Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)
1969-09-12 / No. 488
importante sporuri de producție Aplicînd în mod creator măsurile tehnico-organizatorice planificate, colectivul de muncă de la întreprinderea „Oșana" Negrești- Oaș, a reușit să obțină în primele opt luni ale anului însemnate sporuri de producție, care întrec cu mult limita angajamentelor asumate în întrecerea socialistă ce se desfășoară. Astfel, la indicatorul producției globale s-au înscris mental 962.000 lei, la suplicel al producției marfă 845.000 lei, în timp ce valoarea produselor realizate și vîndute peste plan reprezintă 788.000 lei. In această toamnă încă 245 ha plantate cu căpșuni S-a hotărît ca în toamna acestui an în cooperativele agricole de producție din județul Satu Mare să se planteze 245 hectare cu căpșuni. In vederea realizării acestei acțiuni, recent a avut loc un instructaj la care au participat șefii secțiilor I.M.A., mecanizatori și brigadierii din C.A.P. Prin grija Direcției agricole județene au fost transferate în județul nostru 10 mașini de plantat răsaduri care au fost adaptate pentru plantatul căpșunului. In numeroase cooperative agricole de producție printre care: Turț, Călinești și Viile Satu Mare, atît pregătirea terenului cît și plantatul propriu-zis al căpșunului se vor efectua mecanizat. Й рп [UNK]ттлм от wctatb mm wwwi-vai .........• O иC»L 4 pag* — 30 bani ®£ЭДЮК?ПБ1ШИ?^/:м>гл?3&щха,иш»*Щ|!ЯМИКИИНяЯИИИМЯиИИИИШИИИ1!^ Folosirea integrală a capacităților de transport-obiectiv major in realizarea planului In ultimul timp. Autobaza transporturi auto din Satu Mare, cunoscut o dezvoltare simțitoare a atît în privința măririi parcului de mașini și utilaje, cît și a volumului de transporturi realizat. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970 și analizei îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul în curs — care s-au desfășurat în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. — a participat întregul colectiv de muncă al unității. Ceea ce a caracterizat dezbaterile a fost deosebita grijă cu care au fost primite de către salariații autobazei problemele enunțate la ordinea de zi, în scopul găsirii căilor celor mai judicioase pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe anul în curs și pe 1970. Informarea prezentată de inginerul Cornel Pop — șeful Autobazei — a scos în evidență realizările obținute de către acest harnic colectiv în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an, cît și posibilitățile de îndeplinire a sarcinilor sporite pentru viitor. Planul de producție la tone km convenționale pe primele luni a fost îndeplinit în proporție de 103,4 la sută, la călători km în proporție de 109,2 la sută, iar productivitatea muncii crescut cu 5,8 la sută. S-a evidenațiat în mod deosebit coloana SCEM, care a realizat planul lună de lună, atît la tone-km, cît și la tone transportate. Cu o înaltă răspundere au fost analizate cauzele care au împiedicat desfășurarea normală a producției, în perioada care s-a scurs, printre care lipsa de solicitări la planul operativ față de nivelul planului C.S.P., slaba aprovizionare cu piese de schimb, benzină și cauciucuri, întreținerea și reparațiile curente nesatisfacătoare, folosirea incompletă a capacităților de producție, activitatea slabă a șefilor de coloană în ceea ce privește depistarea nevoilor de transport etc. O deosebită importanță s-a acordat mobilizării rezervelor interne, menite să contribuie la realizarea planului de producție pe anul în curs și îndeplinirii cu succes a sarcinilor sporite pentru viitor. Cifrele pe anul viitor sunt mobilizatoare, creșteri importante fiind prevăzute la tone-km convenționale cu 8,8 la sută, și la călători cu 15,2 la sută. Aceste sporuri sunt prevăzute . Cifrele de plan pe 1970 în dezbaterea colectivelor din întreprinderi se realiza pe seama creșterii productivității muncii și, în special, a dotării cu noi capacități de transport. Productivitatea muncii se prevede să crească față de 1969 cu 5,2 la sută, iar capacitatea de transport cu 571 tone la marfă și cu 414 locuri la transport călători. In vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor sporite prevăzute pentru anul viitor s-au propus o serie de măsuri tehnico-organizatorice cu largă aplicabilitate practică. O contribuție de seamă în realizarea cu succes a planului de producție o va avea în viitor depistarea nevoilor de transport, a tuturor beneficiarilor și sincronizarea transporturilor de mărfuri în perioada depunerii planurilor operative la fiecare coloană, folosirea parcului de remorci pe drumurile accesibile, precum și introducerea a mai multor schimburi la autocamioanele basculante. In vederea mai bunei întrețineri a parcului de mașini se va construi o stație de spălare și grefare în municipiul Satu Mare și una la Livada. Participanții la discuții, printre care: Ernestin Tóth, Vasile Poștaș, Gh. Pop, Mihai Mircea etc., au subliniat caracterul mobilizator al planului de producție pe 1970, și hotărîrea lor de a munci cu abnegație pentru îndeplinirea cu succes a tuturor sarcinilor ce le vor reveni din plan. Numeroși șefi de coloană s-au arătat satisfăcuți de hotărîrea cu privire la preluarea de către transportul auto a mărfurilor la distanțele sub 50 km de la C.F.R., luîndu-și totodată angajamente pentru depășirea planului de producție pe anul viitor. Pentru eliminarea greutăților pe care le întîmpinăm, în special la transporturile interurbane, în ceea ce privește buna funcționare a mașinilor și condițiile normale pentru transportul mărfurilor — a arătat șoferul Constantin Dinu — propun ca fiecare mașină să fie prevăzută cu prelată pentru acoperirea mărfurilor perisabile, precum și cu un minimum necesar de piese pentru schimb. In felul acesta s-ar elimina atît staționările cauzate de micile defecțiuni tehnice pe traseu, cît și cele cauzate de împotrivirea beneficiarilor de a încărca mărfuri pe mașini descoperite. S-a propus de asemenea, ca toate mașinile autobazei să se repare la I.R.A. Satu Mare, să nu fie trimise așa cum s-a procedat pînă acuma — la diferite ateliere din țară, pierzîndu-se timp și benzină la transportarea lor. Realizările obținute pînă în prezent, noile capacități de producție cu care va fi dotată Autobaza, precum și mobilizarea de noi rezerve interne sunt o garanție că sarcinile sporite de producție prevăzute pentru anul 1970 se vor îndeplini cu succes. D. ISPAS Amplitudinea muncii noastre instructiv-educative După o perioadă de reîmprospătare a forțelor intelectuale, corpul profesoral de pe întreg cuprinsul patriei se pregătește spre a-și relua ciclul rodnic al activității sale: învățăceii — de la micuții din clasa 1 de șase ani pînă la cei care pășesc pragul clasei a XlI-a și al maturității — așteaptă întîlnirea sau reîntîlnirea cu dăltuitorii și modelatorii sufletului și personalității lor. Deschiderea noului an școlar are loc într-o etapă bogată în semnificații, dominată de ecoul viu al lucrărilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, de entuziasmul și adeziunea totală la spiritul acestora, a întregului nostru popor — care a trecut la acțiuni hotărîte pentru a da viață mărețelor sarcini ce le-au fost puse în față de înaltul for al comuniștilor. Cu satisfacție și legitim interes, cadrele didactice din județul nostru, alături de toți învățătorii și profesorii patriei, au luat cunoștință de hotărîrile care stabilesc liniile principale de perspectivă, precum și sarcinile imediate privind dezvoltarea învățămîntului de toate gradele. Desigur, realizarea acestor sarcini este pe deplin posibilă, date fiind succesele obținute în toate domeniile vieții economice și social-culturale în anii socialismului. O sarcină de primă importanță — subliniată în Raportul la Congres al tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român — este asigurarea unei strînse legături între școală și viață, dezvoltarea și perfecționarea necontenită a activității școlii, formarea de noi generații viguroase, multilateral dezvoltate, capabile să înfăptuiască cu clarviziune opera de edificare a socialismului și comunismului în România. In spiritul acestor sarcini s-au desfășurat și recentele consfătuiri ale corpului profesoral. Ele au constituit cadrul deosebit de prielnic unor schimburi de opinii și conlucrări în vederea extinderii celor mai operante mijloace pedagogico-didactice în munca de instruire. Anul școlar precedent s-a încheiat cu rezultate bune. Cei peste 65.000 elevi ai județului nostru au crescut spiritual datorită muncii plină de dăruire și răspundere a celor 4.500 de educatori s-au pregătit promovabilitatea care fost superioară anului anterior, în timp ce numărul tinerilor școlari crește an de an prin generalizarea învățămîntului cu începere de la 6 ani și prin trecerea la școala de 10 ani — realizare cu care se pot mîndri puține țări din rîndul celor cu o economie și civilizație înaintată. Colectivele didactice își întăresc potențialul prin primirea în sinul lor a tot mai mulți absolvenți cu bună pregătire; școlile își dezvoltă continuu baza didactico-materială modernă, atît din dotație, cît și prin resurse proprii. Există, deci toate condițiile obținerii unor rezultate mai bune în viitor, la toate nivelele muncii de instruire și educare. Pentru realizarea acestui deziderat, considerăm necesară sublinierea celor mai importante sarcini ce stau în fața învățămîntului din județul nostru, în fața tuturor colectivelor didactice. Se impun eforturi continue și susținute pentru modernizarea învățămîntului, pentru amenajarea de laboratoare și laboratoare clase — cu prioritate în școlile de 10 ani — pentru perfecționarea metodică de specializare. Conducerile de școli, diriginții, colectivele didactice vor asigura condițiile necesare pregătirii practice a elevilor. In unitățile prestatoare de servicii, în unitățile economice urmează să fie create ateliere proprii, iar pentru buna desfășurare a activităților de aici vor fi antrenați specialiști locali. Procesul permanent de modernizare a programelor și manualelor școlare, constituie un ajutor pentru colectivele didactice. Prin aplicarea și folosirea lor creatoare învățătorii și profesorii urmează să ridice nivelul pregătirii lor, făcînd loc în predare cuceririlor științei, artei și tehnicii contemporane. Trebuie pus accent pe respectarea accesibilității însușirii cunoștințelor, pe înlăturarea elementelor de supraîncărcare, eliminarea cunoștințelor nesemnificative. Este necesar să se valorifice mai cuprinzător resursele formative ale lecției în scopul dezvoltării gîndirii, a spiritului de investigație și de sinteză, a pasiunii pentru știință, pentru nou, a cultivării deprinderilor de muncă ordonată și independentă. Premisa succesului este studiul atent și creator al noului din domeniul specialității, al programelor și manualelor școlare. încadrarea învățătorilor și profesorilor în forme noi, superioare, ale învățămîntului ideologic, constituie, de asemenea, pîrghii importante pentru creșterea eficienței educativ-politice a procesului de instruire și educație. Se cer valorificate superior posibilitățile de care dispune școala pentru educarea multilaterală a elevilor, pentru formarea lor intelectuală și civică în conformitate cu cerințele pe care le pune în fața școlii partidul și statul nostru. Desigur, un rol important în această complexă și responsabilă activitate îi revine profesorului diriginte. El trebuie să închege colective puternice de elevi, cu unitate de țeluri și aspirații, să formeze un tineret laborios care să viseze, să tindă spre mai mult și mai bine, spre continua realizare și perfecțiune a personalității. O coordonare mai eficientă, mai organizată a tuturor factorilor educativi ce se exercită asupra elevilor, se impune cu necesitate. Organizațiile de pionieri și U.T.C., profesorii de specialitate, pot prin organizarea unor variate activități să exercite o influență mai mare și mai consecventă asupra tinerei generații. O componentă de prim ordin a sistemului educativ o constituie VALERIU LOBONȚIU, inspector șef la Inspectoratul școlar județean Satu Mare. (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor matice, atașați militari și diplomați membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările: ,,Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit" pe pămîntul României (Aplauze îndelungate). Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să măm din nou dorința noastră comună de a afirextinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit in mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Întîlnire protocolară la Consiliul de Stat Joi după-amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful corului Ministerului Federal protoal Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat spus: „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre". „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac”. Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru merite al Republicii Austria". „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca însemn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, această înaltă distincție — a spus președintele Austriei. In același timp, vă rog să primiți mai bune urări pentru noi și cele succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România". Mulțumind cu căldură, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinței de dezvoltare în continuare a prieteniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa". (Agerpres) Dineul oferit în onoarea înaltului oaspete Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoțesc pe președintele federal în vizita sa în țara noastră, dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Wintersteln, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, cordială, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres)