Cronica Sătmăreană, februarie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 2-113)
1968-02-21 / No. 2
i рпп [UNK].ттттт [UNK] tüäte . ... es ★ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU-MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ----------------------------------- SPRE NOI SUCCISE ÎN ÎNDEPLINIREA — — SARCINILOR ECONOMICE . La producția marfă un spor de aproape 2,2 milioane lei. · Aportul cadrelor de specialiști. © Creșterea productivității muncii — obiectiv esențial. Continuînd succesele obținute în anul trecut, oamenii muncii din județul Satu Mare au înscris în bilanțul activității lor pe acest an noi și importante realizări, dovadă grăitoare a avîntului și abnegației lor în îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce se revin din Hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. Potrivit datelor statistice, în cursul acestui an în economia județului se reflectă din plin roadele aplicării măsurilor stabilite in acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, grija pentru a conferi activității economice o eficiență mereu sporită. Constituie o mîndrie pe deplin justificată pentru fiecare om al muncii din județul nostru faptul că în prima lună a anului s-au dat peste planul producției marfă, bunuri diverse în valoare de peste 2,2 milioane lei, că la producția marfă, vîndută și încasată sarcinile au fost depășite cu 711.000 lei în economia municipiului Satu Mare, rezultate bune obținîndu-se și în economia orașelor Negrești și Garei. (Continuate in pag. a 3-a) SP NE CUNOAȘTEM JUDEȚUL INTEGRATA In urmă cu un an exista doar întră scoarțele unor docare, care raionau jui^i la Negrești, în Țara Oașului, *«o ce avea să se împlinească în 1968 întreprinderea ,,Integrata", rod al politicii înțelepte a partidului nostru de industrializare socialistă a întregului teritoriu al țării. Astăzi „Integidia' este o Ccuiuúiiife, un șantier vast, al cărui clocot continuu înaripează imaginația. Ce este „Integrata" ? îl întrebi pe un negreștean oarecare. Șî-ți răspunde: Cea mai tînără întreprindere din cel mai tînăr oraș al județului Satu-Mare. Vedeți, superlativele se alătură, se asociază. Poate aceste superlative, deloc exagerate au răsturnat, am putea spune, chiar anumite deprinderi ala oamenilor locului. De veacuri oșenii luau drumurile țării primăvara, în căutare de lucru la tăiat de păduri. $i se întorceau toamna tîrziu. Drumurile Oașului, spunea Bud Toader, porneau bătrînul din Negrești ,spre toată țara. Și iată că de un an, drumuri pornesc din multe Tur, din Vama, Orașul Nou, Bixad, Călinești și alte sate, spre șantierul fabricii. Oșenii sînt oameni mîndri, ambițioși, Și dacă li s-a dat o asemenea fabrică mare, au ținut să și-o facă singuri De la prima brazdă de hîrlei scoasă din șanțul temeliei, pînă la turnarea uriașilor stîlpi de beton și montarea utilajelor. Vasile Dobre, Mihai Bodea, loan Țintaș au fost țărani muncitor și tăietori de pădure de prin părțile Turului. Au venit pe șantier și s-au făcut betoniști. Moűiae Orje, Austri Big și Petre Crișan din Vama au devenit montori, loan Lișcă și Mihai Bud sunt șoferi, Ioan Farcaș tractorist și așa mai departe. Sute de oameni din Țara Oașului au schimbat s acurea și joagărul pe mistrie, betonieră sau volan. Și sunt aici din prima zi, trăind fiorii fiecărui succes, a marii răspunderi Ion MAȘTEI (Continuate în pag. a 3-a) grijii Macheta întreprinderii „Integrala" din Negrești. Au reînflorit autorii Ora 5 dimineața. Saloanele și boxele secției de pediatrie de la Spitalul unificat Satu Mare sînt tăcute. Pe biroul șefului de secție o carte de Hemingway stă închisă, purtînd în ea un alt spital, o altă țară, alți oameni în alb, care așteaptă nașterea zorilor. Sora de serviciu intră în cabinet, clatină ușor din cap și medicul de gardă dr. Ion Botiu se gîndește imediat că a avut, de data aceasta, o gardă calmă, în noaptea aceasta instalația de aer comprimat și oxigen pentru reanimare nu fusese folosită. Ora 7.24. Mamele ascultă îngrijorate scincetela care răzbat din boxe. O fetiță (N.I.), proaspăt internată, cu obrazul contractat de plîns, este dusă la radiografie. Femeile de serviciu au terminat de curățat sala de consultația. Ar trebui deschise ferestrele, dar este prea de dimineață și în curtea interioară a spitalului se mai văd pete cenușii de zăpadă. Să mai așteptăm. Un băiat de 11 ani va părăsi în această zi spitalul. Acum doarme, obosit de emoțiile așteptării... Este ora 8.25. Dr. Zamfira Tarta sta în sala de consultație, lângă o fetiță întinsă pe masă. Pulsul este abia simțit. Fetita n-are mai mult de 5 ani și părinții el așteaptă lîngă ușă, în picioare. Cizmele tatălui sînt pline de noroi, de pe cîmp. Medicul de serviciu. Dr. Bot pune întrebări părinților. Nu știu nimic, nu pot spune nimic. Fata lor fusese pînă atunci sănătoasă. Specialiștii în halate albe se consultă. Simptome: copilul este inconștient, are fața cenușie, o ușoară spumă la gură și are febră. Gh. GHEORGHIADE (Continuate în pag. a 2-a) important pentru cititori! continuă să apară cele două cotidiene ale județului Satu-Mare: „CRONICA sătmăreană“ și „Szatmári HÍRLAP“. Redacția ziarului nostru invită pe cititorii abonați în prezent la fostul ziar regional „Pentru socialism“ să anunțe factorii de difuzare a presei dacă doresc de azi înainte să li se distribuie ziarul „CRONICA sătmăreană“ în locul ziarului „Pentru socialism“, in baza abonamentului în vigoare. Invităm, de asemenea, pe toți cititorii, să-și reînnoiască abonamentele la presa locală din județul Satu-Mare. „CRONICA sătmăreană“ și „Szatmári filRLAP“! Citiți și răspîndiți larg ziarele ȘCOALA SPIRITULUI DE RĂSPUNDERE A te întreba referitor la un om dacă are sau nu are spirit de răspundere, este un nonsens. Are! Fiecare om are spirit de răspundere, încă din frageda vîrstă în care afla ce e bine și ce nu e voie să facă. Un simplu copil, cînd își scrie tema școlară, știe că face un act de răspundere, că dacă va greși, va suferi consecințele (și invers, dacă va lucra frumos, va fi lăudat). Spiritul de răspundere, după ce i-ai învățat, din pruncie alfabetul, te va însoți toată viața, în calitate de linie a personalității, în relațiile sociale. Societatea îți așează în față — stabilite, sau în curs de dezvoltare — norme, îndemnuri legi ș.am.d., care să-ți contureze binele și interzisul, frumosul și reprobabilul, urmînd puncte de vedere ca, în funcție de aceste linii directoare să-ți fie calificate gesturile și cuvintele conduita. Cert este însă că spiritul de răspundere nu-l primești „cadou" la naștere, ci se învață, prin experiență și exerciții, începînd cu naivele acte conștiente ale copilăriei și pînă la complexitatea inițiativelor mature, în viață, în producția socială, în marile căutări și descoperiri. Ca orice lucru care se învață, spiritul de răspundere necesită un climat favorabil, o ambianță propice dezvoltării sale în conștiința omului. Societatea socialistă a adus o adevărată primăvară în grădinile conștinței umane, a creat condiții de optimă fertilitate terenului pe care omul să-și afirme personalitatea creatoare. Societatea noastră îi triază, îi indică necontenit pe cei mai buni, fără discriminări, fără preconcepții retrograde. M. FRUNZARU (Continuare în pag. a 3-a) Plecarea la Praga a delegației Partidului Comunist Român condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu Marți seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Praga, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.G. al P.C R., care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, va participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a victoriei oamenilor muncii din Cehoslovacia din februarie 1948. Din delegație fac parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Obradovici, ambasadorul Republicii Socialistei România la Praga. La plecare, la Gara Băneasa, erau prezenți Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Stoica, Alexandru Drăghici, Ghivil Paul Niculescu Mizil, membri și membr supleanți ai Comitetului Executiv al 6.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.G.j al P.C.R., ai Consiliului de Stat și auvetului. Au fost de față Cesimir Cisar, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace, și József Vince, amabasadorul Republicii Populare Ungare la București. (Agerpres). La Satu-Mare s-au constituit: Consiliul sindical județean provizoriu Ca urmare a hotărîrilor Plenarei Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România din 16 februarie a.c., care a dezbătut și aprobat măsurile referitoare la îmbunătățirea structurii organizatorice a organelor teritoriale ale sindicatelor, în urma legii adoptate de Marea Adunare Națională, privind noua organizare administrativ-teritorială a țării, ieri, 20 februarie a.c., în sala Teatrului de stat, a avut loc adunarea activului sindical din județul Satu-Mare la care au participat membrii consiliilor raionale ale U.G.S.R. din Cărei, Oaș, Satu-Mare, oraș Satu-Mare, activiști, invitați. Au participat, de asemenea, tovarășii Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid Satu-Mare, și Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. In cadrul lucrărilor activului sindical județean Satu-Mare s-a hotărît constituirea Consiliului sindical județean provizoriu care își va desfășura activitatea pînă la alegerile ce se vor organiza în toamna acestui an. Ca membri în Consiliul sindical provizoriu al județului Satu-Mare au fost aleși prin vot deschis 75 de tovarăși, ca membri supleanți 10 tovarăși și comisia de cenzori formată din 9 tovarăși. In prima sa plenară Consiliul sindical județean provizoriu a ales membrii biroului executiv, membrii supleanți, precum și președintele comisiei de cenzori. In Biroul executiv al Consiliului sindical județean provizoriu, au fost aleși următorii tovarăși:, Chila loan — președinte, Neuhoff Anton — secretar, Ionescu Nicolae, Chira loan, Duloan, Hajdu Ambroziu, Giurcan Gheorghe, Doboș Adalbert, Gîrbea Alexandru, Mitrașca Irina, Simon Ileana — membri, Lupșica Augustin Teodorescu George — membri sași pleanți. Ca președinte al Comisiei de cenzori a fost ales tovarășul Gherman Francisc. Direcția agricolă județeană Ieri a avut loc constituirea Direcției agricole județene Satu- Mare. La ședința de constituire au participat conducători ai unor unități agricole și specialiști agricoli din județ. La constituire au participat, de asemenea, tovarășii Iosif Tincu membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid Satu-Mare și ing. Ștefan Breban, director general în Consiliul Superior al Agriculturii. In cadrul ședinței de constituire s-a comunicat numirea tovarășului ing. Nicolae Babici în funcția de director al Direcției agricole județene, iar a tovarășilor ing. Vasile Marcu, Titus Damian, medic veterinar, ing. loan Bădălău și ing. Iosif Podolgafc — coi directori adjuncți. •Я [UNK] Tot în cursul zilei de 20 februarie au mai fost constituite Direcția județeană de statistică (director Nichita Ioan), Tribunalul județean (președinte Pop Victor) și Procuratura județeană (procuror șef Báthori Zoltán). Apa vie a ogoarelor Multe din rîuri sînt vestite pentru farmecul peisajului pe care-l dau pe unde curg, inspirînd poeții și scriitorii care le-au cîntat frumusețea. Dar există și ape mai modeste, cu care natura a fost mai zgîrcită; ele nu incintă ochiul, în schimb uneori fac mult rău. Unele din acestea sunt Homorodul, Crasna, Eriu, care își poartă apele puține pe terenuri joase, de multe ori, în timpul ploilor mari și repezi, se revarsă peste maluri, provocînd innundații și multe pagube. Nu de puține ori, locuitorilor de pe aceste locuri le-a fost dat să vadă cu groază că în plină vară snopi de grîu erau purtați de apele învolburate ale acestor cursuri. Anii s-au scurs și treptat efectul acestor ape a fost diminuat prin reprofilarea unor cursuri, ca de, exemplu, pe anumite porțiuni cel al Turului. A rămas însă efectul dăunător al stagnărilor de ape, împotriva cărora continuă să se ducă lupta. In acest scop, echipe de specialiști s-au deplasat la fața locului, au făcut studii complexe privind clima, frecvența ploilor, natura solului și a subsolului, permeabilitatea lui. Pe baza acestora, s-au ales soluțiile cele mai potrivite pentru evitarea stagnărilor de ape, prin atenuarea viiturilor maxime combinată cu reprofilări și îndiguiri de albii. Explicații mai amănunțite privind perspectiva lucrărilor de desecări in județul nostru, le-am primit din partea tovarășilor Lucian Staroste, Alexandru Pop și Gheorghe Pop, specialiști de la D.R.I.F.O.T. Satu-Mare. O caracteristică a lucrărilor hidroameliorative din județul nostru, este aceea unor amenajări de mare amploare, ce se vor realiza din investiții și credite acordate de stat. Dintre acestea, cea mai importantă este reprofilarea văii Eriului, lucrare a cărei începere a fost devansată față de momentul inițial stabilit. Prin efectuarea acestor lucrări va fi sustrasă efectului dăunător al inundațiilor și stagnărilor de apă o suprafață de peste 25.000 hectare, aparținînd unui număr de 19 cooperative agricole și întreprinderi agricole de stat din Cărei și Tășnad. De asemenea, sînt prevăzute lucrări de desecări pe terenurile întreprinderii agricole de stat din Ardud, unde se vor Aurel PERIDE (Continuare în pag. a 2-a) Zeci de kilometri de canale brăzdează ogoarele I.A.S. Dorolț. Ele vor purta apa vie pentru belșugul ogoarelor. LA PRIMA INTILNIRE 20 februarie 1968. O dimineață obișnuită, în care locuitorii orașului Satu Mare își îndreaptă pașii și gîndurile spre locurile lor de muncă. Tradiționala întîlnire cu prietenul matinal — ziarul, nu se dezminte nici astăzi. Dar iată că o surpriză plăcută luminează chipurile trecătorilor: întîlnirea cu noile organe de presă județene, „Cronica Sătmăreană" și „Szatmári Hírlap" a căror apariție în rindul ziarelor cotidiene ale țării urmează îndeaproape actului de constituire a Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean provizoriu. Reacția imediată a cititorilor a fost primul lucru care ne-a interesat. Reporterii noștri au adunat aprecieri, impresii, sugestii cărora dorim să le acordăm și în viitor cea mai mare atenție. Tovarășul Gavril Tașnadi de la Uzina „Unio", găsea pe deplin justificată prezența articolului privitor la ecoul produs peste hotare de rezultatele colectivului în mijlocul căruia lucrează. La său, cooperatorul Ioan Pîrrîndul din C.A.P. Tătărești, adus de treburi în oraș, aprecia ideile cuprinse în articolul Eroului Muncii Socialiste, Maria Zidaru, privitoare la colective în întărirea conducerii cooperative din Păulești. Și la noi, în cooperativă... Cooperatorul din Tătărăști a început să ne împărtășească cîteva dintre preocupările de muncă ale consătenilor săi. L-am ascultat cu interes și ne-am bucurat atunci cînd la sugestia noastră, ne-a promis o viitoare colaborare la ziar. Am întîlnit în fața standului cu ziare pe profesorul Mihai Sfîra, care, apreciind conținutul primului număr al ziarelor județene, ne-a sugerat — spre satisfacția noastră — o rubrică periodică pe teme de educație... întîlnirea a fost instantanee. De astăzi însă va deveni obișnuită. In fiecare zi, la aceeași oră, prietenul lor, ziarul, le va aduce vești din județ, din țară și din lumea întreagă. I. VEZENDANU