Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-23 / No. 211

Miercuri 7Л ftftfAmbrîp ffftíí Realizarea integrală a obiectivelor din contribuie voluntară Gospodărirea și înfrumusețarea comunelor și satelor una din preocupările de constituie seamă ale consiliilor populare comunale. Consiliul popular al comunei Turulung, dovedind multă iniția­tivă și însușindu-și propunerile judicioase făcute de cetățeni, a organizat largi acțiuni patriotice vizînd construirea și repararea drumurilor, a podurilor și podețe­lor, îndiguiri, desecări, construcții de trotuare, amenajări de spații verzi, construcții social-culturale. Astfel, în comună­ s-au efectuat lucrări din contribuție voluntară bănească și în muncă în valoare de peste 300.000 lei. S-au executat pînă în prezent 1. 600 m.p.trotuare (asigurîndu-se totodată balastul pentru încă 1.000 m. p.), construirea unei stații de așteptare a autobuzelor, 8 podețe din tuburi de beton, împrejmui­rea cu gard din prefabricate a școlii și căminului cultural din satul Drăgușeni, s-a ridicat cămi­nul cultural din satul Viile Turzl­­lung, s-a forat o fîntînă, etc I Iportante rezultate au fost obținute și în lucrările de dese­cări, efectuîndu-se în acest an desfundări de șanțuri pe o lungi­me de 24.000 m.l. și săpîndu-se șanțuri noi, de scurgere a apei, pe o lungime de 6.000 m.l, ac­țiune prin care s-au desecat 140 hectare de pășune și fînață. Prin munca plină de elan a oamenilor, avînd sprijinul permanent al or­ganizațiilor de masă, în comună s-au amenajat, de asemenea, fru­moase ronduri de flori, și este in curs de amenajare noul teren sportiv. In fruntea acțiunilor pa­triotice s-au situat deputații Ște­fan Dărăban, Adalbert Fizi, Gheorghe Costin, Vasile Roman,­­Margareta Kovács, Ioan Pop Ti­tian și cetățenii din circumscrip­țiile lor. După cum ne spunea tovarășul Vasile Groza, președintele Con­siliului popular comunal Turulung, realizarea obiectivelor votate în adunările populare au fost perma­nent urmărite, iar prin analiza pe­riodică făcută în ședințele comi­tetului executiv, cit și în sesiu­nea Consiliului popular comunal, au fost sesizate lipsurile și s-au stabilit măsuri, creîndu-se astfel toate condițiile pentru ca lucră­rile aprobate să fie terminate con­form hotărîrilor adunărilor popu­lare din satele comunei. Dintr-o recentă analiză, făcută în sesiunea Consiliului popular comunal,­­ la care au participat alături de deputați și numeroși invitați, conducători ai unităților economice și ai instituțiilor de pe agenda de lucru a consiliului popular comunal Turulung pe raza comunei, conducători ai organizațiilor de masă, cetățeni evidențiați în acțiunile voluntar­­patriotice — s-au desprins o se­rie de sarcini ce se ridică pentru viitor, pentru ca activitatea ob­ștească să dea roade și mai bune. Un accent deosebit s-a pus pe realizarea unor obiective care să ducă la ridicarea nivelului estetic și gospodăresc al localităților a­­pa­rținătoare comunei, la îmbună­tățirea continuă a condițiilor de trai ale populației. Participanții la sesiune au con­statat cu satisfacție că activita­tea comitetului executiv în direc­ția înfăptuirii obiectivelor propu­se a se realiza prin activități ob­ștești a fost bună. In discuțiile lor au făcut numeroase propuneri pentru realizarea integrală a­­ o­­biectivelor din contribuția volun­tară bănească și prin muncă din acest an, cit și a unor acțiuni vii­toare. Dintre acestea se remarcă propunerea făcută de deputatul Ștefan Savel, de a se construi pe lângă școală o seră pentru culti­varea florilor necesare comunei. ..Să nu mai trebuiască să chel­tuim bani pentru flori, să ni le producem noi“ — a spus vorbito­rul. Mihai Rednic, deputat din satul Drăgușeni, arăta ar fi bine ca suma ce a fost epo­că nemisită din contribuție voluntară bănească, să fie cheltuită încă în acest an, pentru repararea dispen­sarului din sat. Nu a fi lipsit nici intervențiile critice la adresa Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular co­munal. Tovarășul Vasile Medre s-a referit, printre altele, la faptul că străzile mai îndepărtate de centrul comunei sunt neglijate, că nu se organizează acțiuni pentru repararea și modernizarea lor, iar deputatul Ioan Tinaș a criticat Comitetul executiv pentru că nu a luat măsuri în vederea reparării căminului cultural din satul Dră­gușeni, lucrare care a fost pre­văzută în plan, arătînd că, pe motivul lipsei de materiale, se tă­răgănează acoperirea noului că­min cultural ridicat în acest an în satul Viile Turulung. Comitetul executiv al Consiliu­lui popular comunal va trebui să ia de urgență măsuri pentru rea­lizarea acestor obiective, mai a­­les că am intrat în sezonul rece. Am sugera, de asemenea, ca, pen­tru o mai bună corelare și diri­jare a tuturor forțelor din comu­nă spre realizarea obiectivelor propuse, să se întocmească un plan de activitate comun cu or­ganizațiile de masă și obștești, la baza căruia să stea propunerile și sugestiile făcute de cetățeni cu ocazia adunărilor populare. Parti­ciparea tuturor forțelor existente la ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc și social-cultural al lo­calităților aparținătoare comunei asigură efectuarea unor importante lucrări de interes obștesc, cheză­șia reușitei constînd în priceperea și forța de care au dat dovadă or­ganizațiile de partid și Consiliul popular provizoriu din comună, ca și entuziasmul dovedit de ma­se în înfăptuirea obiectivelor pro­puse. MIHAI SAS­ ­ v­ederi din țară: Timișoara — Com­plexul politehnic 43 Nici nu vă închipuiți ce plăcere mi-a făcut să am ca musafir în localul meu o somitate atît de cunoscută a științei mondiale — se strădui într-un tîrziu să scape cu fața curată din încurcătura în ca­re îl vîrise inocenta întrebare a grăsunului. — Ia spune-mi, nea Costica, — nu-i lăsă Racol­­țea să răsufle — a mai fost cumva prin taverna ta pictorul acela cam zănatec. Lupșa mi se pare că-i zi­ce, ăla care se îmbăta aici pe veresie și-ți lăsa ama­net niște tablouri? Grecul primi această a doua lovitură drept la plex și o vreme rămase desființat, cu buzele întredeschise, căutînd parcă o boare de aer proaspăt. Lui Bartolomeu tot acest interogatoriu, aparent nevinovat, i se părea de un ridicol fără margini, dar, în acelaș timp, își dă­dea seama că Racolțea urmărește ceva care-i scapă printre degete. Simțea tendința să-i ofere lui Ferenidis un pahar cu vin ca să-și mai revină în fire, își reținu gestul de teama de a nu se angaja și el în acest joc pe cit de stupid, atit de solidă. — Domnul Florian Lupșa? — întrebă Ferekidis, umplîndu-și de cîteva ori plămînii cu aer. Apoi, re­venind la agitația gastronomică spre a-și alunga tut­ 1 OR 8ÍP. ZACHANU ••J ‘ ц ж­я­а­В­а rp^VTr A SAT1W*W*V?| ___________ .............. .... ................... - ------------- ---------- .... .. Meciul internațional, disputat între echipele Victoria Cărei — și formația maghiară Diósgyőri V.T.K., a fost urmărit de un nu­măr mare de spectatori, care au aplaudat tot timpul jocul bun prestat de ambele echipe și în special de localnici. Victoria Cărei a făcut cea mai spectaculoasă partidă din ultimii ani, atacul ei (și în special Hauser ,­ care și-a amintit, se pare, de zilele lui de mare formă), a între­prins numeroase acțiuni la poarta apărată de Vereb. De altfel, sco­rul relativ strîns cu care s-a încheiat această partidă se datorește în mare măsură jocului bun al apă­rătorilor oaspeți. Iată cum s-au marcat cele 5 goluri ale partidei: Minutul 25: Nagy, printr-o pasă bună, trimite mingea lui Hauser II., care se descotorosește de doi apărători și, cu un șut puternic și bine plasat, trimite balonul în bară, de unde ricoșează în plasă. Minutul 36: Podleszni, aflat pe partea stingă, centrează bine, la Vancea, care ridică scorul la 2—0. Minutul 45: înaintașul maghiar Horvath marchează, profitînd de o ezitare a echipei locale. Minutul 54: după o splendidă combinație între Hauler II și Podleszni, ultimul înscrie impara­­bil. Minutul 59: oaspeții doua oară din handicap, reduc a dintr-o acțiune la care participă Horvath și Sikora, extremul sting al oas­peților, înscriind spectaculos. Arbitrului Todor (Cărei) care a condus corect partida, i s-au aliniat formațiile: Victoria: Pusztai — Horila, He­­letea, Táti, Szabó III — Kovács (Szikszai), Petz II — Vancea (Hel­­vei, Budai, Bogner), Podlesni, (Helvei), Hauler II., Nagy. D.V.T.K.: Veréb — Varkonyi, Herr, Kiss, Gáli — Rutkai, Vass — Hajas, Szurgent, Horváth, Siko­ra. FOTBAL Meci internațional la Cărei Victoria Carei-Diósgyőri V.T.K. 3-2 (2-1) PRONOSTICUL NOSTRU Concursul nr. 43 din 27 octombrie 1968 111 I Portugalia — România II Iugoslavia — Spania III Florentina — Milan IV Internaționale — Cagliari — Juventus — Bologna VI Lanerossi — Atalanta VII Napoli — Roma VIII Pisa — Varese______ IX Sampdoria — Palermo X Vilrnna __ Tnrnin XI Chimia Suceava — Oțelul Galați XII A.S. Cugir — Metalul Tr. Severin XIII Electroputere Craiova — Politeh­nica Timișoara X Lupte greco-romane Reprezentativa județului Satu Mare­­locul doi In finala Cupei U.G.S.R. Sîmbătă și duminică la Baia Mare au avut loc întrecerile fi­nale pe țară, în cadrul prime ediții a competiției de lupte greco romane dotată cu „Cupa U.G.S.R." Au luat parte sportivi de la Me­talul București (reprezentînd ju­dețul Ilfov), Steagul roșu (Bra­șov), Flamura roșie (Tulcea) , Olimpia (Satu Mare). Sportivii sătmăreni — dintre­­ care s-au remarcat Erdős, Csillag, Rétfalvi, Racz și Cuc — au reușit o frumoasă realizare, acumulînd cinci locuri II și trei locuri III, și situîndu-se în acest fel, pe locul doi în clasamentul final pe ju­dețe. Performanța este deosebit de valoroasă, ea fiind realizată în compania unor luptători cu fru­moase realizări în palmares. Pe primul loc s-au situat spor­tivii de la Metalul București (echi­pă clasată pe locul trei în cam­pionatul diviziei naționale A). Clasamentul final pe județe : 1. Ilfov, 2. Satu Mare 3. Brașov 4. Tulcea. 44­­­ burarea : Vine tot mai rar de-o vreme-ncoace... Nu l-am mai servit de vreo două luni... Racolțea se răsturnă în scaunul de paie, își în­fundă ochii adinc în orbite, acoperindu-i cu pleoape­­pele de parcă s-ar fi scufundat într-un somn letargic, apoi sări de-o dată ca împins de un resort și înhăță brațele pirpiciului ca-ntr-un clește . — Uite ce e, m­ sieur Ferekidis, — îl apostrofă pe­ un ton amenințător — oficial — ciorba de burtă și tuzlamaua-s una și adevăru-i alta, eu nu le con­fund și te sfătuiesc și pe dumneata să faci la fel! — Zău, domnule Racolțea, am spus numai adevă­rul, ce interes aș avea să vă mint, păcatele mele?! — se smiorcăi pirpiriul, căutînd să-și salveze brațele din strinsoarea acerbă a degetelor grăsunului. — Știi ceva, nea Costică? — îl luă Racolțea mai familiar, dar neslăbindu-l din strînsoare. Eu aș fi în stare să pariez cu tine pe o mie de franci că nu mai devreme decit acum trei-patru zile ai auzit cu ure­chile tale, într-unul din boschetele astea, poate chiar la masa asta, vorbindu-se despre amicul nostru Cu­­bleșan. Și aș paria pe încă o mie de franci că nu de­parte de masa respectivă, cine știe, poate chiar la ea, se afla și acel Florian Lupșa... Bartolomeu se aștepta ca — la auzul acestei gogo­nate născociri a grăsunului — Ferekidis să izbucneas­că într-o explozie de proteste indignate, dar nu mi­­că­ i fu mirarea cînd grecul se imobiliză, îl scrută lung pe I­acob­ea, apoi răpăi ca o mitralieră niște sunete pe care le puteai lua și drept suspine, sacadate dar care nu erau decit hohotele unui rîs sacadat, isteric. — Ești formidabil, domnule Racolțea, pe toate le știi, nimic nu-i în stare omul să-ți ascundă... — Lasă-te de fleacuri, stimate, — îl slăbi Racol­­țea din strînsoare — mai bine șezi aici, lingă noi, la un șpriț, și cu­ timp lichidăm noi tuzlamaua, că mi s-a făcut, drept să-ți spun, foame, deșeartă-ți mătăluță sacul cu noutăți... Prin urmare, se gîndi Bartolomeu, grăsunul nu se lăudase cînd îi făgăduise o după-amiază cu surori­ 45 — ze. Se pare că de aici, de la Lausanne, din vila asta ascunsă între platani, deasupra elegantei plaje Vidy, se ramifică unele nervuri ciudate care pot avea pe undeva vreo interferență cu tainele ce-l Încon­joară în ultimele zile. Crezu că Ferenidis va da ime­diat curs invitației grăsunului, dar se înșelă. Grecul turnă tacticos vin în pahare, apoi sifon și, în clipa cînd se aplecă să pună sticla înapoi în baterie, îi șopti ceva la ureche lui Justin Racolțea. După ce se mai fai cîteva clipe prin jurul lor, dispăru în fun­dul grădinii. Racolțea nu se ri’eliniști de fel de această dis­pariție și îi făcu semn lui Bartolomeu că nu e cazul să se neliniștească nici el, că totul merge cum nu se poate mai bine și că lucrul cel mai sănătos e să se desfete deocamdată cu preparatele gastronomice ale lui „nea Costică“. Ceea ce se și g­răbi să facă, în­­cercînd să nu-și strice digestia cu probleme cărora și așa nu putea să le dea de capăt. Grădinița era la ora aceea aproape pustie, doar intr-un boschet mai îndepărtat se zăreau niște domni măslinii si­­ gravi — oameni de afaceri de prin • vreo țară orientală, ii categorisi Bartolomeu — care luau prînzul cu o solemnitate și o distincție într-un per­fect contrast cu atmosfera ușor boemă a restauran­tului. Cu toată pustietatea din jur, Racolțea îi făcu semn că ar fi mai bine să se ospăteze în tăcere, de­oarece — gestul fu extrem de elocvent — „cine știe, și boschetele pot avea urechi". Mîncară, deci, în liniște, ciocniră cîteva pahare de Cotnar, apoi, spre marea surprindere a lui Bartolomeu, grăsunul sări sprinten de la masă, îndemnîndu-l din priviri să-l ur­meze. Nu se îndreptară spre fundul grădinii, cum ar fi fost de așteptat, ci ieșiră pe poartă și ocoliră toată clădirea,­ nu intrară nici pe ușa principală a resta­urantului, ci mai merseră cîțiva pași pînă la unghe­rul opus al vilei, unde o leșă răpănoasă, ce părea a da în pivniță, era ușor întredeschisă. CAMPIONATUL JUDEȚEAN­­ REZUMATE­­ RECOLTA URZICENI 3 RECOLTA TURULUNG 0 A marcat Ferenczi in minutele 6, 23 și 82. Gazdele au dominat majoritatea timpului, realizînd o victorie mai comodă decit o arată scorul. SPARTAC SATU MARE 0 RECOLTA SANISLAU 0 Joc de factură tehnică modestă, la care a contribuit în mare mă­sură starea necorespunzătoare a terenului. Oaspeții au obținut acest rezultat surpriză, ca urmare a jo­cului bine organizat în apărare. După modul cum s-a desfășurat partida, rezultatul este echitabil. SPERANȚA HALMEU 3 SOMEȘUL ODOREU 3 AU marcat: Breban (min. 35), Iagó (min. 60), Sere (min. 70), pen­tru localnici, Tăbăcaru (min. 10), Szilágyi (min. 19) și Marcu (min. 41), pentru oaspeți. In prima parte a meciului au dominat oaspeții, care au­­ con­dus, de altfel, la pauză. Pînă la sfirșitul jocului gazdele și-au re­venit, și au obținut, în final, ega­­larea. SPICUL ARCUD ENERGIA NEGREȘTI-OAȘ Au marcat: Sălăjan (min. 40), Balogh (min. 51), Cîmpeanu (min. 72), pentru învingători, respectiv Nistor (min. 39). DACIA MEDIEȘU AURIT­Ă UNIREA TAȘNAD Jocul nu s-a disputat, deoarece organizatorii locali nu s-au îngri­jit să asigure... plase la porți. Ciudată optică are conducerea asociației sportive Dacia despre seriozitatea cu care trebuie pri­vită o competiție (!) RAPID SATU MARE 1 FORESTIERA BIXAD 1 Au marcat: Ziman (min. 56), pentru gazde și Torz (min. 65), pentru oaspeți. Feroviarii sătmăreni au făcut duminică al treilea meci egal (pe teren propriu) în actualul campion­­at. Oare nu ar fi mai bine ca această echipă să joace toate meciurile în... deplasare? CRASNA LUCACENI STICLA POIANA CODRULUI 1 Au marcat pentru Crasna: Făt (min. 22) și Bud (min. 89). A fost o partidă de mare luptă, în care victoria s-a conturat abia în ultimul minut al întîlnirii. PROGRESUL SÂNT­RU VICTORIA LIVADA Au marcat: Ardelean și Gulacsi (de două ori). Jucătorii de la Progresul au evoluat mai bine decît partenerii lor de joc, au creat mai multe faze de poartă. In ciuda ocaziilor avute însă, la pauză ei nu aveau decit un avantaj minim: 1—0. CLASAMENT 1. Rapid Satu Mare 2. Recolta Urziceni 3. Sticla Poiana Codrului 4. Spicul Ardud 5. Spartac Satu Mare 6. Crasna Lucăceni 7. Recolta Sanislău 8. Unirea Tășnad 9. Victoria Livada 10. Forestiera Bixad 11. Energia Negrești-Oaș 12. Progresul Santău 13. Speranța Halmeu 14. Dacia Medieșu Aurit 15. Recolta Turulung 16. Someșul Odoreu ъ 6 40 20— 7 16 105 32 20--11 13 106 13 20—12 13 96 12 22—15 13 105 23 27--13 12 105 23 20--11 12 105 14 18--12 11 94 32 16—10 11 105 14 18--21 11 104 24 25—14 10 102 53 14—179 103 16 15—277 1023 5 12--247 102 26 11--216 102 17 10—315 100 28 5—272 * Etapa viitoare Victoria Livada — Recolta Urzi­­ceni; Sticla Poiana Codrului — Progresul Santău;­ Forestiera Bixad — Crasna Lucăceni; Unirea Tășnad —• Rapid Satu Mare; Energia Negrești-Oaș — Dacia Me­­dieșu Aurit; Someșul Odoreu — Spicul Ardud;­ Recolta Sanislău —• Speranța Halmeu; Recolta Turu­lung — Spartac Satu Mare. Semnul le pe obraz (Urmare din pag. 1). Tînărului, aflat și el în mul­țime, nu-i mai dădea nimeni a­­tenție. Stătea și privea acest „spectacol" cu ochii lui blînzi în care licărea o satisfacție. Avea fața palidă, picioarele în­­că-i mai tremurau. Oamenii și-au văzut fiecare de treburile lor, doar tînărul stătea nemișcat ca o stană de piatră. Auzi o voce în spatele lui. O bătrînică se apropie, îi pipăi mîinile și-i spu­se cu o voce tremurîndă Mare curaj ai avut, bă­iatule. Ai sărit ca un leu, cînd ai luat copilul din fața mașinii și l-ai salvat. Altfel era mort acum. Și nimeni nu ți-a spus o vorbă de mulțumire... — Nu trebuie să-mi spună nimeni nimic mătuși ca. Am eu mulțumirea mea sufletească. Nu-i de ajuns ? Bine că am reușit să-l scot din fața mașinii pe puști. Dar parcă șchiopătezi. Te-a lovit cumva mașina ? — Nu, m-am lovit eu cînd am fugit. Dar nu-i nimic, trece. Tînărul se îndreptă spre oraș. Mergea încet și din cînd în cînd se mai oprea pipăindu-și glezna piciorului drept. — Oare cine-o fi tînărul a­­cesta inimos ? — se întrebă bătrînică. Tare l-am îndrăgit. Se uită după el pînă-1 pierdu din ochi. Apoi s-a îndreptat a­­gale spre pod. Am ajuns-o din urmă. M-a privit și-mi spuse apoi cu o bucurie aproape co­pilărească . Acum știu cine-i flăcăul! El trebuie să fie, nu mă-nșel. Am știut eu că el­e. — Cine-i, măiculiță? — E Niculae a lui Pop Ion. Lucrează la Uzina Unio. Nu l-am văzut de mulți ani, de cînd era mic. I-am spus eu ma­mei lui că copilul ăsta o să fie tare cumsecade. L-am cunoscut după semnul de pe obrazul drept. Semnul care aduce noroc. Lasă că merită băiatul. Și să fie fe­ricit că numai bine a făcut...

Next