Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-10 / No. 512

Ш VROPPrAKJ Т [UNK] [UNK] ГОЛТ­В ТЯ [UNK]ПВ, umrr-vni ------­ щ­л щи I ■­д *....« Ш ? _____________________^* pag. — 30 bani Toamna solicită plenar eforturile tuturor lucrătorilor din agricultură. Să nu îngăduim nimănui să părăsească frontul pe care se poartă bătălia plină de răspundere a însămințărilor și strânsului recoltei! Să mobilizăm toate forțele existente, zi și noapte, pentru încheierea tuturor lucrărilor in termenul optim și in condiții de calitate exemplare! Intîrziind însămînțările, cooperatorii din Vetiș arată că nu au învățat nimic din „sfaturile” oferite de toamna trecută! . Termenul optim se apropie de sfîrșit, dar calculele arată că la Vetiș se va insămînța și peste o săptămînă și jumătate ■ In timp ce președintele C.A.P. răspunde de impulsionarea eliberării terenurilor, cooperatorii așteap­tă saci pentru încărcat porumbul de pe tarlale ■ Secretarul comitetului de partid pe post de ... socotitor voluntar de brigadă! In zilele campaniei agricole de toamnă se string roadele efortului depus de-a lungul unui an întreg de muncă, se pun bazele producției viitoare de grîne. Dintre toate campaniile agricole, aceasta solicită cel mai mult țărănimea, o cheamă să dea un adevărat examen al spiritului organizatoric. De a­­ceea este pe deplin justificat să se reclame desfășurarea muncii zi și noapte, cu toate forțele, pentru a se obține ceea ce s-a urmărit perseverent în sezoanele agricole premergă­toare toamnei. Am întreprins ieri un raid prin cîteva brigăzi ale C.A.P. Vetis, pentru a constata în ce măsură sînt înțelese aici aceste imperati­ve majore ale actualității în agri­cultură. Am aflat că cooperativa mai are de însămînțat aproape 150 de hectare. Aceasta se întîmplă în ajunul termenului limită al epocii socotite de specialiști ca fiind optimă. Inginerul agronom al cooperati­vei ne-a dat asigurări (cu un evi­dent aer de seninătate), că nu este nici un pericol. „Timpul este favorabil, recent am mai primit cîteva tractoare, iar eliberarea terenului înaintează mai bine decît în săptămînă trecută". Cum astfel am putea rezuma opinia specia­listului repartizat să îndrume teh­nic cooperativa din Vetiș. Am confruntat această opinie cu brigada nr. 2, condusă de tova­rășul Iosif Buzilă, brigada cea mai mult rămasă în urmă cu însămîn­­țatul. Este adevărat, în ultimele două zile ritmul eliberării terenu­lui ,care va fi însămînțat, este bun comparativ cu capacitatea forțe­lor de care dispune brigada. Dar acest ritm ne arată că­ poate încheia însămînțatul brigada cam peste o săptămînă și jumătate. Nu este nici o exagerare. Calculul a fost făcut cu toată răspunderea de către brigadier, în fața noastră și a inginerului cooperativei. — De ce nu se poate mai repe­de? Avem de eliberat niște supra­fețe cu o producție foarte bună de porumb. Cu forțele noastre aceasta ne reclamă încă multe zile de lu­cru. In plus, ne împiedică lipsa de saci, de mijloace de transport și altele. Ancheta noastră a continuat in alte locuri de muncă din coopera­tivă. Am putut să constatăm ast­fel că în brigada I s-au încheiat lucrările de sezon cele mai urgen­te, care solicită brațe de muncă (culesul cartofilor, al sfeclei de zahăr, al altor culturi de pe tere­nuri prevăzute a fi însămînțate). Am mai constatat că atît în bri­găzi, cît și în magazia C.A.P. exis­tă saci disponibili. Și am mai con­statat că cooperativa a oferit Con­siliului popular, cu dărnicie, un atelaj și oameni pentru lucrările de construit trotuare în comună. In sfîrșit, am constatat că de pro­blema recoltărilor răspunde „con­cret”" (din partea comitetului de partid și a consiliului de condu­cere), tovarășul președinte al C.A.P. Din toate acestea și din multe alte „amănunte" care vorbesc despre calitatea muncii organiza­torice în această cooperativă, se nășteau în mod firesc o seamă de întrebări. Le-am adresat secretaru­lui comitetului de partid din C.A.P. (Continuare în pag. a 2-a) Cit valorează hărnicia și cît ««* neglijența Cultura cînepii pentru fuior repre­zintă o importantă sursă de venituri obștești pentru coo­peratori. In C.A.P. Craidorolț, pe 150 de hectare, în acest an s-a realizat producție medie de o peste 5.000 kg la ha, ceea ce consti­tuie cea mai mare producție medie re­alizată pînă acum în cooperativă. In acest fel, au fost predate unităților prelucrătoare apro­ximativ 230 tone tul­pini peste sarcina stabilită contrac­tual, realizîndu-se un venit obștesc de 1,1 milioane lei, fa­ță de 603.000 lei planificat. Contribu­ția esențială la a­­cest succes au a­­dus brigăzile con­duse de comuniștii Alexandru Zima (în medie, 6.380 kg la ha) și Ștefan Ko­vács (5.500 kg la ha. In cooperativa a­­gricolă din satul E­­riu Sîncrai — apar­ținător comunei Craidorolț — s-a re­alizat, de asemenea, o producție bună de cînepă pentru fuior. Ca urmare, pe sea­ma depășirii livră­rilor față de sarci­na stabilită con­tractual, s-au obți­nut venituri cu cir­ca 300.000 lei mai mari decât prevede­rile din plan. Este important de subli­niat, totodată, că aici, deși suprafața cultivată a fost i­­dentică celei din C.A.P. producția Craidorolț, realizată a fost cu peste 50 de tone mai mică, cu deosebire din cauza nerecoltării la termenul optim. Comparațiile indică faptul că la C.A.P. Eriu Sîncrai venitul global din această cultură a fost cu peste un sfert de milion de lei mai mic. Ceea ce permi­te să se comensu­­reze cît anume va­lorează neglijența cooperatorilor, și măcar într-o fie a­­numită secvență a tehnologiei legate de această cultură. .Bilanțul*6 lui Brigadierul Ioan Bențe, de la C.A.P. Hrip a ordonat mecanizatorului Ludovic Malin, să însămînțeze grîul pe o tarla de 10 ha. nedis­cuit. In felul acesta mașina de semănat a trecut cu greu peste bulgării mari. Un prim bilanț, două brăz­­dare și 14 tuburi distruse. Următorul îl va face la­ seceriș. „Hărnicia noastră își arată roadele" — pare să spună brigadierul Ioan Morent de la C.A.P. Urzi­­ceni, în timp ce urmărește cu satisfacție boabele grele, rubinii, ale unui soi nou de struguri de ma­să cultivat de această cooperativă. Foto: A. NAGY Teatrul de Nord în confruntări artistice Festivalul național de teatru De curînd s-au de­clanșat fazele inter­zonale ale tradiționa­lului Festival național bienal de teatru, me­nit să promoveze dra­maturgia națională — clasică și contempora­nă — activitatea să stimuleze teatrelor dramatice și creșterea calității artistice spectacolelor, să im­a­pună tinere talente actoricești. La Festiva­lul național de teatru participă toate teatre­le din țară prezentîmd piese realizate în sta­giunile ultimilor doi ani. La faza interzonală de la Cluj (3—7 no­iembrie) participă tea­trele din Cluj, Tur­da, Baia Mare și Sa­tu Mare. Pentru ziua de 3 noiembrie este programată prezența în scena Teatrului Național din Cluj a secției române a Tea­trului de Nord Sa­tu Mare cu pies­ele „Curierul de seară“ de Romulus Vulpescu (regia Ion Deloreanu) și „Există nervi" de Marin Sorescu (regia Moni Ghelerter). în ziua de 4 noiembrie va intra în concurs secția maghiară Teatrului de Nord cu­­ piesa „Primăvară tîr­zie" de Horia Lovi­nescu. Secția română a tea­trului sătmărean va mai prezenta în ca­­­drul Festivalului pie­sa „Viteazul" de Pa­ul Anghel (regia Ma­­rieta Sadova, sceno­grafia Liviu Ciulei), în ziua de 29 noiem­brie, la faza interzo­nală care va avea loc în București. Faza finală a Fes­tivalului național de teatru se va desfășu­ra în prima jumătate a lunii decembrie la București. O aștep­tăm cu speranța unei prezențe prestigioase a Teatrului de Nord. Generalizarea noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor în agricultură Puternic imbold in valorificarea eficientă a resurselor agricole înscrise pe linia înfăptuirii prevederilor celui de al IX-lea Congres al partidului referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din octombrie 1967, cu privire la îmbunătă­țirea sistemului de salarizare și majorarea salarii­lor, noile Hotărîri ale Consiliului de Miniștri pri­vind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultu­ră, apărute recent în presă, au stîrnit un viu in­teres și o deplină satisfacție în rîndurile salariați­lor noștri de la Ferma vegetală nr. 5 din Vetis, întegrîndu-se fericit în contextul măsurilor lua­te de partid și de stat pentru creșterea neconte­nită a nivelului de trai al oamenilor muncii, noile hotărîri reprezintă un puternic stimulent în ve­derea utilizării mai eficiente a bazei noastre teh­­nico-materiale și a forței de muncă, pentru obține­rea unor producții sporite atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic. Totodată ele creează con­diții pentru un nivel de rentabilitate mai ridicat asigurînd satisfacerea într-o măsură mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu pro­duse agro-alimentare cît și a industriei cu materii prime. Așa cum rezultă din cuprinsul Hotărîrilor, sau OCTAVIAN PASCAU șeful fermei vegetale nr. 5 Vetiș (Continuare în pag. a 2-a) Poezie, cîntece, dansuri, obice­iuri, datini — chintesențe ale spi­ritualității populare — s-au trans­mis peste veacuri, dobîndind pre­țuiri noi șlefuindu-se asemeni dia­mantului, căpătînd noi simboluri­ îmbogățindu-și caratele. Un rol de seamă în conservarea și valorificarea folclorului, în me­diul rural, îi revine căminului cul­tural — focar de cultură, leagăn păstrător de tradiții folclorice și etnografice. Acolo unde directorii de cămine culturale s-au dovedit entuziaști, pasionați pentru aceas­ta nobilă misiune, au reușit să-și formeze un colectiv de instructori — la fel de pasionați — cu care au ajuns să valorifice folclorul păstrînd-i autenticitatea într-o așa manieră încît au izbutit să-l impu­nă cu prilejul fazelor județene, in­­terjudețene precum și cu ocazia fazei finale a celui de al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori.­­In unele cămine culturale mani­festarea actului folcloric, pe lîngă sensul de ritual — pe care-l îm­bracă — mai însumează exersarea unei pasiuni — de delectare, a di­vertismentului cît și conștiința demnității păstrării tradiției pe ca­re „giucătorul"— devenit, subit, ar­tist amator — o vrea etalată la gradația prestigiului reclamat de valoarea ei intrisec estetică. Astfel se explică stupefacția pe care o manifestau, anul trecut, doi core­grafi olandezi, văzînd cum după o repetiție „epuizantă“ — de cîteva ore la căminul cultural din Gherța Mare, dansatorii, după ce a fost declarată terminarea au continuat să joace de repetiție( parcă abia făcuseră încălzire...). Realizări meritorii au înregis­trat în acest sens, îndeosebi, că­minele culturale din zona Oașu­lui. Astfel, Ana Vanca — direc­toarea căminului cultural din Că­ păstrător de tradiții folclorice mărzana și animatoarea ansamblu­lui folcloric a realizat cu un co­lectiv de artiști amatori montarea în scenă a momentelor folclorice „La șezătoare” și „Lăutul torturi­lor“ cu care a ajuns pînă în faza interjudețeană a concursului Ian OVIDIU SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) CĂMINUL CULTURAL N­r A G. Omtzetti și atitudírii4 Wb­ WB Trei sătmăreni din școala de scrimă a an­trenorului Al. Csipler — pe podiumul meda­liaților de la Campio­natele mondiale — Ha­vana 1969. Ediția din acest an a cam­pionatelor mondiale a confirmat încă o dată valoarea ridicată a scrimei românești, prin rezul­tatele deosebite obținute. Sătmăreanca ILEANA DRÎM­­BA — componentă a echipei Steaua — a cucerit in acest an titlul de vicecampioană a lumii. Pentru desemnarea titlului de campioană a fost necesar un baraj între Ileana Drîmbă (România) și E. Novikova (U.R.S.S.). După o dispută ex­trem de dîrză, sportiva sovieti­că a terminat învingătoare. Echipa masculină de floretă a țării noastre — din lotul că­reia fac parte și ȘTEFAN HAUKLER sătmărenii și ȘTEFAN ARDELEAN (Olimpia) (com­ponent al echipei Steaua) a cu­cerit medalia de bronz, învin­­gînd în meciul pentru locurile 3—4 formația Franței cu 8—7. La succesul remarcabil al sportivilor români la actuala e­­diție a campionatelor mondiale de scrimă de la Havana a con­tribuit așadar încă o dată școa­la de scrimă a reputatului an­trenor sătmărean AL. CSIPLER, care — alături de sportivii săt­măreni ce ne-au reprezentat ța­ra — merită toate felicitările, urările privind continua ridi­care a prestigiului școlii de scri­mă din municipiul de pe So­meș. .* ILEANA DRIMBA ȘTEFAN HAUKLER ȘTEFAN ARDELEAN

Next