Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-10 / No. 512

9 CRONICA SATMXRFANK w £ _____ _ ______________________________ mineri ТО octombrie !%SI П­оu­li НИ [UNK] Ziarele să fie puse în vînzare, nu aruncate pe dulapurile poștei !­ ­Situația aceasta a fost consta­tat in ziua de 8 octombrie de un redactor al ziarului nostru, la Oficiul poștal din Tarna Ma­re. Multe numere de ziare „Scîmiera", „Cronica sătmă­­reană" și „Szatmári Hírlap “ din zilele de 6, 7, 8 octombrie, stă­teau dosite pe dulapurile poș­tei, în loc să fie puse in vîn­zare. Clei de la oficiul din Tar­na pretând că inventarul ar fi cauza stocării ziarelor. (Să ne fie ш iertare, inventarul a început abia în 8 octombrie; oricum, inventarul nu poate fi un motiv al stocării ziarelor!). Nu cumva s-ar cuveni un inventar al propriei dumnea­voastră nepăsări, tovarăși de la Oficiul Tarna Mare? Direcția județeană P.T.T. are cuvîntul. De-ale obrazului Era pe la începutul anului când Ioan­ Budai din Agriș se angajează să-i construiască casă lui Tiberiu Sirger din Bo­­­­tiz (str. Botizului Mic nr. 242) în schimbul sumei de 6.000 lei. Cu prilejul înțelegerii, Sirger li avansează lui Budai 1.000 de lei și așteaptă cu înfrigurare să se pună piatra de temelie. (Din contractul lor reieșea că lucrarea va fi executată între 15 aprilie—15 mai 1969). Au trecut de la data avan­sării. .. avansului zilele — printre care și cea de 15 mai, termenul de încheiere a lucrări­lor — dar meșterul nu s-a mai arătat la locul cu pricina. Se pare că are un lapsus... pre­lungit. A uitat și de casă și de banii pe care trebuie să-i resti­tuie. Recent, Budai a fost trimis în fața instanței să i se amintească de datorii. De! Ce să-i faci, da­că unii nu-și văd de obraz de­cât dacă-i arăți cu degetul le­gii. intîmplare pe șosea Pe șoseaua Drumul Careiului în apropiere de Vetiș două ti­nere fac semne disperate de oprire în fața autoturismului ce vine spre Satu Mare. — Luați-ne, domnilor, cu dum­neavoastră. Salvați-ne de in­divizii ăia, care ne-au făcut propuneri jignitoare și au gîn­­duri urîte cu noi. Și arătară spre trei inși aflați nu departe lingă o mașină trasă la margi­nea șoselei. Bărbații din auto­turism — nedumeriți cum au ajuns tinerele pînă acolo — se decid și le primesc pe cele două necunoscute ce par atît de dis­perate. Pe parcursul călătoriei tinerele necunoscute încep să facă... ochi dulci și aprecieri estetice bărbaților cărora le so­licitaseră ajutorul. Mașina a­­junge curând la Satu Mare, iar pasagerele necunoscute coboară radioase mulțumind ștrengă­rește salvatorilor. Aceștia pornesc mai departe și răsuflă ușurați, deschizind ra­pid gemulețele să iasă și mi­asmele de alcool aduse de... frumoasele salvate. Dacă cumva, dumneavoastră cei de la volan, veți întîlni pe șosea două tinere necunoscute, care vă fac semne disperate, o să știți desigur pe cine aveți de... „salvat“. И1 Instantaneu citadin sătmicean — Calea Traian. Foto: I. RADU VOLEI Olimpia — Șc. sp. Timișoara 1—3 In fata uneia dintre cele mai pu­ternice echipe a seriei, juniorii Olimpiei n-au reușit să-și adjude­ce decit un set, dar au oferit, tot timpul întîlnirii, faze frumoase de volei. HANDBAL Liceul nr. 2 Satu Mare — Liceul nr. 4 Timișoara 4—12 Lipsa de experiență competi­­țională a sportivelor Liceului nr. 2 și-a spus și de data aceasta cu­vîntul. Ele au pierdut întîlnirea cu colegele lor din Timișoara la o diferență considerabilă — un mi­nus de 8 puncte. Campionatul divizionar al școlarilor și juniorilor Sportivii din județul nostru învinși în toate întîlnirile T—­------­--------Г-------­RADIO­U­­­l I PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.05 Pe aripile cîntecului. 10.30 Din țări­le socialiste. 11.05 Ciclul „Să în­țelegem muzica". 11.34 Cîntece și jocuri populare. 11.50 Cotele a­­pelor Dunării. 12.00 Melodii de H. Mălineanu. 12.15 Recital de o­­peră Maria Șindilaru. 12.30 Intîl­­nire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Frumos curgi Argeș la vale — muzică populară. 15.00 Radio-club turis­tic. 15.20 Compozitorul săptămî­­nii. Igor Stravinski. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Formația Ion Calis­­trache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Drag mi-i cîntecul și jocul. 17.05 Caravana­­ fanteziei. 18.10 Radio-anchetă economică. 18.30 Program realizat de Radio vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă An­gela Moldovan. 20.20 Eminescia­na. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Re­vista șlagărelor. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres me­lodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.05 Buletin de știri. 6.10 Varie­tăți matinale. 7.00 Radiojur­nal. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 8.10 Tot înainte. 8.25 Lucrări concertante de Dinu Lii­patti. 9.00 Selecțiuni din opera „Cenușăreasa" de Rossini. 10.10 Radio publicitate. 10.30 Cavalca­da ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poezie românească. 11.50 Cîntece de Zaharia Popescu. 12.03 Avan­premieră cotidiană. 12.15 Calei­doscop muzical. 13.00 „De la 1 la 5". 17.00 Toamna muzicală clu­jeană. 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.35 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Oameni de seamă. 18.50 Jo­curi populare. 19.00 Pagini alese din muzica ușoară. 19.30 Revista literară radio. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmoni­cii „George Enescu". In pauză: Buletin de știri. Scriitori la mi­crofon. 22.35 Teatru serial: „Ha­­nu Ancuței" de Mihail Sadovea­­nu. 23.05 Variațiuni pe o temă bizantină de Paul Constantinescu. Cvartetul de coarde de Grigore Ghidionescu. Suita de balet pen­tru orchestră de cameră „Kara­­gueuz" de Marcel Mihalovici. 24.00—1.00 Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Buletine de știri: Programul II 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00; Pro­gramul II: 6.05; 12.00; 14.00; 23.00; 0.55. Lupte greco­romane fn ultima etapă a întrecerilor pe grupe din cadrul campionatu­lui republican de calificare pen­tru Divizia națională A, sportivii A.S. Olimpia au evoluat dumini­că la Oradea. După cum se știe în această grupă participă echipele Crișul Oradea, C.S.M. Cluj, Me­talul Marghita și Olimpia Satu Mare. Sportivii de la Olimpia au obți­nut victoria în fața celor din Cluj cu scorul de 31—9 și au pierdut, la scorul de 16—24 cu forma­țiile Crișul și Metalul. PUTERNIC IMBOLD lariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuate In 1967, se asigură pe ansamblu o creștere de 12,6 la sută. Totodată salariile noastre, ale lucră­torilor din ferme, vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde ne desfășurăm activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole din care facem parte. Aces­te măsuri, finind seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, vor contribui la cointe­resarea mai puternică a lucrătorilor noștri în ob­ținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse. Drepturile largi ce ni se acordă conducătorilor de ferme și de secții referitoare la modul de încadra­re a salariaților permanenți și la modul de plată a personalului sezonier — prevăzute în hotărtri — vor permite o apreciere mai justă a calității și cantității lucrărilor executate și a timpului optim în care se realizează. Prevăzînd acordarea salariilor, corespunzător realizării sarcinilor de plan stabilite, noul sistem de salarizare constituie în ferma noastră un pu­ternic stimulent in obținerea de noi producții în toate sectoarele de activitate, contribuind din plin la ridicarea nivelului de rentabilitate a între­prinderii agricole de stat Satu Mare. Constituind o nouă și grăitoare dovadă a con­secvenței cu care conducerea de partid și de stat aplică hotărîrile luate privind creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii, noile hotărîri sunt pentru lucrătorii din agricultură un puternic im­bold în realizarea sarcinilor ce ne revin privind sporirea producției agricole corespunzător nevoi­lor tot mai mari de aprovizionare a populației din județul nostru cu produse agro-alimentare, cât și a industriei cu materii prime. COOPERATORII DIN VETIȘ (Urmare din pag. 1) pe care l-am găsit cu foarte mare ușurință, tovarășul Demeter avea de îndeplinit o îndeletnicire deose­bit de „importantă" , ajuta con­tabilitatea să încheie calculul zi­lelor — muncă efectuate de coope­ratori în cursul trimestrului III. Este drept, ne-a uimit ocupația pe care o avea la aceste ore fierbinți ale campaniei tovarășul Demeter, secretar al comitetului de partid și brigadier, calitate dublă care îi invocă prezența nemijlocită a­­colo unde se hotărăște soarta campaniei de toamnă. Dar și mai mult ne-a uimit seninătatea cu care a Încercat să ne convingă (ca și inginerul cooperativei, cu o oră­­două înainte), că totul va fi bine. Am dori să adăugăm că această rămînere în urmă a însămînțărilor la Vetiș este o situație care a­­menință nemijlocit producția de grîu a anului viitor. Înfățișăm în scris, în coloanele ziarului, aceas­tă concluzie pentru a reaminti to­varășilor de la Vetiș că tot întîr­­zierea însămînțărilor în toamna trecută a fost cauza esențială producției slabe de grîu din acest­a an.­­La brigada tovarășului Buzilă, de pe 120 ha s-au recoltat în medie 1200 kg. grîu la hectar!) Oare doresc cooperatorii din Ve­tiș, să repete această neplăcută „performanță". Este timpul să se treacă la coordonarea exemplară a muncii! Este timpul să nu se mai admită nici un gest de superficialitate sau delăsare în îndeplinirea obligații­lor din campanie!. Acestea sunt imperativele esențiale ale toamnei, cărora trebuie să li se dea răspuns pozitiv în fiecare unitate agricolă. Căminul cultural (Urmare din pag. 1) Bob Feher — directorul căminu­lui cultural din Turț — a valori­ficat, în scenă prin instructorii Irina Filimon (Turț) și Ana Zelea (Gherța Mare) „Cusutul steagului" și „Jocul colacilor" — grupuri folclorice realizate la o înaltă mă­­iestrie artistică. Un grup de ca­dre didactice din Tîrșolț — în frunte cu Grigore Tors, directorul școlii — a valorificat frumoasele datini legate de nunta oșenească cu un grup de pionieri și școlari care au ajuns să obțină locul al doilea la faza finală a Festivalu­lui cultural-artistic al pionieri­lor și școlarilor. Tot aici un grup de cadre didactice se preocupă actualmente de punerea în scenă a unui mare ansamblu folcloric în cadrul căminului cultural, la care vor participa atît cadrele di­dactice cit și­­ țărani cooperatori. De fapt la acest cămin cultural a existat o preocupare permanentă, susținută de aceleași cadre didac­tice care nu demult au realizat o autentică brigadă artistică oșe­nească, precum și grupul vocal de tipuritoare (atît la școală cit și în cadrul căminului cultural). Nu trebuie să uităm nici rezultatele meritorii obținute de formația că­minului cultural din bixar, în colaborare cu U.I.S.-ul din aceeași localitate, (unde și-a adus o contribuție substanțială coregra­ful Gheorghe Orosz), care a ocu­pat locul al Ш-lea la faza finală a celui de al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori, cât și premiul obținut de formația școlară de aci la festivalul cultu­ral-artistic sus-amintit. Menționăm și frumoasele rezultate obținute de ansamblul folcloric și formația de dansuri ale Casei de cultură din Negrești-Oaș, din care fac par­te artiști amatori din Bixad, Cer­­teze, Tur și Negrești-Oaș (coope­rativa Prestarea, Fabrica de fibre groase, Liceul de cultură genera­lă). Deși încă neafirmate, relevă în acest sens un frumos și promițător început de activitate căminele cul­turale din Tarna Mare și Valea Seacă, unde atît directorii cămine­lor culturale cât și instructorul Ioan Bura se preocupă îndea­proape de valorificarea folcloru­lui. Nu ne putem explica faptul de-a fi lipsit de pe scenele celui de al IX-lea concurs formații ale căminelor culturale ca spre exem­plu, cele din Bolda și Medișa — și totala lipsă de activitate în a­­cest sens din comuna Călinești și satul Boinești unde nu există nici o preocupare pentru menținerea și, respectiv, înființarea de forma­ții cu caracter folcloric, pentru va­lorificarea datinilor și obiceiuri­lor, deși acestea există din bel­șug. .. Rezultate meritorii au înregis­trat de asemenea și unele formații ale căminelor culturale din Co­dru. Astfel căminul cultural din Stîna, condus și îndrumat în ac­tivitate de Ilie și Gheorghița Ol­­teanu (director și, respectiv, in­structoare a formației), a reușit să păstreze unul din cele mai auten­tice dansuri codrenești, azi pe ca­le de dispariție; amintim și forma­ția căminului cultural din Soldu­­ba, unde, pe lingă existența for­mației de dansuri, s-a reușit să se pună în scenă și o frumoasă „Nuntă codrenească”. Constatăm o situație îmbucură­toare în comunele moțești. In satul Gelu, printre animatorii de frunte ai ansamblului folcloric și ai formației de dansuri se situea­ză președintele C.A.P., toți briga­dierii împreună cu familiile lor, precum și alți membri cooperatori și cadre didactice. La fel amin­tim rezultatul remarcabil obținut de formația școlară de la Baba Novac, în faza finală a Festivalu­lui cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. Surprinde în mod cu totul re­gretabil absența de pe planul a­­firmărilor a căminelor culturale ale județului, care, cu ani în urmă, își făcuseră simțită prezența cu prilejul concursurilor cultural-ar­­tistice și a dialogurilor de la dis­tanță. Putem aminti aici ansam­blul folcloric din Drăgușeni și formația coregrafică a căminului cultural din Mesteacăn. rea In ceea ce privește valorifica­folclorului naționalităților conlocuitoare de către căminele culturale, preocupări și rezultate remarcabile înregistrează formația de dansuri maghiare a căminului cultural din Foeni (instructor Ga­briela Futó), precum și formația de dansuri maghiare, a căminelor culturale din Păulești (instructor Bela Bartha și Iuliana Ferenczi) ci­ și formația din Pir. Ne între­băm însă de ce nu sunt revitali­­zate formațiile artistice maghiare din Turulung, Berveni, Ghirișa...? In privința valorificării folcloru­lui german, (muzical și coregrafic) ar fi de consemnat următoarea si­tuație: căminul cultural din Pe­­trești a reușit să pună în scenă un lendler german — dar numai atît (!), iar căminul cultural din Socond de cîțiva ani încoace se mulțumește să prezinte doar un grup vocal cu același repertoriu (trei cîntece germane!). treprind căminele culturale Ce în­din Șandra, Beltiug, Homorodu de Jos, pentru valorificarea folclorului­ lo­cal ? Așteptări din partea lor ini­țiativă. .. și rezultate. Un rol de seamă în stimularea și îndrumarea competentă a acti­vității de conservare și valorifi­care a folclorului îi revine Casei creației populare a județului. In acest sens putem sublinia activita­tea deosebită depusă în sectorul coregrafiei de către metodistul — coregraf prof. Iacob Oancea — omniprezent în toate acțiunile fol­clorice ale județului­­— cit și în sectorul muzical prin inspectorul profesor Ștefan Csendes. Mai pu­țin și-a spus cuvîntul sectorul li­teratură în îndrumarea culegerii folclorului literar, mulțumindu-se doar cu strîngerea parțială a unor materiale de la unii colaboratori pentru a fi editate, o sarcină care sperăm că va fi dusă la îndepli­nire de noul metodist principal, prof. Ion Gavrilaș. Vineri 10 octombrie 1969 10.00 Се-ați dori să revedeți? T­ele-enciclop­edia. 11.00 închiderea emisiunii de dimineață. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Studioul școlarilor. In­­scripții bihorene. 18.30 Muzică populară. 18.45 Criterii. Arte frumoase. Rembrandt. 19.00 Tele-universitatea. Ci­clul „In lumea atomului". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Actualitatea economică. 20.20 Filmul artistic „Nu se știe niciodată" — coproducție franco-italiană. 21.55 Reflector. 22.15 Mult e dulce și fru­moasă — emisiune de limbă română. 22.30 Varietăți pe peliculă. 22.55 Telejurnalul de noapte. Ш [UNK] [UNK] SATU MARE — Victoria: An­gelica și sultanul . (coproducție franco-germano-italiană, color, cinemascop); Popular: Gînd voi fi mort și livid (film iugoslav, color); CĂREI — Popular: Sh­erlock Holmes (film din R.F.G.); 23 August: De-aș fi Harap Alb (film românesc, co­lor); NEGREȘTI-OAȘ: Două du­minici (film sovietic); TÂȘNAD: Răutăciosul adolescent (film ro­mânesc, color, cinemascop); BERVENI: Marele șarpe (film din R.D.G., color, cinemascop); HALMEU: In umbra cultului (coproducție italo-spaniolă, co­lor, cinemascop); SANISLAU: Bună ziua, contesă (film spa­niol, color). Fabrica de confecții MONDIALĂ Satu Mare str. Petőfi nr. 23 ANGAJEAZĂ maiștri confecționeri pe bază de CONCURS. Informații suplimentare la se­diul fabricii. Telefon 34 — 10. I.I.L. Crișana Oradea (calea Clujului nr. 202) angajează muncitori neca­lificați pentru a lucra la fabricile de cărămizi și la secția de prefabricate a întreprinderii. Cei interesați să se adreseze conducerii întreprin­derii, telefon 18772, 18773. Bilanț îmbuc­ ­­atouta preocupării cooperativei de consum Cratdorolț, sub conducerea și îndrumarea organizației de partid, în cursul trimestrului III al acestui an cooperativa a obținut rezultate importante la principalii indicatori­ de plan. Astfel, planul de desfacere pe trimestrul care a trecut a fost realizat un procentaj de 102 la sută, volumul de mărfuri vîndute popu­lației a fost de 1.965.792 lei. Planul la alimentația publică a fost realizat 108 la sută, plan casă 104 la sută, iar la producție proprie 145 la sută. Rezul­­tate însemnate au fost obținute și în munca de achiziții unde planul va­loric a fost realizat în procentaj de 145 la sută. ........................... .................................................... .................................................... 'll — —I,­­­­­­1 ■ ■ «i'J. ■ ..0.8 ■ ................ . — ......................­­­­­­­­­­--­...........................................................................­­­­.­................................ Redacția și administrația Satu Mara strada Arțarilor я [UNK]. 2. etaj L Telefon­i 2367. Abonamentele se­­ au la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții Tiparul t întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next