Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-18 / No. 519

f ■ 1 mm fnrnirm Ț&m тя [UNK]п: шт [UNK]т [UNK] [UNK] a ® 4 pag. — 30 bani ' _______________________________________________ La CAP. Săfmărel Șapte recoltează, opt supraveghează. Să ne mai mire atunci de ce la recoltatul porumbului se bate pasul pe loc? In cooperativa agricolă de pro­ducție din Sătmărel în primăvara acestui an s-au însămînțat cu porumb 360 ha. Din cauza ploilor, a apei ce a băltit, dar mai ales a lipsei de preocupare a consiliului de conducere pentru a organiza întreținerea culturii porumbului, o bună parte a culturii s-a com­promis. Normal ar fi ca, ceea ce a rămas să se bucure de o aten­ție deosebită, să fie recoltată și înmagazinată. Nu se întîmplă însă așa. Recoltatul abia a început și se lucrează într-un ritm foarte lent. In cursul zilei de ieri au lu­crat la strînsul porumbului 7 coo­peratori. E drept că forțele de muncă în cooperativă sînt foarte puține, dar nici acestea nu sînt organizate și folosite rațional. Cea mai importantă lucrare în cooperativa agricolă din Săt­mărel în prezent este recoltatul porumbului. Deci aici ar trebui să fie mobilizate toate forțele exis­tente și în acest loc de muncă ar trebui să se găsească atît preșe­dintele, cît și brigadierii din uni­tate. Dar la C.A.P. Sătmărel oa­menii sînt risipiți peste tot. La sediul C.A.P. patru contabili în­tocmesc hîrtii, în curte 7 coope­ratori lucrează la construcția u­­nei brutării, 6 atelaje transportă lemne și cărămidă la unii membri cooperatori. Oare, două, trei zile nu s-ar putea lăsa toate aceste lu­crări și să fie concentrate toate forțele în cîmp pentru a salva ce se mai poate? Desigur că s-ar pu­tea. Numai că președintele C.A.P., Vasile Calai, pînă la ora 12, cînd am venit noi să-l luăm de acasă, nu a ieșit pe teren, iar brigadierul Nicolae Mureșan de la brigada a I-a stă și se uită la cei 7 coo­peratori care lucrează în brigada lui la recoltatul porumbului. De organizat tot nu aveți pe cine organiza, poate ar fi mai eficient ca și dv., tov. președinte și briga­dieri, să munciți alături de cei cîți­­va cooperatori. In acest fel s-ar termina mai repede recoltatul și munca.dv. ar fi mai eficientă. In cooperativă mai sînt și alte lucrări de executat. Așa, de pildă, trebuie recoltate încă 32 ha tri­­foliene de sămînță, treierată floa­­rea-soarelui de pe 5 ha și însi­­lozarea celor 40 ha porumb fura­jer. Aceasta solicită ca toate for­țele existente să participe direct la muncă, iar președintele C.A.P. să se ocupe de problemele coope­rativei agricole, nu de cele per­sonale. Curioasă concepție are despre executarea în timp optim a lucrărilor agricole tractoristul de pe tractorul 41-SM-815! Ce are oare de zis conducerea unității agricole de care aparține? Cît se va mai crede că „rezervele" beneficiarilor față de unele produse sînt neîntemeiate? Ampla acțiune îndreptată spre reducerea cheltuielilor materiale de producție, eliminarea rebuturi­lor și refuzurilor de calitate, căpătat un caracter permanent în a marea majoritate a unităților e­­conomice din județul nostru, ma­­terializîndu-se în obținerea unui volum sporit de produse. Cu toa­te că rezultatele obținute în a­­ceastă direcție sunt din ce în ce mai bune, eficiența activității e­­conomice a unora dintre între­prinderi este încă diminuată de o seamă de deficiențe, la care ne-am propus să ne referim în cele ce urmează. La Sucursala județeană Satu Mare a Băncii Naționale un gra­fic ținut la zi relevă că mai mulți beneficiari ai produselor execu­tate de unitățile Direcției de indus­trie locală, au returnat întreprin­derilor respective o parte din pro­dusele livrate, valoarea refuzuri­lor ridicîndu-se la 813.000 lei, din care numai în luna septembrie a.c. 140.000 lei. Din această va­loare, o pondere însemnată deține Combinatul 1 Mai — cu 19 re­fuzuri (pentru calitate necores­punzătoare) în valoare de 400.000 lei. De ce oare la această unitate economică o mare canti­tate de muncă se irosește în za­dar, fiind materializată în produ­se ce nu-și găsesc desfacere și utilitate, fiind refuzate de către beneficiari? Am căutat răspuns la această întrebare, stînd de vorbă mai în­­tîi cu mai mulți factori de răspun­dere din întreprindere, despre refuzuri, tovarășul Vorbind Radu Ilieș, contabilul-șef, cu destulă se­ninătate, ne-a relatat: — Beneficiarii ne reproșează că nu le expediem cantitățile non- La Combinatul 1 Mai tractate și nu respectăm prescrip­țiile de calitate. Aceste motive sunt discutabile și conțin o mare doză de subiectivism. Marea ma­joritate a defectelor semnalate survin în timpul transportului, (cazul celor 100 sobe de gătit Casnica și Gutin) și, deci, între­prinderea nu este cu nimic vino­vată. De aceea, din totalul re­fuzurilor de calitate înregistrate pînă în prezent, numai valoarea de 135.562 lei este recunoscută; pentru restul s-au efectuat con­cilieri, acțiuni de arbitraj și so­mații de plată. Oare acesta să fie adevărul? In privința unui număr de 5.000 buc. echipament de sport, refuzat de I.C.R.T.I. Ploiești pe motiv că nu s-a respectat calitatea materiale­lor cerute, și a 4.000 buc. meca­nisme pentru bibliorafturi retur­­nate de Fabrica de cartoane Gluj, am aflat că produsele expediate au fost necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ba mai mult, pentru mașinile de gătit, ca­re chipurile s-ar fi deteriorat în timpul transportului, Combinatul 1 Mai a trimis oameni pentru re­mediere. Atunci cum rămîne cu cheltuielile de manoperă în plus și alți bani irosiți pentru transport care încarcă nejustificat prețul de cost? Cine suportă aceste pierderi? Ancheta întreprinsă la fața lo­cului confirmă că deficiențele ca­re stau la baza acestor refuzuri sînt de ordin organizatoric. Mare parte din produsele refuzate se datoresc neglijenței, nerespectării proceselor tehnologice și indisci­plinei în muncă. Analizînd mai în­deaproape aceste cauze, am cerut și părerea tovarășului Gheorghe Roca, șeful serviciului C.T.G. Iată ce ne-a spus: — Oricît am fi de vigilenți, din lipsa unor materii prime corespun­zătoare și slaba organizare a mun­cii în cadrul întreprinderii, se în­ GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Mobila satmă­­reană apreciată la Expoziția de la Mamaia Reprezentînd materializarea con­cepțiilor noi și moderne ale indus­triei de mobilă, o seamă de pro­duse fabricate la care au fost trimise IPROFIL Satu recent la Expoziția națională de mobilă de la Mamaia, deschisă contractărilor ce se fac cu ocazia pentru trimestrele I și II ale anului vii­tor. Din această colecție fac par­te o sufragerie tip „Magnolia" și o gamă de fotolii tip „Brateș". Exponatele au fost proiectate și executate în cadrul întreprinde­rii și reprezintă piese moderne cu o estetică și funcționalitate care se încadrează fericit în preferin­țele și exigențele cumpărătorilor. Alături de aceasta a fost expusă la Mamaia și o vitrină tip „Mag­nolia", cu posibilități funcționale multiple. Luminile se vor aprinde din n­ou.. Foto: M. SARCA VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. —■ Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putinelu, transmit: Preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și per­soanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimi­neața localitatea Mysore și îm­prejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul My­sore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamis­mului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, ca­re răsfring asupra orașului o un­dă din strălucirea secolelor tre­cute, Mysore se mîndr­ește cu impunătoarele edificii ale Institu­tului de cercetări în domeniul in­dustriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului cen­tral de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții ro­mâni au prilejul să admire în­­demînarea meșterilor-artizanii a­­nonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier, realizează adevărate ope­re de artă. Varietatea și niozitatea obiectelor expuse inge­în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului in­dian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Cha­­mundi, dominată de templul Chamundeswari De aici poate fi văzut întregul oraș care se în­tinde, la poalele colinei, pe o su­prafață de 20 km patrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc locali­tatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele doua localități străbate un peisaj în­­cîntător, fascinant. Natura In­diei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. luxuriantă alternează cu Vegetația podi­șuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizon­tul este înlănțuit de masive mun­toase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de smulge naturii spații cît mai vaste a sunt atestate nu numai de supra­fața întinsă a terenurilor cultiva­te întâlnite în drum, ci și de nu­meroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fruc­telor lor. La un moment dat, co­loana mașinilor oficiale se opreș­te, și oaspeții români sunt invi­tați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire căl­duroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul sta­tului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore un dineu în cinstea președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Cor­­neliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Cornel Burtică, mi­nistrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, pri­mul ministru al guvernului sta­tului Mysore, Patti Veerendra, o­­ficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statu­lui Mysore au toastat pentru dez­voltarea continuă a relațiilor din­tre cele două țări, pentru tem­a dintre poporul român prie­și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene, care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români Reverberarea anilor de școală (Pagină consacrată semicen­tenarului Liceului „Mihai Eminescu" din Satu Mare), in secția metal a întreprinderii Crasna Cărei. Cu planul pe 10 luni îndeplinit întreprinderea Sătmăreana pro­duce o gamă largă de sortimen­­te: produse alimentare, chimice, materiale de construcție etc., care sunt tot mai mult apreciate de beneficiari. In plus, colectivul acestei în­treprinderi și-a făcut o tradiție din a îndeplini înainte de ter­men sarcinile de plan și angaja­mentele asumate în întrecerea socialistă. Recent, am fost în­științați despre un nou și fru­mos succes: îndeplinirea planu­lui pe 10 luni cu 21 de zile mai devreme. Planul producției glo­bale a fost depășit cu 2.258.000 lei, iar cel al producției marfă cu 2.230.000 lei. Se preconizea­ză ca pînă la sfîrșitul lunii oc­tombrie, colectivul să dea o producție suplimentară în va­loare de peste două milioane lei. De la începutul anului și pînă acum s-au livrat peste plan im­portante cantități de produse, printre care: 245 tone bentoni­­tă coloidală, 500 tone bentonită măcinată, 100 tone vopsele praf, 30.000 kg produse zaharoase, 137.000 litri sifon și materiale de construcție în valoare de 150.000 lei. I,Piramide" de nisip, sau materie primă pentru constructori... Foto: Gh. IANCU Em­ish­ința juridică OPINII — Cum, și întreprinderile se pîrăsc între ele? — întreba cine­va uimit. Trebuie să recunoaștem că întrebarea se impune din ideea care reține principiul că între­prinderile socialiste nu au inte­rese opuse. De fapt, nu interesele opuse dintre ele dau naștere la litigii, fiindcă asemenea interese nici nu pot exista, ci deficiențele acelora prin care întreprinderile își înfăp­tuiesc activitatea economică. Acolo unde apar greșelile, se lezează ordinea de drept. Una din întreprinderi dobîndește un drept, iar cealaltă devine pasibilă de o obligație. Acest cuplu — dreptul și obligația — poate da naștere la un conflict, dacă cel obligat se o­pune a da satisfacție față de cel care tinde spre valorificarea drep­tului. Dacă opoziția aceasta per­sistă, iar cel îndreptățit stăruie in valorificarea dreptului său, sa naște litigiul. Așadar, o anumită faptă nu du­ce numaidecit la litigiu. Pentru evitarea litigiului, desigur, în pri­mul rînd este necesar ca să se evite faptele care generează con­flictele, dar o dată conflictul ivit, el trebuie rezolvat fără proces. Rezolvarea conflictului depinde de nivelul conștiinței juridice. Vorbind de litigiile dintre orga­nizațiile socialiste, în primul rînd ne gîndim la acele conflicte ne­rezolvate care s-au născut din ca­uza nerespectării obligațiilor din contractele economice: livrări de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii. In calea în­ ȘT. G. (Continuare în pag. a 2-a)

Next