Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-10-10 / No. 512
Ш VROPPrAKJ Т [UNK] [UNK] ГОЛТВ ТЯ [UNK]ПВ, umrr-vni ------ щл щи I ■д *....« Ш ? _____________________^* pag. — 30 bani Toamna solicită plenar eforturile tuturor lucrătorilor din agricultură. Să nu îngăduim nimănui să părăsească frontul pe care se poartă bătălia plină de răspundere a însămințărilor și strânsului recoltei! Să mobilizăm toate forțele existente, zi și noapte, pentru încheierea tuturor lucrărilor in termenul optim și in condiții de calitate exemplare! Intîrziind însămînțările, cooperatorii din Vetiș arată că nu au învățat nimic din „sfaturile” oferite de toamna trecută! . Termenul optim se apropie de sfîrșit, dar calculele arată că la Vetiș se va insămînța și peste o săptămînă și jumătate ■ In timp ce președintele C.A.P. răspunde de impulsionarea eliberării terenurilor, cooperatorii așteaptă saci pentru încărcat porumbul de pe tarlale ■ Secretarul comitetului de partid pe post de ... socotitor voluntar de brigadă! In zilele campaniei agricole de toamnă se string roadele efortului depus de-a lungul unui an întreg de muncă, se pun bazele producției viitoare de grîne. Dintre toate campaniile agricole, aceasta solicită cel mai mult țărănimea, o cheamă să dea un adevărat examen al spiritului organizatoric. De aceea este pe deplin justificat să se reclame desfășurarea muncii zi și noapte, cu toate forțele, pentru a se obține ceea ce s-a urmărit perseverent în sezoanele agricole premergătoare toamnei. Am întreprins ieri un raid prin cîteva brigăzi ale C.A.P. Vetis, pentru a constata în ce măsură sînt înțelese aici aceste imperative majore ale actualității în agricultură. Am aflat că cooperativa mai are de însămînțat aproape 150 de hectare. Aceasta se întîmplă în ajunul termenului limită al epocii socotite de specialiști ca fiind optimă. Inginerul agronom al cooperativei ne-a dat asigurări (cu un evident aer de seninătate), că nu este nici un pericol. „Timpul este favorabil, recent am mai primit cîteva tractoare, iar eliberarea terenului înaintează mai bine decît în săptămînă trecută". Cum astfel am putea rezuma opinia specialistului repartizat să îndrume tehnic cooperativa din Vetiș. Am confruntat această opinie cu brigada nr. 2, condusă de tovarășul Iosif Buzilă, brigada cea mai mult rămasă în urmă cu însămînțatul. Este adevărat, în ultimele două zile ritmul eliberării terenului ,care va fi însămînțat, este bun comparativ cu capacitatea forțelor de care dispune brigada. Dar acest ritm ne arată că poate încheia însămînțatul brigada cam peste o săptămînă și jumătate. Nu este nici o exagerare. Calculul a fost făcut cu toată răspunderea de către brigadier, în fața noastră și a inginerului cooperativei. — De ce nu se poate mai repede? Avem de eliberat niște suprafețe cu o producție foarte bună de porumb. Cu forțele noastre aceasta ne reclamă încă multe zile de lucru. In plus, ne împiedică lipsa de saci, de mijloace de transport și altele. Ancheta noastră a continuat in alte locuri de muncă din cooperativă. Am putut să constatăm astfel că în brigada I s-au încheiat lucrările de sezon cele mai urgente, care solicită brațe de muncă (culesul cartofilor, al sfeclei de zahăr, al altor culturi de pe terenuri prevăzute a fi însămînțate). Am mai constatat că atît în brigăzi, cît și în magazia C.A.P. există saci disponibili. Și am mai constatat că cooperativa a oferit Consiliului popular, cu dărnicie, un atelaj și oameni pentru lucrările de construit trotuare în comună. In sfîrșit, am constatat că de problema recoltărilor răspunde „concret”" (din partea comitetului de partid și a consiliului de conducere), tovarășul președinte al C.A.P. Din toate acestea și din multe alte „amănunte" care vorbesc despre calitatea muncii organizatorice în această cooperativă, se nășteau în mod firesc o seamă de întrebări. Le-am adresat secretarului comitetului de partid din C.A.P. (Continuare în pag. a 2-a) Cit valorează hărnicia și cît ««* neglijența Cultura cînepii pentru fuior reprezintă o importantă sursă de venituri obștești pentru cooperatori. In C.A.P. Craidorolț, pe 150 de hectare, în acest an s-a realizat producție medie de o peste 5.000 kg la ha, ceea ce constituie cea mai mare producție medie realizată pînă acum în cooperativă. In acest fel, au fost predate unităților prelucrătoare aproximativ 230 tone tulpini peste sarcina stabilită contractual, realizîndu-se un venit obștesc de 1,1 milioane lei, față de 603.000 lei planificat. Contribuția esențială la acest succes au adus brigăzile conduse de comuniștii Alexandru Zima (în medie, 6.380 kg la ha) și Ștefan Kovács (5.500 kg la ha. In cooperativa agricolă din satul Eriu Sîncrai — aparținător comunei Craidorolț — s-a realizat, de asemenea, o producție bună de cînepă pentru fuior. Ca urmare, pe seama depășirii livrărilor față de sarcina stabilită contractual, s-au obținut venituri cu circa 300.000 lei mai mari decât prevederile din plan. Este important de subliniat, totodată, că aici, deși suprafața cultivată a fost identică celei din C.A.P. producția Craidorolț, realizată a fost cu peste 50 de tone mai mică, cu deosebire din cauza nerecoltării la termenul optim. Comparațiile indică faptul că la C.A.P. Eriu Sîncrai venitul global din această cultură a fost cu peste un sfert de milion de lei mai mic. Ceea ce permite să se comensureze cît anume valorează neglijența cooperatorilor, și măcar într-o fie anumită secvență a tehnologiei legate de această cultură. .Bilanțul*6 lui Brigadierul Ioan Bențe, de la C.A.P. Hrip a ordonat mecanizatorului Ludovic Malin, să însămînțeze grîul pe o tarla de 10 ha. nediscuit. In felul acesta mașina de semănat a trecut cu greu peste bulgării mari. Un prim bilanț, două brăzdare și 14 tuburi distruse. Următorul îl va face la seceriș. „Hărnicia noastră își arată roadele" — pare să spună brigadierul Ioan Morent de la C.A.P. Urziceni, în timp ce urmărește cu satisfacție boabele grele, rubinii, ale unui soi nou de struguri de masă cultivat de această cooperativă. Foto: A. NAGY Teatrul de Nord în confruntări artistice Festivalul național de teatru De curînd s-au declanșat fazele interzonale ale tradiționalului Festival național bienal de teatru, menit să promoveze dramaturgia națională — clasică și contemporană — activitatea să stimuleze teatrelor dramatice și creșterea calității artistice spectacolelor, să imapună tinere talente actoricești. La Festivalul național de teatru participă toate teatrele din țară prezentîmd piese realizate în stagiunile ultimilor doi ani. La faza interzonală de la Cluj (3—7 noiembrie) participă teatrele din Cluj, Turda, Baia Mare și Satu Mare. Pentru ziua de 3 noiembrie este programată prezența în scena Teatrului Național din Cluj a secției române a Teatrului de Nord Satu Mare cu piesele „Curierul de seară“ de Romulus Vulpescu (regia Ion Deloreanu) și „Există nervi" de Marin Sorescu (regia Moni Ghelerter). în ziua de 4 noiembrie va intra în concurs secția maghiară Teatrului de Nord cu piesa „Primăvară tîrzie" de Horia Lovinescu. Secția română a teatrului sătmărean va mai prezenta în cadrul Festivalului piesa „Viteazul" de Paul Anghel (regia Marieta Sadova, scenografia Liviu Ciulei), în ziua de 29 noiembrie, la faza interzonală care va avea loc în București. Faza finală a Festivalului național de teatru se va desfășura în prima jumătate a lunii decembrie la București. O așteptăm cu speranța unei prezențe prestigioase a Teatrului de Nord. Generalizarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Puternic imbold in valorificarea eficientă a resurselor agricole înscrise pe linia înfăptuirii prevederilor celui de al IX-lea Congres al partidului referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor, noile Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură, apărute recent în presă, au stîrnit un viu interes și o deplină satisfacție în rîndurile salariaților noștri de la Ferma vegetală nr. 5 din Vetis, întegrîndu-se fericit în contextul măsurilor luate de partid și de stat pentru creșterea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii, noile hotărîri reprezintă un puternic stimulent în vederea utilizării mai eficiente a bazei noastre tehnico-materiale și a forței de muncă, pentru obținerea unor producții sporite atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic. Totodată ele creează condiții pentru un nivel de rentabilitate mai ridicat asigurînd satisfacerea într-o măsură mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare cît și a industriei cu materii prime. Așa cum rezultă din cuprinsul Hotărîrilor, sau OCTAVIAN PASCAU șeful fermei vegetale nr. 5 Vetiș (Continuare în pag. a 2-a) Poezie, cîntece, dansuri, obiceiuri, datini — chintesențe ale spiritualității populare — s-au transmis peste veacuri, dobîndind prețuiri noi șlefuindu-se asemeni diamantului, căpătînd noi simboluri îmbogățindu-și caratele. Un rol de seamă în conservarea și valorificarea folclorului, în mediul rural, îi revine căminului cultural — focar de cultură, leagăn păstrător de tradiții folclorice și etnografice. Acolo unde directorii de cămine culturale s-au dovedit entuziaști, pasionați pentru aceasta nobilă misiune, au reușit să-și formeze un colectiv de instructori — la fel de pasionați — cu care au ajuns să valorifice folclorul păstrînd-i autenticitatea într-o așa manieră încît au izbutit să-l impună cu prilejul fazelor județene, interjudețene precum și cu ocazia fazei finale a celui de al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori.In unele cămine culturale manifestarea actului folcloric, pe lîngă sensul de ritual — pe care-l îmbracă — mai însumează exersarea unei pasiuni — de delectare, a divertismentului cît și conștiința demnității păstrării tradiției pe care „giucătorul"— devenit, subit, artist amator — o vrea etalată la gradația prestigiului reclamat de valoarea ei intrisec estetică. Astfel se explică stupefacția pe care o manifestau, anul trecut, doi coregrafi olandezi, văzînd cum după o repetiție „epuizantă“ — de cîteva ore la căminul cultural din Gherța Mare, dansatorii, după ce a fost declarată terminarea au continuat să joace de repetiție( parcă abia făcuseră încălzire...). Realizări meritorii au înregistrat în acest sens, îndeosebi, căminele culturale din zona Oașului. Astfel, Ana Vanca — directoarea căminului cultural din Că păstrător de tradiții folclorice mărzana și animatoarea ansamblului folcloric a realizat cu un colectiv de artiști amatori montarea în scenă a momentelor folclorice „La șezătoare” și „Lăutul torturilor“ cu care a ajuns pînă în faza interjudețeană a concursului Ian OVIDIU SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) CĂMINUL CULTURAL Nr A G. Omtzetti și atitudírii4 Wb WB Trei sătmăreni din școala de scrimă a antrenorului Al. Csipler — pe podiumul medaliaților de la Campionatele mondiale — Havana 1969. Ediția din acest an a campionatelor mondiale a confirmat încă o dată valoarea ridicată a scrimei românești, prin rezultatele deosebite obținute. Sătmăreanca ILEANA DRÎMBA — componentă a echipei Steaua — a cucerit in acest an titlul de vicecampioană a lumii. Pentru desemnarea titlului de campioană a fost necesar un baraj între Ileana Drîmbă (România) și E. Novikova (U.R.S.S.). După o dispută extrem de dîrză, sportiva sovietică a terminat învingătoare. Echipa masculină de floretă a țării noastre — din lotul căreia fac parte și ȘTEFAN HAUKLER sătmărenii și ȘTEFAN ARDELEAN (Olimpia) (component al echipei Steaua) a cucerit medalia de bronz, învingînd în meciul pentru locurile 3—4 formația Franței cu 8—7. La succesul remarcabil al sportivilor români la actuala ediție a campionatelor mondiale de scrimă de la Havana a contribuit așadar încă o dată școala de scrimă a reputatului antrenor sătmărean AL. CSIPLER, care — alături de sportivii sătmăreni ce ne-au reprezentat țara — merită toate felicitările, urările privind continua ridicare a prestigiului școlii de scrimă din municipiul de pe Someș. .* ILEANA DRIMBA ȘTEFAN HAUKLER ȘTEFAN ARDELEAN