Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-09-11 / No. 487

ш тття [UNK] tjtE Ш [UNK] fWW&, WSTFFVffl л&е [UNK] [UNK] в inni I «»»о» о [UNK]^— gTgsH&t Cifrele de plan pe 1970 în dezbatere Analiză aprofundată, în spirit critic, obiectiv Examinarea realistă și exigentă a activității economice de pînă acum, prezentarea realizărilor ob­ținute în primele opt luni ale anu­lui, dar și a lipsurilor existente în fiecare sector de activitate, o­­rientarea eforturilor spre desco­perirea și valorificarea rezervelor interne existente — iată­ ce a ca­racterizat dezbaterile ce au avut loc în adunarea salariaților sec­toarelor I și III de la Fabrica de confecții Mondiala. Discuțiile vii, spiritul critic și de responsabilita­te cu care au fost abordate pro­blemele, sugestiile, propunerile valoroase care s-au făcut au con­turat un program concret de acțiune pentru realizarea integra­lă a planului pe acest an și crea­rea din timp a condițiilor nece­sare înfăptuirii sarcinilor mari ce revin acestor colective în 1970 — ultimul an al actualului cincinal. Referatul cuprinzător și anali­tic, prezentat cu acest prilej de tovarășa Viorica Simionca, secre­tarul organizației de partid, a o­­ferit o bază serioasă pentru dis­cuțiile ce au avut loc. In primele 3 luni ale anului, colectivul fa­bricii și-a îndeplinit cu sarcinile de plan: valoarea succes pro­ducției globale a fost depășită cu 3,2 la sută, cea a producției mar­fă cu 2,5 la sută, în timp ce pro­ductivitatea muncii a cunoscut o creștere de 2,9 la sută. Bilanțul pe 8 luni arată totodată că, prin hărnicia salariaților de aici, s-au obținut peste 1,9 milioane lei beneficii suplimentare. Nu în a­­ceași măsură sînt realizările celor două sectoare amintite. Dacă sar­cina de calitate a cunoscut depă­șiri considerabile în fiecare sector și schimb, planul de producție nu a fost realizat decît de către co­lectivul schimbului A, din secto­rul I. Această stare de lucruri a constituit una dintre problemele de bază care au fost analizate, în spirit critic, în cadrul dezbate­­rilor. Din referat a reieșit totoda­tă că rămnînerile în urmă înregis­trate, neajunsurile ce s-au semna­lat în activitatea sectoarelor de producție, s-au datorat deselor schimbări ale planului sortimen­tal, folosirii necorespunzătoare a timpului de lucru, precum și in­suficientei preocupări a unor lu­crătoare pentru ridicarea perma­nentă a calificării profesionale. Din aceste cauze procesele de fa­­bricație a unor produse noi se a­­similează foarte greu. Sprijinul sporit de care trebuie să se bucure aceste sectoare din partea comitetului de direcție al fabricii, a unor secții sau servi­cii — s-a subliniat în referat și, apoi, în discuții — nu este însă suficient pentru a asigura reali­zarea planului pe 1969 și a sarci­nilor sporite din anul viitor. El trebuie însoțit de măsuri opera­tive, în cadrul sectoarelor, pen­tru utilizarea mai bună a mașini­lor și timpului de lucru, pentru întărirea disciplinei în muncă. Ambele sectoare dispun de impor­tante rezerve interne, care valori­ficate, vor duce în mod sigur la îndeplinirea ritmică, la toți indi­catorii, a sarcinilor de plan ce le revin. Dezbaterile cifrelor de plan pe 1970 a relevat faptul că acestea prezintă o creștere față de reali­zările preliminare pe anul în curs: valoarea producției globale crește cu 2,2 la sută, în timp ce la indicatorul productivității mun­cii este prevăzută o creștere de 5,7 la sută. „Sarcinile de plan pentru anul 1970 se pot realiza — afirma în cuvîntul său tovarășa Elisabeta Brezean, maistru la sectorul schimbul A. Cunoașterea lor cu 1, mai mult de trei luni înainte de începerea anului ne oferă prilejul să putem pregăti temeinic produc­ția, să stabilim și să aplicăm cele mai eficiente măsuri tehnice și organizatorice". Analizînd posibilitățile îndepli­nirii ritmice, chiar din primele zi­le ale anului viitor, a sarcinilor de plan pe 1970, participanții la discuții — printre care Rus, Elisabeta Markovics, Ileana Irina Meninger, Felicia Achim, Corne­lia Medișan, Ana Nagy, Margare­ta Kerékgyártó, croitorese, Iu­­liana Nagy, șefă de echipă, Irina Ciul, ajutor maistru și Irina Ká­nya, șefă­ de sală — au făcut pro­puneri valoroase, menite să ducă la utilizarea eficientă a timpului de lucru și a mașinilor, la îmbu­nătățirea colaborării între sectoa­rele de producție, reducerea la minimum a timpilor neproductivi, asigurarea unei ritmicități cores­punzătoare în aprovizionarea cu materiale, ridicarea calificării pro­fesionale, întărirea disciplinei de producție și în muncă. Se poate spune că, prin profun­zimea dezbaterilor prin numeroa­sele propuneri de măsuri făcute, adunarea salariaților din sectoare­le I și III ale Fabricii de confec­ții Mondiale și-a atins țelul pro­pus. Toți participanții la dezba­teri și-au exprimat unanim­ hotărîrea de a nu-și precu­peți eforturile pentru a rea­liza exemplar planul pe în curs și pe 1970, pentru anul a-și spori contribuția la ridicarea efi­cienței economice a activității productive din fabrică. VIOREL ILUȚ Consfătuirile cadrelor didactice Ieri s-au desfășurat în 13 centre din județul nostru consfătuirile anuale ale cadrelor didactice din licee, școli profesionale, școli ge­nerale și învățământul preșcolar (mediul urban). La lucrările consfătuirilor au fost prezenți membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. La Cărei a participat tovară­șul Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid, la Satu Mare (Liceul nr. 1) — tova­rășul Octavian Luțaș, secretar al Comitetului județean de partid, iar la Tășnad — tovarășul Ioan Ienciu, membru al Biroului Comi­tetului județean de partid, prim­­vicepreședi­nte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean. Consfătuirile au prilejuit o a­naliză fecundă a activității instruc­­tiv-educative desfășurate de în­vățătorii și profesorii din școlile județului, precum și dezbaterea competentă a sarcinilor care stau în fața corpului didactic în acest an școlar, în vederea îndeplinirii exemplare a obiectivelor stabilite de partid în domeniul perfecțio­nării învățămîntului de stat de toate gradele. Aspect din timpul desfășurării consfătuirii cadrelor didactice din cen­trul Satu Mare, Liceul M. Eminescu. Turneul orchestrei Doina Argeșului Orchestra de muzică populară „DOINA ARGEȘULUI" din Pi­tești prezintă în sala Teatrului de Nord concertul-spectacol in­titulat „Mîndro, dorurile mele". Printre interpreți se află cunos­cuții soliști vocali BENONE SI­­MULESCU, IRINA LOGHIN, ARTEMIZA BEJAN, NICU VI­­TOMIREANU, la cimpoi și cla­rinet FLOREA NETCU. Conducerea muzicală aparține dirijorului EMIL TĂNASE. în clișeu, Maria Pop, evidențiază în întrecerea socialistă din întreprinderea Solidaritatea. 4 pag. — 30 bani „Lacul” de la Apa Balastiera din Apa a devenit azi „un nod de cale ferată" de unde pleacă zilnic un tren cu 200 de vagoane în­cărcate cu balast. Alt­fel spus, lacul din Apă, cum probabil ii spun localnicii, seamănă par­că cu o carieră acva­tică care are o poezie a muncii deosebită, cu elemente inedite. Ima­ginea lacului liniștit este Întreruptă de esca­­vatoare și de instalații ancorate pe mai­ întinse de-a lungul rîu­­rilor, ori pe vechile albii abandonate cindva, balastierele valorifică o bogăție a pămintului, cerută tot mai mult de ritmul alert al construc­țiilor de tot felul. Im­portanta ca și utilitatea lor a devenit o realitate avand un profil ce ține de domeniul industriei. La Apa, extracția ni­sipului, a balastului se face cu mijloace mo­derne, cu instalații și utilaje care asigură un înalt nivel de exploata­re. De la numai trei pu­pitre de comandă, este supravegheat un flux tehnologic care în aparență pare destul de simplu. Un greifer, cu o cupă ce „mușcă“ 4,2 m.c. încarcă șalande (parcă ar două niște vapoare) pe care fi le depozitează in „port“. La mal, așa numitul „greiferul de mal" în­carcă materialul In bunchet, care curgînd printr-un ciur vibrator înlătură apa în balast. Prin îmbibată niște benzi de 65 mm nisipul și pietrișul ajunge în faza de presortare, de unde se aleg fragmente mai mici de 70 mm. Are loc așa numita fază grosieră. De abia în faza de sortare propriu zisă, materialul concasat este trecut prin insta­lații și „urcat" pe patru benzi aeriene. Și pentru că aici se folosesc termeni ma­ritimi (port, vom spune că șalande), fluxul nisipului și a balastului „urcă" în fiecare zi pînă la 1800 mc., iar pe lună pînă la 45.000 mc. (inălțimea avind aici cele trei dimensiuni I) Cele 200 de vagoane care pleacă zilnic din „rada portului" Apa, furnizează materialul de construcții pentru șantiere de interes na­țional, cum ar fi Com­binatul siderurgic de la Galați, pentru construc­țiile de la Roman și din alte părți.­­ Avînd un număr mare de beneficiari, cum reușiți să vă onorați obligațiile ? — ne-am adresat inginerului Liviu Hodean. Anul acesta, cînd mai multe balastiere din Moldova, nu au dat randamentul scon­tat din cauza inunda­țiilor, a trebuit să asi­gurăm și alte șantiere din ț ară cu materiale, cu care noi nu avem contracte. Poate din cauza aceasta, nu ne-am onorat unele obligații — să le zicem mai mă­runte — în județ. Pe r»ri 1-Л1T rr. înec» П— Г ^­­­<■* O «îiuhj i ic V CJ Hi strădui să satisfacem toate cerințele indiferent de ce rang ar fie ele. In continuare tînărul inginer vorbea despre o dezvoltare susținută a balastierei din Apa, prin întinderea maluri­lor. Adincimea apei, care nu depășește șapte metri va ajunge într-un viitor apropiat pînă la 28 de metri — adincime pînă unde se găsește nisipul. La Apa rezerve­le de nisip și alte ma­teriale, asigură balastie­rei o existentă ce va rezista tocmai prin bo­găția solului. GR. SCARLAT AZI LA SATU MARE Finala în „Cupa ziarelor județene“ la fotbal Semifinala de ieri din „Cupa zia­relor județene" la fotbal — com­petiție rezervată tinerilor fotbaliști din școlile generale ale județului — au programat întîlnirile dintre Avîntul Cărei — Olimpia Satu Ma­re (scor final 1—2) și Vulturul Sa­tu Mare — Venus Satu Mare (1 —1i după executarea loviturilor de la 11 m prevăzute de regula­ment în caz de egalitate, scorul a devenit 3—2). Azi, se dispută finala între O­­limpia și Vulturul (înaintea întîl­­nirii internaționale dintre Olimpia Satu Mare și Vasas Budapesta); jocul pentru locurile 3 și 4 se dis­pută începînd cu ora 13,30. Sarcini majore în activitatea educativă de masă înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate, complexa revoluție tehnico-științifică epocii noastre, problematica vas­a­tă cu care este confruntată socie­tatea noastră impun obiectiv creș­terea gradului de cultură al în­tregului popor, însușirea celor mai înaintate cuceriri ale civili­zației contemporane. Conștient de această necesita­te și de posibilitatea realizării ei, partidul nostru a pus cu claritate în evidență acest deziderat în documentele Congresului al X-lea. „Pentru progresul spiritual al societății — se subliniază în Raportul Comitetului Central la Congres — o importanță deosebi­tă au răspîndirea valorilor turii naționale și universale cul­în rîndul poporului, perfecționarea activității instituțiilor de artă și cultură, participarea activă a in­telectualității la lărgirea orizon­tului de cunoștințe al tuturor oa­menilor muncii". In acest fel, se conturează im­portante sarcini pentru toate fo­rurile de cultură, privind inten­sificarea muncii cultural-educa­­tive în rîndul maselor și ridicarea calitativă a acestei munci subor­donat sarcinilor construcției so­cialiste, dezvoltării multilatera­le a personalității umane. In orînduirea noastră, ideologia dominantă este ideologia cla­sei muncitoare, concepția despre lume și viață — materia­li­lismul dialectic și istoric. Această ideologie trebuie să stea la baza întregii activități spirituale, des­fășurate de toți factorii de stat, sociali și obștești — școala, insti­tuțiile de cultură, știință și artă, LEONTIN GHIȚESCU, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă mijloacele de informare în ma­să etc. In societatea noastră îmbogăți­rea cunoștințelor cultural-științifi­­ce a tuturor oamenilor muncii nu este numai necesară dar și pe de­plin posibilă. Transformarea cultu­rii într-un bun accesibil maselor largi de la orașe și sate este una din marile cuceriri ale orînduirii noastre. Setea de cultură, dorința oamnilor muncii de a-și petrece cît mai folositor, cît mai instructiv timpul liber găsesc condiții tot mai bune de realizare. Un rol important și sarcini mo­bilizatoare în acest sens revin comitetelor pentru cultură și artă. Comitetul municipal și-a organizat întreaga muncă politică, cultural­­artistică și educativă, pentru răspunde cît mai deplin și compe­n­tent exigențelor diferitelor catego­rii ale populației. In centrul muncii de răspindire a cunoștințelor cultural-științifice a stat și stă explicarea bazelor științifice ale politicii partidului nostru, popularizarea realizărilor științei și culturii naționale și u­­niversale. Pentru realizarea acestor obiec­tive sunt folosite o largă gamă de forme și mijloace. Acțiunile orga­nizate în cadrul întreprinderilor și instituțiilor din municipiu sub for­mă de conferințe, simpozioane, în­­tîlniri cu brigăzile științifice in­clusiv forme mai complexe, cum sînt montajele audio-vizuale, au cuprins o bogăție tematică variată­, din care amintim: organizarea științifică a producției, probleme vizînd educația ateist-științifică, subiecte din literatură, montaje a­­niversative, popularizarea frumu­seților și bogățilior patriei, începînd din acest an. Casa de cultură a municipiului a trecut la valorificarea mai complexă a po­sibilităților de care dispune, orga­nized spectacole și acțiuni de ținută. Cu formațiile înființate (tea­tru, muzică ușoară, teatru de pă­puși, recitatori, soliști etc.), s-a reușit punerea în scenă a unor spectacole apreciate de publicul sătmărean și din alte localități, prin deplasările la: Poiana Codru­lui, Sătmărel, Medieșu Aurit și Ardud. Un rol important în ridicarea gradului de cultură al cetățenilor îl are Biblioteca municipală, care dispune în prezent de peste 110.000 volume, atrăgînd un număr din ce în ce mai mare de cititori. La realizarea misiunii de cultu­ralizare un aport deosebit aduc in­telectualii, acei care crează­ valo­rile spirituale și le răspândesc în mijlocul maselor, însuflețiți de sarcinile deosebite ce le revin în ridicarea gradului de cultură tuturor oamenilor muncii, intelec­ul­tuali din municipiul nostru — ca­dre didactice, medicale, juriști, in­gineri, economiști etc. — răspund prompt chemărilor, participînd la acțiunile de popularizare organi­zate în municipiu și în alte locali­tăți, străduindu-se să se facă pe deplin înțeleși de oameni, însa­(Continuare în pag. a 2-a) ÎN PAGINA A 3-A.■buna ECONOMICĂ Standul întreprinderii fores­tiere de la Expoziția realiză­rilor economiei județului nostru, deschisă zilnic în municipiu. In interesul unității și prin­ in Africa Succesiunea reuniunilor din diferite capitale africane reflec­tă eforturile crescînde din ulti­ma vreme ale țărilor africane pe calea consolidării indepen­denței lor economice și politice, a găsirii celor mai eficiente me- Comentariul zilei tode pentru dezvoltarea coo­perării între toate țările conti­nentului negru. Dintre aceste reuniuni, cea mai importantă este neîndoielnic sesiunea de toamnă a conducătorilor țărilor africane, membre ale S.U.A., pe a cărei agendă au figurat pro­blemele majore ale actualității africane. Conferința africană la nivel înalt din acest an — a șasea — găzduită în capitala Etiopiei, Addis Abeba, a dez­bătut ca principale obiective a­­le țărilor africane întărirea coeziunii și solidarității sta­telor membre ale O.U.A., in­tensificarea ajutorului acordat mișcărilor eliberate din anticolonialiste de diferite teritorii africane, apărarea integrității teritoriale, independenței și I. ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a 4-a)

Next