigătorul en titre al Le Tour, Floyd Landis fiind descoperit dopat, în timp ce al doilea clasat, Oscar Pereiro Sio, a fost găsit și el în neregulă. Acum, situația este de-a dreptul dramatică, Turul fiind din nou incapabil să își aleagă un cîștigător unanim acceptat. Ba chiar s-a cutremurat cataclismic, după ce Michael Rasmussen, liderul ultimelor opt etape, a fost dat afară în plină competiție de către propria echipă, Rabobank, care a lăsat să se înțeleagă că danezul s-a dopat. „Nu a fost să se pregătească în Mexic, așa cum ne-a declarat luna trecută. Ne-a dezinformat cu bună știință, astfel că am hotărît să nu mai ia startul în următoarele etape", a comunicat Rabobank, după care a luat în discuție retragerea din concurs a tuturor cicliștilor. In cele din urmă, doar Rasmussen a rămas sancționat, suficient însă ca tirurile să fie fixate asupra posibilior moștenitori ai tricoului galben. Astfe, lui Alberto Contador, deși are doar 24 de ani, deja i-a apărut numele pe o listă a rușinii, anul trecut, în faimoasa Operațiune Puerto. „Mă aflam într-o echipă nepotrivită, la un moment nepotrivit. Intr-adevăr, numele meu a fost pe respectiva listă, dar, o săptămînă mai tîrziu, Uniunea Ciclistă Internațională a analizat cu atenție documentele și m-a scos de acolo. Atunci a fost anulată relația mea cu Puerton, s-a apărat ciclistul, însă în Turul Franței suspiciunile au fost inevitabil urmate de scandaluri. Cota de credibilitate a întrecerii este compromisă și nu puține sunt vocile care, sub sloganul „Opriți masacrul!“, militează pentru întreruperea acestei a 94-a ediții. în ciuda scandalului imens, organizatorii Marii Bucle nu vor suspenda competiția. „Trebuie, din contră, să găsim și să exludem toți trișorii. Sîntem practic singurii din lumea sportului care facem acest lucru. Continuăm războiul pentru a transforma Turul Franței într-o competiție curată și credibilă, cei care trișează joacă la o ruletă rusească“, declară pentru Cotidianul Christophe Marchadier, responsabil mass-media în cadrul cursei, înainte de a fi afacere. Turul Franței este istorie și poate tocmai de aceea impactul sentimental asupra suporterilor este atît de mare; în timp, s-a reușit transformarea lui într-un eveniment continental, fiecare localitate din împrejurimile Hexagonului visînd ca într-o zi caravana să-i străbată drumurile. S-a ajuns ca mariajul dintre doping și ciclism să fie tolerat în anumite limite, dar ambiguitățile și lipsa de fermitate a forului mondial au determinat monstruozități de genul izolat de opinia publică după ce s-a ascuns de controalele doping. Rasmussen a fost exclus și de propria echipă Foto Reuters Cifrele caravanei • 15 milioane de spectatori pe șosele • 1.000 de tehnicieni sau șoferi • 1.200 de jurnaliști acreditați • 12.000 de jandarmi mobilizați • 1.200 de camere de hotel rezervate zilnic • 11 milioane de cadouri ale caravanei publicitare • 170 de țări transmit imagini din Tur • 2 miliarde de telespectatori Radu Naum: „Răul e adînc“ Pentru comentatorul de la Eurosport al Turului, Radu Naum, ultimele evenimente nu indică nicidecum o moarte. „Dimpotrivă, e o nouă viață pentru că o continuare este posibilă numai în felul ăsta. Să nu ne păcălim că ciclismul ar fi singurul sport în care oamenii se dopează la greu. E singurul sport în care există voință de a duce lucrurile în zona firească, de a scăpa de dopaj. Această ambiție ar trebui extinsă și în alte sporturi“, declară Naum pentru Cotidianul. Cu toate acestea, comentatorul nu crede că ne aflăm în fața unui moment zero în ciclism: „Este o succesiune de momente. Răul este atît de adînc încît e necesară o operațiune de lungă durată“. în ciuda stigmatizării la care este supus ciclismul în acest moment, Naum n-ar părăsi microfonul Eurosport: „Nu mi-e greu deloc deoarece, în ciclism, nu mă păcălesc. Mă simt cel mai liber comentator de sport pentru că s-ar putea ca toți ceilalți să comenteze o himeră“. celei petrecute în acest an. Spre exemplu, în 1988, Pedro Delgado, deși era descoperit pozitiv cu probenecid, rămînea cu titlul cîștigat în Le Tour, datorită faptului că medicamentul, cu toate că era interzis de Comitetul Olimpic, a fost acceptat de federația internațională. Singura sancțiune a constat în faptul că anul următor a fost obligat să ia startul cu aproape trei minute mai tîrziu decît restul plutonului. Suspiciuni cu privire la metode mai puțin curate utilizate de cicliștii din Le Tour datează încă de la prima ediție, din 1903, cînd aceștia se fortifiau consumînd alcool sau inhalînd eter sulfuric. Prima dramă legată de dopaj în Turul Franței s-a consumat acum 40 de ani, cînd britanicul Tom Simpson a căzut mort în ascensiunea de pe Mont Ventoux după o supradoză de amfetamine. Primul cîștigător al competiției care a recunoscut că s-a dopat este tot un danez, Bjarne Riis, impus în 1996. Tricou galben în 1998 și depistat pozitiv în Turul Italiei, Marco Pantani s-a sinucis în 2004. Tot în 1998 a izbucnit scandalul din jurul Festina, exclusă după ce o mașină a echipei plină de produse interzise a fost oprită în vamă. Un seism similar s-a produs anul trecut, cînd favoriții Jan Ullrich și Ivan Basso au fost trimiși acasă chiar înainte de startul cursei, în urma unei imense cantități de droguri descoperite după o percheziție asupra doctorului spaniol Eufemiano Fuentes. Nici cîștigătorul din 2006 nu este bătut în cuie, după ce testele asupra lui Floyd Landis au relevat urme de testosteron. Numărul prea mare al unor asemenea compromisuri a îmbolnăvit letal nu numai o competiție de legendă, ci un întreg sport, care este pe cale să fie exclus de pe lista disciplinelor olimpice. Presa internațională au semnat necrologul Turului . Francezii titrează aproape la unison moartea unui mit. În FRANȚA, cea mai serioasă morgă o impune „France Soir“, care deschide a joi prima pagină cu un certificat de deces confecționat pentru Turul Franței, însoțit de explicația: „Ucis de la 104 ani de dopaj “. Anunțul trecerii în neființă este semnat de către „tatăl“ probei, Henri Desgrange, precum și de „copiii“ Jacques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault, Greg LeMond, Laurent Fignon sau Indurain. „Libération“ este mai moderat și își însoțește prima pagină de o bandă pe care titrează „Moartea Turului“, în timp ce cotidianul sportiv „L’Equipe“ trîmbițează „Exclus“, cu referire la Rasmussen. „Le Monde“, în schimb, compară competiția cu un reality show. In Germania, ziarul „Die Welt“ își întreabă cititorii online dacă ultimele evenimente vor „ruina“ ciclismul german. 33% cred că totul este pierdut, iar alți 33% cred că lucrurile își vor reveni după stingerea scandalului. Cotidianul „Süddeutsche Zeitung“ propune, și el, un vox pop: „Credeți că Turul Franței trebuie oprit?“. 78% răspund prompt: „Da, imediat“. „Turul este amețit după zilele de scandal“, notează și BBC News. „Fără tricou galben“, a notat cotidianul spaniol „Marca“, în timp ce italienii de la „Gazzetta dello Sport“ au constatat sec: „Turul este în stare de șoc“. Stephane Ghazarian, șeful biroului France Presse din România, este convins că nu vom asista la dispariția disciplinei: „Nu cred și nici nu vreau să cred în moartea Turului Franței. Aveam încă de la începutul cursei din acest an cîteva bănuieli asupra unor cicliști". Fost jurnalist sportiv și prezent la cîteva etape din Marea Buclă, Ghazarian crede că tentația de a trișa a sporit o dată cu popularizarea cursei: „O probă disputată aproape exclusiv de francezi în anii ’ 70, Turul a căpătat o amploare mondială o dată cu victoria americanilor sau cu etape disputate în afara Franței. Trișatul a cîștigat și el teren în acest fel“. „Tot mai puțini cicliști dopați“ Numărul celor care se dopează este totuși în scădere față de anii anteriori, constată Jean Montois, jurnalist sportiv la France Presse, prezent deja de peste 10 ani în pluton. „Și atitudinile față de fenomen s-au modificat. Plutonul reproșa pînă acum presei că vorbește despre dopaj și refuza controalele. Astăzi, din contră, o parte din cicliști le reproșează celorlalți că persistă în a trișa“, declară Montois pentru Cotidianul. „Este dificil de apreciat cît e de adevărată o performanță sportivă pentru că există suspiciuni, dar nu există dovezi de fiecare dată. E la fel de dificil să te entuziasmezi la o asemenea cursă.“