Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-09-12 / No. 488

importante sporuri de producție Aplicînd în mod creator măsurile tehnico-organiza­­torice planificate, colectivul de muncă de la întreprin­derea „Oșana" Negrești- Oaș, a reușit să obțină în primele opt luni ale anului însemnate sporuri de pro­ducție, care întrec cu mult limita angajamentelor asu­mate în întrecerea socia­listă ce se desfășoară. Ast­fel, la indicatorul producției globale s-au înscris mental 962.000 lei, la supli­cel al producției marfă 845.000 lei, în timp ce valoarea produselor realizate și vîn­­dute peste plan reprezintă 788.000 lei. In această toamnă încă 245 ha plantate cu căpșuni S-a hotărît ca în toamna aces­tui an în cooperativele agricole de producție din județul Satu Ma­re să­ se planteze 245 hectare cu căpșuni. In vederea realizării a­­cestei acțiuni, recent a avut loc un instructaj la care au participat șefii secțiilor I.M.A., mecanizatori și brigadierii din C.A.P. Prin gri­ja Direcției agricole județene au fost transferate în județul nostru 10 mașini de plantat răsaduri care au fost adaptate pentru plantatul căpșunului. In numeroase cooperative agri­cole de producție printre care: Turț, Călinești și Viile Satu Mare, atît pregătirea terenului cît și plantatul propriu-zis al căpșunului se vor efectua mecanizat. Й рп [UNK]ттлм от wctatb mm wwwi-vai .........• O и­C»L 4 pag* — 30 bani ®£ЭДЮК?ПБ1ШИ?^/:м>гл?3&щха,иш»*Щ|!ЯМИКИИНяЯИИИМЯиИИИИШИИИ1!^ Folosirea integrală a capacităților de transport-obiectiv major in realizarea planului In ultimul timp. Autobaza tran­­sporturi­ auto din Satu Mare, cunoscut o dezvoltare simțitoare a atît în privința măririi parcului de mașini și utilaje, cît și a volu­mului de transporturi realizat. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970 și analizei îndeplini­rii sarcinilor de plan pe anul în curs — care s-au desfășurat în lu­mina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. — a participat în­tregul colectiv de muncă al uni­tății. Ceea ce a caracterizat dez­baterile a fost deosebita grijă cu care au fost primite de către sa­lariații autobazei problemele e­­nunțate la ordinea de zi, în sco­pul găsirii căilor celor mai judi­cioase pentru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor de plan pe anul în curs și pe 1970. Informarea prezentată de ingi­nerul Cornel Pop — șeful Auto­bazei — a scos în evidență rea­lizările obținute de către acest harnic colectiv în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an, cît și posibilitățile de îndepli­nire a sarcinilor sporite pentru viitor. Planul de producție la tone km convenționale pe primele luni a fost îndeplinit în propor­­­ție de 103,4 la su­tă, la călători km în proporție de 109,2 la sută, iar productivitatea muncii crescut cu 5,8 la sută. S-a eviden­a­țiat în mod deosebit coloana SCEM, care a realizat planul lu­nă de lună, atît la tone-km, cît și la tone­ transportate. Cu o înaltă răspundere au fost analizate cauzele care au împie­dicat desfășurarea normală a pro­ducției, în perioada care s-a scurs, printre care lipsa de solicitări la planul operativ față de nivelul planului C.S.P., slaba aproviziona­re cu piese de schimb, benzină și cauciucuri, întreținerea și repa­rațiile curente nesatisfa­cătoare, folosirea incompletă a capacități­lor de producție, activitatea slabă a șefilor de coloană în ceea ce privește depistarea nevoilor de transport etc. O deosebită impor­tanță s-a acordat mobilizării re­zervelor interne, menite să con­tribuie la realizarea planului de producție pe anul în curs și în­deplinirii cu succes a sarcinilor sporite pentru viitor. Cifrele pe anul viitor sunt mobilizatoare, creșteri importante fiind prevăzu­te la tone-km convenționale cu 8,8 la sută, și la călători cu 15,2 la sută. Aceste sporuri sunt prevăzute . Cifrele de plan pe 1970 în dezbaterea colectivelor din întreprinderi se realiza pe seama creșterii pro­ductivității muncii și, în special, a dotării cu noi capacități de transport. Productivitatea muncii se prevede să crească­ față de 1969 cu 5,2 la sută, iar capacita­tea de transport cu 571 tone la marfă și cu 414 locuri la tran­sport călători. In vederea îndepli­nirii cu succes a sarcinilor spori­te prevăzute pentru anul viitor s-au propus o serie de măsuri tehnico-organizatorice cu largă a­­plicabilitate practică. O contribu­ție de seamă în realizarea cu suc­ces a planului de producție o va avea în viitor depistarea nevoi­lor de transport, a tuturor bene­ficiarilor și sincronizarea tran­sporturilor de mărfuri în perioada depunerii planurilor operative la fiecare coloană, folosirea parcu­lui de remorci pe drumurile acce­sibile, precum și introducerea a mai multor schimburi la autoca­mioanele basculante. In vederea mai bunei întreți­neri a parcului de mașini se va construi o stație de spălare și gre­­fare în municipiul Satu Mare și una la Livada. Participanții la discuții, printre care: Ernestin Tóth, Vasile Poș­taș, Gh. Pop, Mihai Mircea etc., au subliniat caracterul mobiliza­tor al planului de producție pe 1970, și hotărîrea lor de a munci cu abnegație pentru îndeplinirea cu succes a tuturor sarcinilor ce le vor reveni din plan. Numeroși șefi de coloană s-au arătat satisfăcuți de hotărîrea cu privire la preluarea de către tran­sportul auto a mărfurilor la dis­tanțele sub 50 km de la C.F.R., luîndu-și totodată angajamente pentru depășirea planului de pro­ducție pe anul viitor. Pentru eliminarea greutăților pe care le întîmpinăm, în special la transporturile interurbane, în ceea ce privește buna funcționare a mașinilor și condițiile normale pentru transportul mărfurilor — a arătat șoferul Constantin Dinu — propun ca fiecare mașină să fie prevăzută­ cu prelată pentru aco­perirea mărfurilor perisabile, pre­cum și cu un minimum necesar de piese pentru schimb. In felul acesta s-ar elimina atît staționă­rile cauzate de micile defecțiuni tehnice pe traseu, cît și cele cau­zate de împotrivirea beneficiari­lor de a încărca mărfuri pe ma­șini descoperite. S-a propus de asemenea, ca toa­te mașinile autobazei să se re­pare la I.R.A. Satu Mare, să nu fie trimise așa cum s-a procedat pînă acuma — la diferite atelie­re din țară, pierzîndu-se timp și benzină la transportarea lor. Realizările obținute pînă în prezent, noile capacități de pro­ducție cu care va fi dotată Auto­baza, precum și mobilizarea de noi rezerve interne sunt o garan­ție că sarcinile sporite de produc­ție prevăzute pentru anul 1970 se vor îndeplini cu succes. D. ISPAS Amplitudinea muncii noastre instructiv-educative După o perioadă de reîmprospă­tare a forțelor intelectuale, cor­pul profesoral de pe întreg cuprin­sul patriei se pregătește spre a-și relua ciclul rodnic al activității sale: învățăceii — de la micuții din clasa 1 de șase ani pînă la cei care pășesc pragul clasei a XlI-a și al maturității — așteaptă întîl­­nirea sau reîntîlnirea cu dăltuitorii și modelatorii sufletului și perso­nalității lor. Deschiderea noului an școlar are loc într-o etapă bogată în semnifi­cații, dominată de ecoul viu al lu­crărilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, de entuziasmul și adeziunea totală la spiritul acestora, a întregului nos­tru popor — care a trecut la ac­țiuni hotărîte pentru a da viață mărețelor sarcini ce le-au fost pu­se în față de înaltul for al comu­niștilor. Cu satisfacție și legitim interes, cadrele didactice din județul nos­tru, alături de toți învățătorii și profesorii patriei, au luat cunoș­tință de hotărîrile care stabilesc liniile principale de perspectivă­, precum și sarcinile imediate pri­vind dezvoltarea învățămîntului de toate gradele. Desigur, realizarea acestor sar­cini este pe deplin posibilă, date fiind succesele obținute în toate domeniile vieții economice și so­­cial-culturale în anii socialismului. O sarcină de primă importanță —­ subliniată în Raportul la Con­gres al tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român — este asigurarea unei strînse legături în­tre școală și viață, dezvoltarea și perfecționarea necontenită a acti­vității școlii, formarea de noi ge­nerații viguroase, multilateral dez­voltate, capabile să înfăptuiască cu clarviziune opera de edificare a socialismului și comunismului în România. In spiritul acestor sarcini s-au desfășurat și recentele consfătuiri ale corpului profesoral. Ele au constituit cadrul deosebit de priel­nic unor schimburi de opi­nii și conlucrări în vede­rea extinderii celor mai o­perante mijloace pedagogico-di­­dactice în munca de instruire. Anul școlar precedent s-a înche­iat cu rezultate bune. Cei peste 65.000 elevi ai județului nostru au crescut spiritual datorită muncii plină de dăruire și răspundere a celor 4.500 de educatori s-au pregătit­ promovabilitatea care fost superioară anului anterior, în­­ timp ce numărul tinerilor școlari crește an de an prin generalizarea învățămîntului cu începere de la 6 ani și prin trecerea la școala de 10 ani — realizare cu care se pot mîndri puține țări din rîndul celor cu o economie și civilizație înain­tată. Colectivele didactice își întă­resc potențialul prin primirea în sinul lor a tot mai mulți absolvenți cu bună pregătire; școlile își dez­voltă continuu baza didactico-ma­­terială modernă, atît din dotație, cît și prin resurse proprii. Există, deci toate condițiile obținerii unor rezultate mai bune în viitor, la toate nivelele muncii de instruire și educare. Pentru realizarea acestui dezide­rat, considerăm necesară sublinie­rea celor mai importante sarcini ce stau în fața învățămîntului din ju­dețul nostru, în fața tuturor colec­tivelor didactice. Se impun efor­turi continue și susținute pentru modernizarea învățămîntului, pen­tru amenajarea de laboratoare și laboratoare clase — cu prioritate în școlile de 10 ani — pentru per­fecționarea metodică de speciali­zare. Conducerile de școli, diriginții, colectivele didactice vor asigura condițiile necesare pregătirii prac­tice a elevilor. In unitățile presta­toare de servicii, în unitățile e­­conomice urmează să fie­ create a­­teliere proprii, iar pentru buna desfășurare a activităților de aici vor fi antrenați specialiști locali. Procesul permanent de moderni­zare a programelor și manualelor școlare, constituie un ajutor pen­tru colectivele didactice. Prin apli­carea și folosirea lor creatoare în­vățătorii și profesorii urmează să ridice nivelul pregătirii lor, făcînd loc în predare cuceririlor științei, artei și tehnicii contemporane. Tre­buie pus accent pe respectarea ac­cesibilității însușirii cunoștințelor, pe înlăturarea elementelor de su­praîncărcare, eliminarea cunoștin­țelor nesemnificative. Este necesar să se valori­fice mai cuprinzător resursele for­mative ale lecției în scopul dez­voltării gîndirii, a spiritului de in­vestigație și de sinteză, a pasiunii pentru știință, pentru nou, a culti­vării deprinderilor de muncă ordo­nată și independentă. Premisa suc­cesului este studiul atent și crea­tor al noului din domeniul specia­lității, al programelor și manuale­lor școlare. încadrarea învățători­lor și profesorilor în forme noi, superioare, ale învățămîntului ide­ologic, constituie, de asemenea, pîrghii importante pentru crește­rea eficienței educativ-politice a procesului de instruire și educație. Se cer valorificate superior po­sibilitățile de care dispune școala pentru educarea multilaterală a elevilor, pentru formarea lor in­telectuală și civică în conformita­te cu cerințele pe care le pune în fața școlii partidul și statul nostru. Desigur, un rol important în a­­ceastă complexă și responsabilă activitate îi revine profesorului di­riginte. El trebuie să închege co­lective puternice de elevi, cu uni­tate de țeluri și aspirații, să for­meze un tineret laborios care să viseze, să tindă spre mai mult și mai bine, spre continua realizare și perfecțiune a personalității. O coordonare mai eficientă, mai organizată a tuturor factorilor e­­ducativi ce se exercită asupra e­­levilor, se impune cu necesitate. Organizațiile de pionieri și U.T.C., profesorii de specialitate, pot prin organizarea unor variate activități să exercite o influență mai mare și mai consecventă asupra tinerei generații. O componentă de prim ordin a sistemului educativ o constituie VALERIU LOBONȚIU, inspector șef la Inspectoratul școlar județean Satu Mare. (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușes­cu, joi dimineața a sosit în Ca­pitală președintele federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas, ca­re va face o vizită oficială în ța­ra noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mi­hai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducă­tori de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și nu­meroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucu­rești, membri ai ambasadei aus­triece, șefi ai misiunilor matice, atașați militari și diplo­mați membri ai corpului diplomatic a­­creditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președinte­lui federal, Franz Jonas, precum și urările: ,,Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoa­rele român și austriac". (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prie­tenie pe dumneavoastră, primul președinte al Re­publicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și pro­gres, față de care poporul român nutrește senti­mente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statorni­cit, în perioada postbelică, relații tot mai strîn­se, prieten­ești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că le­găturile de prietenie și colaborare româno-aus­­triece urmează o cale ascendentă, în folosul am­belor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoas­tră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încor­dare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătă­țirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — în­temeiate pe respectarea independenței și suve­ranității naționale, pe deplina egalitate în drep­turi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptu­lui fiecărui popor de a hotărî singur asupra des­tinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la pro­blemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președin­te și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit" pe pămîntul României­ (Aplauze în­delungate). Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efec­tua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să măm din nou dorința noastră comună de a afir­ex­tinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și eco­nomice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîn­­cirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării rela­țiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită stră­duințelor noastre reciproce, relațiile dintre Re­publica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oame­nii de stat din țările noastre au contribuit in mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind con­vins că discuțiile pe care le vom avea vor du­ce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu nu­mai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din re­giunea în care trăim, și prin aceasta la asigura­rea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salu­tul meu personal și al poporului austriac Dum­neavoastră și poporului român. (Aplauze înde­lungate). Întîlnire protocolară la Consiliul de Stat Joi după-amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită pro­tocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gar­dă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, și Gheor­­ghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost în­soțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Tre­scher, director de cabinet al pre­ședintelui federal, și Claus Win­terstein, ambasador, șeful corului Ministerului Federal proto­al Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat pre­ședintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I. Felicitînd călduros pe președin­tele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, preșe­dintele Consiliului de Stat spus: „Vă ofer această înaltă dis­­­tincție ca semn de prețuire a con­­tribuției dv. la dezvoltarea rela­țiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al priete­niei care există între poporul ro­mân și poporul austriac”. Președintele federal Franz Jo­nas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Or­dinului pentru merite al Republi­cii Austria". „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca în­semn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Aus­tria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, această înaltă distincție — a spus pre­ședintele Austriei. In același timp, vă rog să primiți mai bune urări pentru noi și cele suc­cese în dezvoltarea Republicii So­cialiste România". Mulțumind cu căldură, preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre po­poarele noastre, al dorinței de dezvoltare în continuare a prie­teniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa". (Agerpres) Dineul oferit în onoarea înaltului oaspete Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Florian Dănă­­lache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­jovici, Ion Iliescu, Dumitru Po­pa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, generali. Au luat parte persoanele ofi­ciale austriece care însoțesc pe președintele federal în vizita sa în țara noastră, dr. Kurt Wald­heim, dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Wintersteln, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Ban­­dion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cal­dă, cordială, președintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres)

Next