Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-10-18 / No. 519
f ■ 1 mm fnrnirm Ț&m тя [UNK]п: шт [UNK]т [UNK] [UNK] a ® 4 pag. — 30 bani ' _______________________________________________ La CAP. Săfmărel Șapte recoltează, opt supraveghează. Să ne mai mire atunci de ce la recoltatul porumbului se bate pasul pe loc? In cooperativa agricolă de producție din Sătmărel în primăvara acestui an s-au însămînțat cu porumb 360 ha. Din cauza ploilor, a apei ce a băltit, dar mai ales a lipsei de preocupare a consiliului de conducere pentru a organiza întreținerea culturii porumbului, o bună parte a culturii s-a compromis. Normal ar fi ca, ceea ce a rămas să se bucure de o atenție deosebită, să fie recoltată și înmagazinată. Nu se întîmplă însă așa. Recoltatul abia a început și se lucrează într-un ritm foarte lent. In cursul zilei de ieri au lucrat la strînsul porumbului 7 cooperatori. E drept că forțele de muncă în cooperativă sînt foarte puține, dar nici acestea nu sînt organizate și folosite rațional. Cea mai importantă lucrare în cooperativa agricolă din Sătmărel în prezent este recoltatul porumbului. Deci aici ar trebui să fie mobilizate toate forțele existente și în acest loc de muncă ar trebui să se găsească atît președintele, cît și brigadierii din unitate. Dar la C.A.P. Sătmărel oamenii sînt risipiți peste tot. La sediul C.A.P. patru contabili întocmesc hîrtii, în curte 7 cooperatori lucrează la construcția unei brutării, 6 atelaje transportă lemne și cărămidă la unii membri cooperatori. Oare, două, trei zile nu s-ar putea lăsa toate aceste lucrări și să fie concentrate toate forțele în cîmp pentru a salva ce se mai poate? Desigur că s-ar putea. Numai că președintele C.A.P., Vasile Calai, pînă la ora 12, cînd am venit noi să-l luăm de acasă, nu a ieșit pe teren, iar brigadierul Nicolae Mureșan de la brigada a I-a stă și se uită la cei 7 cooperatori care lucrează în brigada lui la recoltatul porumbului. De organizat tot nu aveți pe cine organiza, poate ar fi mai eficient ca și dv., tov. președinte și brigadieri, să munciți alături de cei cîțiva cooperatori. In acest fel s-ar termina mai repede recoltatul și munca.dv. ar fi mai eficientă. In cooperativă mai sînt și alte lucrări de executat. Așa, de pildă, trebuie recoltate încă 32 ha trifoliene de sămînță, treierată floarea-soarelui de pe 5 ha și însilozarea celor 40 ha porumb furajer. Aceasta solicită ca toate forțele existente să participe direct la muncă, iar președintele C.A.P. să se ocupe de problemele cooperativei agricole, nu de cele personale. Curioasă concepție are despre executarea în timp optim a lucrărilor agricole tractoristul de pe tractorul 41-SM-815! Ce are oare de zis conducerea unității agricole de care aparține? Cît se va mai crede că „rezervele" beneficiarilor față de unele produse sînt neîntemeiate? Ampla acțiune îndreptată spre reducerea cheltuielilor materiale de producție, eliminarea rebuturilor și refuzurilor de calitate, căpătat un caracter permanent în a marea majoritate a unităților economice din județul nostru, materializîndu-se în obținerea unui volum sporit de produse. Cu toate că rezultatele obținute în această direcție sunt din ce în ce mai bune, eficiența activității economice a unora dintre întreprinderi este încă diminuată de o seamă de deficiențe, la care ne-am propus să ne referim în cele ce urmează. La Sucursala județeană Satu Mare a Băncii Naționale un grafic ținut la zi relevă că mai mulți beneficiari ai produselor executate de unitățile Direcției de industrie locală, au returnat întreprinderilor respective o parte din produsele livrate, valoarea refuzurilor ridicîndu-se la 813.000 lei, din care numai în luna septembrie a.c. 140.000 lei. Din această valoare, o pondere însemnată deține Combinatul 1 Mai — cu 19 refuzuri (pentru calitate necorespunzătoare) în valoare de 400.000 lei. De ce oare la această unitate economică o mare cantitate de muncă se irosește în zadar, fiind materializată în produse ce nu-și găsesc desfacere și utilitate, fiind refuzate de către beneficiari? Am căutat răspuns la această întrebare, stînd de vorbă mai întîi cu mai mulți factori de răspundere din întreprindere, despre refuzuri, tovarășul Vorbind Radu Ilieș, contabilul-șef, cu destulă seninătate, ne-a relatat: — Beneficiarii ne reproșează că nu le expediem cantitățile non- La Combinatul 1 Mai tractate și nu respectăm prescripțiile de calitate. Aceste motive sunt discutabile și conțin o mare doză de subiectivism. Marea majoritate a defectelor semnalate survin în timpul transportului, (cazul celor 100 sobe de gătit Casnica și Gutin) și, deci, întreprinderea nu este cu nimic vinovată. De aceea, din totalul refuzurilor de calitate înregistrate pînă în prezent, numai valoarea de 135.562 lei este recunoscută; pentru restul s-au efectuat concilieri, acțiuni de arbitraj și somații de plată. Oare acesta să fie adevărul? In privința unui număr de 5.000 buc. echipament de sport, refuzat de I.C.R.T.I. Ploiești pe motiv că nu s-a respectat calitatea materialelor cerute, și a 4.000 buc. mecanisme pentru bibliorafturi returnate de Fabrica de cartoane Gluj, am aflat că produsele expediate au fost necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ba mai mult, pentru mașinile de gătit, care chipurile s-ar fi deteriorat în timpul transportului, Combinatul 1 Mai a trimis oameni pentru remediere. Atunci cum rămîne cu cheltuielile de manoperă în plus și alți bani irosiți pentru transport care încarcă nejustificat prețul de cost? Cine suportă aceste pierderi? Ancheta întreprinsă la fața locului confirmă că deficiențele care stau la baza acestor refuzuri sînt de ordin organizatoric. Mare parte din produsele refuzate se datoresc neglijenței, nerespectării proceselor tehnologice și indisciplinei în muncă. Analizînd mai îndeaproape aceste cauze, am cerut și părerea tovarășului Gheorghe Roca, șeful serviciului C.T.G. Iată ce ne-a spus: — Oricît am fi de vigilenți, din lipsa unor materii prime corespunzătoare și slaba organizare a muncii în cadrul întreprinderii, se în GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Mobila satmăreană apreciată la Expoziția de la Mamaia Reprezentînd materializarea concepțiilor noi și moderne ale industriei de mobilă, o seamă de produse fabricate la care au fost trimise IPROFIL Satu recent la Expoziția națională de mobilă de la Mamaia, deschisă contractărilor ce se fac cu ocazia pentru trimestrele I și II ale anului viitor. Din această colecție fac parte o sufragerie tip „Magnolia" și o gamă de fotolii tip „Brateș". Exponatele au fost proiectate și executate în cadrul întreprinderii și reprezintă piese moderne cu o estetică și funcționalitate care se încadrează fericit în preferințele și exigențele cumpărătorilor. Alături de aceasta a fost expusă la Mamaia și o vitrină tip „Magnolia", cu posibilități funcționale multiple. Luminile se vor aprinde din nou.. Foto: M. SARCA VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN IIDIA BANGALORE 17. —■ Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putinelu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfring asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilor-artizanii anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier, realizează adevărate opere de artă. Varietatea și niozitatea obiectelor expuse ingeîn acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km patrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele doua localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. luxuriantă alternează cu Vegetația podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de smulge naturii spații cît mai vaste a sunt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întâlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Patti Veerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru tema dintre poporul român prieși indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene, care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români Reverberarea anilor de școală (Pagină consacrată semicentenarului Liceului „Mihai Eminescu" din Satu Mare), in secția metal a întreprinderii Crasna Cărei. Cu planul pe 10 luni îndeplinit întreprinderea Sătmăreana produce o gamă largă de sortimente: produse alimentare, chimice, materiale de construcție etc., care sunt tot mai mult apreciate de beneficiari. In plus, colectivul acestei întreprinderi și-a făcut o tradiție din a îndeplini înainte de termen sarcinile de plan și angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Recent, am fost înștiințați despre un nou și frumos succes: îndeplinirea planului pe 10 luni cu 21 de zile mai devreme. Planul producției globale a fost depășit cu 2.258.000 lei, iar cel al producției marfă cu 2.230.000 lei. Se preconizează ca pînă la sfîrșitul lunii octombrie, colectivul să dea o producție suplimentară în valoare de peste două milioane lei. De la începutul anului și pînă acum s-au livrat peste plan importante cantități de produse, printre care: 245 tone bentonită coloidală, 500 tone bentonită măcinată, 100 tone vopsele praf, 30.000 kg produse zaharoase, 137.000 litri sifon și materiale de construcție în valoare de 150.000 lei. I,Piramide" de nisip, sau materie primă pentru constructori... Foto: Gh. IANCU Emishința juridică OPINII — Cum, și întreprinderile se pîrăsc între ele? — întreba cineva uimit. Trebuie să recunoaștem că întrebarea se impune din ideea care reține principiul că întreprinderile socialiste nu au interese opuse. De fapt, nu interesele opuse dintre ele dau naștere la litigii, fiindcă asemenea interese nici nu pot exista, ci deficiențele acelora prin care întreprinderile își înfăptuiesc activitatea economică. Acolo unde apar greșelile, se lezează ordinea de drept. Una din întreprinderi dobîndește un drept, iar cealaltă devine pasibilă de o obligație. Acest cuplu — dreptul și obligația — poate da naștere la un conflict, dacă cel obligat se opune a da satisfacție față de cel care tinde spre valorificarea dreptului. Dacă opoziția aceasta persistă, iar cel îndreptățit stăruie in valorificarea dreptului său, sa naște litigiul. Așadar, o anumită faptă nu duce numaidecit la litigiu. Pentru evitarea litigiului, desigur, în primul rînd este necesar ca să se evite faptele care generează conflictele, dar o dată conflictul ivit, el trebuie rezolvat fără proces. Rezolvarea conflictului depinde de nivelul conștiinței juridice. Vorbind de litigiile dintre organizațiile socialiste, în primul rînd ne gîndim la acele conflicte nerezolvate care s-au născut din cauza nerespectării obligațiilor din contractele economice: livrări de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii. In calea în ȘT. G. (Continuare în pag. a 2-a)