Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-03-28 / No. 654

2 Sâmbătă 28 martie 1970 CRONICA­­ SATMAREANA Din însărcinarea guvernului, am­­ deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activita­tea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate. Succesele importante obți­nute de poporul român în făuri­rea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribu­ție de seamă la cauza consolidă­rii socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de a­­tracție. Im spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profun­dă responsabilitate pentru desti­nele poporului român, pentru Viitorul omenirii, țara noastră și-a adus relațiilor contribuția la promovarea de colaborare între toate statele, în vederea solu­ționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român, înscris în viața poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare, întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat, sub în­drumarea permanentă a conduce­rii de partid și de stat, nemij­locit ,a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieții internaționale, con­solidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întărirea legăturilor bilaterale. România a acționat și acționează ca perse­verență în vederea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malaye­­zia, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate sta­tele, România așază principiile — care capătă o importanță spo­rită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din par­tea popoarelor , ale respectării independenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecu­lui în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale in­terne și externe. Așezînd neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările so­cialiste în centrul politicii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-știintifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu întîlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brej­­nev și Alexei Kosîghin, cu tova­rășii Wladyslaw Gomulka, Ma­rian Spychalski și Jozef Cyran­­kiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi între președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vecei Executive Fe­derale a Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R.P. Bul­garia, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R.P. Albania au evoluat într-un spirit de înțelegere reciprocă, existînd posibilități pentru extinderea lor în viitor. Intîlnirile și discuțiile purtate au condus la adîncirea colaboră­rii, au pus în evidență noi posi­bilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra probleme­lor care interesează statele socia­liste europene, au constituit contribuție de preț la întărirea u­­­­nității lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii și colaboră­rii dintre popoare. S-au dezvoltat­ legăturile de co­laborare dintre Republica Socia­listă România și Republica Popu­lară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin con­vorbiri ale tovarășului Ion Gheor­ghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R. P. Chineză, în probleme pri­vind construcția socialistă în ce­le două țări :dezvoltarea rela­țiilor bilaterale, situația interna­țională. Relațiile tării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul National de Eliberare din Vietnamul de sud s-au desfășurat pe fondul spriji­nului multilateral acordat de po­porul român eroicului popor viet­namez în lupta sa dreaptă impo­triva agresiunii americane. Au evoluat, pozitiv raporturile României cu R. P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în ca­re se desfășoară relațiile cu sta­tele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, in cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în ca­drul Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, co­laborarea și cooperarea în dome­niul economic cu toate țările so­cialiste. Țara noastră își dezvoltă rela­țiile de colaborare, pe plan mi­litar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte a­­lături de armatele prietene în ca­zul unei agresiuni dezlănțuite în Europa de forțele imperialiste împotriva unui stat, membru al acestui Tratat. Totodată, Româ­nia lărgește colaborarea cu arma­tele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comite­tului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a con­ducătorilor de partid și de stat, din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germană, R.P. Polo­nă, R.S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum și ce­lelalte reuniuni ale tarilor socia­liste la care România a luat par­te, au dovedit că atunci cînd pro­blemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească în­țelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contribuție importan­tă la ridicarea colaborării reci­proce pe o treapta superioară, la întărirea solidarității dintre țări­le socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificîndu-și relațiile lor re­ciproce pe principiile marxism­­leninismului și internaționalismu­lui socialist, întrajutorării tovă­rășești, pe normele relațiilor din­tre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socia­liste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie și de țe­luri — pot oferi tuturor popoare­lor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exer­cita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relațiilor internaționale și dezvol­tării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la inte­resele generale ale socialismului, guvernul român este hotărît să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea cola­borării frățești cu toate țările so­cialiste. In condițiile existenței de sta­te cu orînduiri social-politice di­ferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internationa­le, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale po­poarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe res­pectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptu­lui internațional. Creșterea potențialului econo­mic și îmbogățirea patrimoniului cultural al tării noastre în con­textul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a știin­ței și tehnicii în toate sferele acti­vității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și o­­biectiv necesare dezvoltarea rela­țiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schim­burilor de valori materiale și spi­rituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor poli­tice ,a schimburilor economice, tehnico-știintifice și culturale cu toate statele, manifestînd pre­ocuparea de a asigura consis­tență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe ba­ze reciproc avantajoase. In anul precedent au fost în­cheiate 76 de noi înțelegeri, a­­corduri și convenții de colabora­re în diferite domenii, cu _ state avînd altă orînduire social-politi­­că. Au avut­ loc contacte, schim­buri de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu per­sonalități politice marcante din­tr-un număr mare de țări. Pre­ședintele Consiliului de Stat, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a vizitat Turcia, Iranul și India și a pri­mit vizitele președintelui Statelor Unite ale Americii președintelui Austriei și președintelui Finlan­dei. Președintele Consiliului de Mi­niștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în An­glia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate precum și contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat, am­plificarea relațiilor bilaterale, in­tensificarea colaborării în diferi­te domenii. Ele au prilejuit schim­­buri utile de păreri asupra unor probleme internaționale importan­te, au contribuit la mai buna cu­noaștere a pozițiilor și punctelor de vedere, la îmbunătățirea cli­matului politic general. Ca țară europeană, vital inte­resată în pacea și securitatea continentului, România promovea­ză o politică de largă coopera­re cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economice, tehnico-științifice și culturale din­tre România și Franța cunosc o continuă dezvoltare. Intîlnirile dintre șefii celor două state au constituit, și vor constitui momen­te importante ale acestei evolu­ții. Apreciem că sunt create toate condițiile ca raporturile tradițio­nale româno-franceze să se am­plifice necontenit, în interesul ambelor popoare, al destinderii și înțelegerii internaționale. Se intensifică relațiile Româ­niei cu R.F. a Germaniei, Italia, El­veția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Tur­cia cunosc o dezvoltare ascen­dentă. Este așteptată cu satisfac­ție apropiata vizită în țara noas­tră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără îndoială, la fel ca și vizita efectuată în Turcia de pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contribui la lărgirea colaborării multilate­rale dintre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile României cu țările din alte continente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fost­ în­cheiate noi acorduri de colabo­rare economică și tehnico-științi­­fică, s-au înființat comisii guver­namentale și au fost angajate acțiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Ve­nezuela, inclusiv crearea de so­cietăți mixte pentru exploatări miniere și petroliere. Intensificarea legăturilor re­ciproc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o pre­ocupare constantă a guvernului român. Au evoluat favorabil re­lațiile României cu Japonia, s-au dezvoltat legăturile­ cu Pakista­nul, s-au înregistrat progrese în raporturile cu țările din Ocea­nia. In Africa, au fost întărite contactele cu Republica Democra­tică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudinile dominației străine, nutrește o puternică simpatie fa­tă de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate pro­gresului și bunăstării, consolidă­rii independentei lor economice și politice. In cadrul acestei politici, Ro­mânia sprijină cu hotărîre aspira­țiile popoarelor arabe pentru dez­voltarea lor independentă, de­mocratică, pe calea progresului economic și social. Guvernul român a acordat în­totdeauna atenție dezvoltării re­lațiilor cu țările arabe. După cum se știe, în cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momente nedorite, care după părerea noas­tră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înțeleasă po­ziția țării noastre care acționează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe și au dus la obținerea de rezultate po­zitive. Noi considerăm că în pre­zent, există posibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvolta­rea acestora în interesul poporu­lui român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ceea ce îl pri­vește, guvernul român este hotă­rît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru prieteniei dintre poporul întărirea român și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității europene reprezintă una din preocupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român și statului nos­tru. Pacea și securitatea în Euro­pa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului: poporul român, care a avut centru de suferit imense pierderi umane și materiale în cele două r­zboaie mondiale, realizarea securității în Europa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare impor­tanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacrate construirii so­cietății socialiste multilateral dez­voltate. In ultimul timp, se conturează condiții favorabile, care fac po­sibilă aducerea problemelor se­curității europene din sfera de­zideratelor și declarațiilor de in­tenții în sfera acțiunilor practice. Este o realitate că în Europa se dezvoltă un proces de norma­lizare a raporturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a problemelor în sus­pensie prin mijloace pașnice. Cercuri guvernamentale, perso­nalități politice influente dintr-un­ număr tot mai mare de țări eu­ropene manifestă interes pentru­­ slăbirea încordării, pentru înlă­turarea barierelor ridicate în fața colaborării, pentru identifica­rea căilor de instaurare în Eu­ropa a unui climat de destindere, pace și bună-vecinătate. In cursul ultimelor luni au avut­ loc contacte și convorbiri poli­tice între reprezentanți ai guver­nelor Uniunii Sovietice și Re­publicii Federale a Germaniei, ai guvernelor Poloniei și R.F. a Germaniei, iar recent, s-a reali­zat prima întâlnire dintre preșe­dintele Consiliului de Miniștri al R.D. Germane Willi Stoph, și cancelarul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată or­ganizarea unei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pronunță cu consecvență pentru rezolvarea tuturor pro­blemelor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, sa­lută aceste convorbiri. Ne expri­măm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia nor­malizării relațiilor intereuropene, recunoașterii și respectării fron­tierelor existente în Europa — inclusiv a graniței Oder-Neisse și a frontierei dintre cele două state germane —, a recunoașterii R.D. Germane potrivit normelor dreptului internațional, asigurîn­­du-se participarea celor două state germane, în condiții de ega­litate cu celelalte state, la dez­baterea și rezolvarea problemelor europene și mondiale. Factor activ al acestui proces înnoitor în viața politică a con­tinentului nostru, România a mi­litat, prin toate acțiunile pe ca­re le-a întreprins, pentru edifi­carea securității europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să genereze Încre­dere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce privește securitatea sa, integritatea teri­torială, garanția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de amenin­țare cu forța. Înfăptuirea securității în Europa reclamă din partea tuturor țări­lor continentului eforturi stărui­toare, multiforme și convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presu­pune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor econo­mic și social, guvernul român ac­ționează pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-științifice intereuropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalității și eticii internațio­nale. Pornind de la ideile cuprinse în Declarația de la București, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost for­mulate importante propuneri privind întărirea securității și co­laborării în Europa, inclusiv ini­țiativa convocării unei conferințe general-europene, România și-a adus contribuția activă, alături de alte țări socialiste, la elabo­rarea Apelului de la Budapesta și a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniștrilor afacerilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuie la instaurarea securității în Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate în docu­mentele adoptate la aceste întîl­niri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și desfășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totodată, să dea do­vadă de receptivitate față de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinei de zi, precum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea conferin­ței. Este profunda convingere a gu­vernului român că securitatea eu­ropeană n [UNK] poate fi decît opera comună a tuturor statelor conti­nentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în condiții de deplină egalitate toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul român militează pentru ca la înfăptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și convocarea conferin­ței, să participe direct toate sta­tele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte state interesate. In concepția noastră, pregătirea conferinței nu trebuie limitată la un grup restrîns de state sau cantonată în tiparele re­lațiilor de la bloc la bloc, ci, dim­potrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea ac­tualei divizări a continentului în grupări militare opuse, la instau­rarea unui climat de încredere și înțelegere între toate statele eu­ropene. Acțiunile întreprinse de țara noastră, vizitele și întîlnirile la nivel înalt, contactele permanen­te la alte niveluri cu țările euro­­­pene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor apre­cieri și concluzii care converg spre demonstrarea importanței și actualității canalizării preocupă­rilor generale pe făgașul realiză­rilor practice, concrete. Problemele numeroase și difici­le care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea securității pe continent constituind un proces de durată. O primă conferință ar putea con­tribui la statornicirea unei atmos­fere de încredere între statele eu­ropene, la crearea condițiilor prielnice abordării graduale și soluționării treptate, de la sim­plu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preocupare permanentă pentru instaurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere, bună-vecinătate și coo­perare fructuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau considerați „butoiul cu pulbere al Europei", aria de confruntare a unor inte­rese străine de aspirațiile de prie­tenie și colaborare pașnică ale popoarelor din regiune. Vechea metodă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facilitată de politi­ca cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumentul ma­nevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile in­­terbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgînd învățămintele necesare din experiența istorică și acționînd în consonanță cu in­teresele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statorni­cirea în zonă a unor relații cu a­­devărat normate, bazate pe prin­cipiile bunei­ vecinătăti. Această preocupare este ilustrată de efor­turile consecvente ale țării noas­tre de­ a dezvolta relațiile poli­tice, economice, culturale cu toa­te statele din regiune, de iniția­tivele vizînd colaborarea balcani­că multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de ar­me nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea ra­porturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale prin contribuția activă a tuturor țărilor din această zonă, corespun­zător intereselor popoarelor bal­canice, cauzei păcii și securității în Europa și în lume. După cum arăta tovarășul Ni­colae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor, pentru a-și aduce întreaga contribuție la a­­sigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, își va consacra eforturile promo­vării susținute a colaborării și cooperării internaționale în inte­resul civilizației mondiale, al pro­gresului tuturor popoarelor și în­tregii umanități". Stimați tovarăși, Țara noastră atribuie o deose­bită însemnătate înfăptuirii dez­armării generale și, în primul rînd, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în a­­ceastă direcție sînt interzicerea folosirii armelor nucleare, înce­tarea experiențelor cu asemenea arme în mediul subteran, crearea de zone denuclearizate prin acor­duri internaționale însoțite de ga­ranții adecvate, încetarea produc­ției, reducerea și lichidarea sto­curilor de arme nucleare și a mij­loacelor de transportare a lor la țintă. Ca stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, îm­preună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iubitoare de pace, pentru adoptarea și înfăptuirea u­­nor măsuri concrete de dezarma­re, menite să ducă la reducerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera rela­țiilor internaționale. te­înfăptuirea unor măsuri eficien­te dezarmare apare, du­pă părerea noastră, cu atît mai necesară, cu cît cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabrica­rea de noi tipuri de arme și mij­loace de luptă nucleare și con­venționale continuă —, iar ne­gocierile asupra dezarmării nu înregistrează decît rezultate mo­deste. Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra ni­velului de trai al popoarelor, pu­ne în primejdie pacea și securita­tea internațională, amenință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor ge­nerații. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacționare ca instrumente ale po­liticii de forță împotriva libertă­ții și independenței popoarelor. A­­ceastă situație impune ca toate statele să participe activ, să depu­nă eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezarma­re. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dez­armarea generală constituie ca­lea radicală pentru rezolvarea in­tegrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează și le întreține cursa înarmărilor, pen­tru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la ac­țiunile colaterale dezarmării, cum este Tratatul de neproliferare armelor nucleare, ratificat recent­­ de țara noastră, deși vizează li­mitarea dezvoltării înarmării ato­mice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichi­dare a stocurilor de arme nuclea­re, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi folosită într-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptui­re a unor măsuri concrete pe ca­lea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, pro­punerile noastre au în vedere în­ghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; asu­marea, printr-un document inter­național cu forță obligatorie și vo­cație universală, a unor angaja­mente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folo­sirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împreju­rare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul al­tor state; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a ba­zelor militare străine; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclusiv în regiu­nea Balcanilor; elaborarea program de acțiuni și măsuri unul al deceniului dezarmării; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și exprime poziția în legătură cu probleme­le dezarmării, intensificarea ritmu­lui negocierilor și îmbunătățirea activității, structurii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tu­turor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în prac­tică a cerinței de importanță vi­tală pe care o reprezintă dezar­marea generală și, în primul rînd, interzicerea și lichidarea arme­lor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată ho­­tărîrea, pentru înfăptuirea aces­tui deziderat major al omenirii. Tovarăși deputați. O trăsătură caracteristică vieții politice contemporane este o creșterea aportului tuturor state­lor la Soluționarea internationale. Firește, problemelor înțelegem răspunderea deosebită pe care ță­rile mari o au pe arena mondia­lă în rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi pro­blemele majore ale lumii pot fi soluționate numai în condițiile participării și conjugării efortu­rilor tuturor statelor, mari sau mici. In epoca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răs­punderi pentru statornicirea u­­nui climat de destindere, încre­dere și cooperare între popoare, pentru promovarea unor rapor­turi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor unani­me ale poporului român, guver­nul se pronunță pentru încetarea neîntîrziată a războiului din Viet­nam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui ames­tec în treburile interne ale po­­­­porului vietnamez. Pentru solu­ționarea pașnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asi­gure formarea unui guvern de coaliție care să permită dezvol­tarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Guvernul român ține să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin material, politic și moral eroicu­lui popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apariția unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, in­tensificarea bombardamentelor a­­mericane asupra teritoriului Lao­­sului, precum și situația creată in Cambodgia ca urmare a recen­tei lovituri de stat; ele complică și agravează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de e­­liberare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și inde­pendenței naționale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpetuarea și agravarea încordării în Orien­tul Apropiat afectează negativ situația internațională, mențin un serios focar de război, generează neliniște și îngrijorare. Evoluția evenimentelor din această zonă pune în evidență faptul că in­tensificarea ostilităților militare și represiunile din orice parte ar veni ele agravează încordarea și îndepărtează perspectivele so­luționării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă și independen­tă a popoarelor respective. Ase­menea acțiuni nu pot­ fi decît în avantajul cercurilor imperialiste, interesate în menținerea și con­solidarea pozițiilor lor în această parte a lumii. In acest spirit, gu­vernul român a exprimat dezapro­barea sa față de atacul aerian is­­raelian asupra unor obiective ci­vile din R.A.U. și provocarea de victime în rîndul populației. Ro­mânia consideră că rezoluția Con­siliului de Securitate, din noiem­brie 1967, oferă o bază rațională pentru rezolvarea pașnică a si­tuației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea drep­tului la existență independentă și integritate teritorială a fiecă­rui stat din această regiune, pen­tru rezolvarea problemei refugia­ților palestinieni, potrivit intere­selor lor legitime. Pe agenda vieții internaționale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului și neocolonia­­lismului. Poporul român urmăreș­te cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominația imperialistă, de consolidare a in­dependenței lor politice și eco­nomice. România condamnă dis­criminarea rasială practicată in Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoare­lor din Angola, Mozambic, Na­mibia și din alte teritorii aflate încă sub asuprire colonială. So­lidar cu poporul Zimbabwe, gu­vernul român condamnă cu ho­­tărire actul ilegal al proclamării (Continuare în pag. a 3-a) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarășul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe I

Next