Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-02-21 / No. 624

----------------------------------— pRQismi R>m mm fmm тт [UNK] [UNK] = 3|0HIEä 4 pag* — 30 bant Г ^ Activizarea transportului pe calea ferată — factor de bază in reducerea locațiilor C. R. Vorbind despre creșterea efi­cienței economice a activității unei întreprinderi industriale, ne-am obișnuit să analizăm în principal căile care direcționează reducerea consumurilor specifice, utilizarea rațională a timpului de lucru și a utilajelor, îmbunătăți­rea aprovizionării tehnico-mate­­riale ș.a. La încheierea bilanțu­rilor se observă tendința de a se neglija și diminua oarecum in­fluența cheltuielilor neeconomi­­coase, deși acestea ponderează u­­neori sensibil nivelul prețului de cost. Iar printre cheltuielile nee­­conomicoase, locațiile­­ C.F.R. își au partea lor de „vină", consis­tentă și neavenită. In documentele Plenarei G­.G. al P.C.R. din decembrie 1969 se a­­precia că „actualul stadiu de dez­voltare, a economiei noastre im­pune o deosebită preocupare pen­tru îmbunătățirea activității în domeniul transporturilor”. Și, în­­tr-adevăr, o vehiculare defectu­oasă a materiilor prime, semifa­bricatelor sau produselor finite a­­duce cu siguranță prejudicii fi­nanciare serioase — ca o­­ reac­ție în lanț — atît întreprinderii furnizoare, cît și beneficiare. Fă­ră îndoială, activitatea tehnică a căilor ferate este legată ne­mijlocit de activitatea comercia­lă; de aceea, de siguranța și sta­bilitatea relațiilor create între organizația de transport și între­prinderea industrială depinde e­­ficiența însăși a exploatării căi­lor ferate. In consensul acestei idei, indis­ciplina contractuală se manifestă, în general, prin anulări de co­menzi, încărcări în afara planu­lui, schimbări dese de destinații și imobilizări masive de vagoa­ne. Situația îndeplinirii­ graficu­lui de transport la întreprinderile cu pondere din județul nostru a­testă că anulările au fost în anul 1969 de 281.821 tone față de 267.068 tone în 1968, iar cele cu penalizare au atins cifra de 63.342 tone, fiind în creștere cu circa 50.000 tone față de anul anterior. Printre aceste unități s-au „re­marcat” T.U.G. Apa, care a aco­perit cea mai mare parte a „re­nunțărilor", Oșana Negrești-Oaș, Ardealul Cărei și I.I Sătmăreanu Satu Mare (actualmente integra­tă la Combinatul 1 Mai). Faptul că multe anulări au fost solicitate după punerea vagoa­­­elor la încărcare a determinat a­­tît imobilizarea unui număr im­portant de vagoane, cît și pena­lizarea suplimentară prevăzută de normele contractuale. Cauzele sunt multiple. Reține atenția exem­plul unei echipe aparținînd Fa­bricii de cărămizi „Ceram" care, în frunte cu șeful ei, a părăsit în­cărcatul vagoanelor plecînd în oraș. Deși conducerea unității a luat imediat poziție dispunînd recuperarea de la cei vinovați a întregii sume plătită C­.F.R.-ului, beneficiarul, primind cu întîr­­ziere livrarea, a suportat conse­cințe neplătite de nimeni. Subliniam mai înainte că indis­ciplina contractuală se manifestă îndeosebi prin schimbările de des­tinații. Acestea au prezentat o creștere de sută la sută față de anul 1968, atingînd cifra de 260.666 tone la un număr de 11 întreprinderi din județ. Ca de o­­bicei,“ recordul l-au deținut T.U.G. Apa cu 184.700 tone față de nu­mai 50.201 tone în anul 1968 și Fabrica de cărămizi „Cerata” ca­re de la 8.780 tone în 1968 a săl­tat­ la 30.090 tone în anul supus analizei. De asemenea, Uzina U­­nio a schimbat destinația la 11.304 tone de marfă, cantitate aproa­pe dublă față de anul anterior. Știm că este greu ca în decursul u­­nui an o întreprindere să nu-și modifice de loc programul de li­vrare, fie din vina ei, fie din a beneficiarului. „Dar mulțimea în­călcărilor apărute demonstrează, fără putință de tăgadă că, pe un­deva, munca de planificare și contracte s-a dovedit lipsită, în prea mare măsură, de rigurozi­tatea științifică specifică produc­ției moderne. ing. LIVIU REBREANU, șef-adjunct la stația C.F.R. Satu Mare (Continuare în pag. a 2-a) La L­A« S« Tășnad Rentabilizarea tuturor fermelor nu-i o utopie, ci un adevăr care se con­turează tot mai pregnant Ferma agricolă — verigă de ba­ză în agricultura de stat — este cadrul adecvat unde se materiali­zează activitatea complexă pentru sporirea producției. Aici se crea­­ză bunurile agroalimentare, se fi­nalizează eforturile umane și ma­teriale din sistemul agriculturii de stat. Este, deci, cît se poate­­ de firesc, și necesar ca în aceste sec­toare producătoare de bunuri­­ să se pună în acțiune toate pîrghiile tehnico-economice existente în vederea consolidării lor, a obți­nerii unor producții cît mai mari. O vizită făcută, de curînd, la întreprinderea agricolă de stat din Tășnad — unitate care are în componență opt ferme agricole cu profile diferite — ne-a dat pri­lejul să putem întări afirmația că, acolo unde există preocupare, se pot obține rezultate economice și financiare bune. Din analiza fă­cută asupra rezultatelor înregis­trate de această unitate în anul trecut, rezultă că toate sarcinile de plan au fost îndeplinite exem­plar. Astfel, planul producției glo­bale a fost realizat în proporție de 106 la sută, cel de venituri a înregistrat o depășire de 14 la su­tă, în timp ce beneficiile peste plan se ridică la mai mult de 4 milioane lei. Depășiri apreciabile s-au înregistrat, în special, la pro­ducțiile de grîu (148 tone), fruc­te (82 tone) și lînă (12,5 tone),­­ sporuri care au adus întreprinde­rii importante venituri suplimen­tare. Privite în ansamblu, toate a­­ceste succese creează impresia că la I.A.S. Tășnad lucrurile merg... ca pe toate. Din păcate, deocam­dată, realitatea este puțin diferi­tă. De acest lucru ne-am convins din răspunsurile primite la între­bările: Pe ce căi s-au obținut rea­lizările amintite? Cîte din cele opt ferme agricole sînt rentabile și cum și-au încheiat ele în anul trecut activitatea economico-fi­nanciară? Ce măsuri s-au luat în vederea imbunătățirii activității din ferme și care sînt premisele îndeplinirii sarcinilor sporite din acest an? — întreprinderea noastră — ne relata tovarășul Csaba Rácz, eco­­nomistul-șef al întreprinderii — este o unitate complexă, în care se cultivă cereale și plante fura­jere, se cresc diferite specii de a­­nimale, se dezvoltă continuu sec­torul pomi-viticol. Succesele ob­ținute în anul trecut se datoresc atît hărniciei colectivului de lu­crători și specialiști, cît mai ales aplicării operative în practică a unor măsuri cu mare eficiență. O atenție deosebită s-a acordat ridi­cării calității produselor, ceea ce a asigurat un spor important de venituri. Prin livrarea către alte unități agricole a 1.600 d­e mame pentru prăsilă — efective ce tre­buiau valorificate pentru carne, dar care, datorită unei selecții bu­ne, întrunesc calități corespunză­toare pentru prăsilă — am reușit să obținem venituri mult mai mari decât cele planificate. Beneficii frumoase — circa 500.000 lei -­­s-au înregistrat și ca urmare a de­pășirii sarcinilor de plan, cu 15 to­ne, la capitolul „carne de pasăre", obținerii unor producții peste plan la finețe, valorificării a 10 torni semințe lolium, livrării la export a unor cantități suplimentare de fructe (mere și prune). Obținerea și valorificarea superioară a spo­rurilor importante de produse, pre­cum și realizarea de economii la capitolul cheltuieli, reprezintă ba­za depășirii beneficiilor planifica­te. Rezultatele obținute sunt, însă, umbrite de faptul că avem, deo­camdată, două ferme nerentabile : VIOREL ILUȚ (Continuării în pag. a 2-a) Plenara lărgită a Comitetului județean pentru cultură și artă Ieri, în sala festivă a Liceului nr. 2 di­n Satu Mare, a avut loc ple­nara lărgită a Comitetului județean pentru cultură și artă, avînd la or­dinea de zi, analiza desfășurării muncii cultural-educative de masă în așezămintele culturale din ju­dețul nostru; cooptarea de noi membri în biroul Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, cît și în Comitetul județean pentru cultură și artă; prezentarea planu­lui de muncă al Comitetului jude­țean pentru cultură și artă pe a­­nul 1970; prelucrarea unor instruc­țiuni ale Comitetului de Stat pen­tru Cultură și Artă. La lucrările plenarei au partici­pat tovarășul Alexandru Uz, mem­bru al Biroului Comitetului jude­țean de partid, șeful secției propa­gandă a Comitetului județean de partid, membrii biroului și ai Co­mitetului județean (pentru cultură și artă, directorii caselor și cămi­nelor culturale, invitați din între­prinderi și instituții, reprezentanți ai unor organizații obștești. viața literară­­ și artistică I A început construirea unui important depozit de carburanți Avînd ca scop asigurarea rezervelor de produse petro­liere pentru toate unitățile economice din județul Satu Ma­re, recent a început în antrepriza I.C.M.B. din Ministerul In­dustriei Petrolului, construcția unui important depozit de car­buranți și lubrifianti. Amplasat în strada Depozitelor din municipiul Satu Mare, noul obiectiv va avea o capacitate totală de 6.000 m.c. și va fi dotat cu instalații moderne pentru toate produsele petrolie­re. In prima etapă, se­ vor da în exploatare compartimentele pentru combustibil special, benzină și motorină, iar după înche­ierea celei de a doua etape de construcție — prin capacita­tea mare ce o va avea depozitul — se va reglementa depo­zitarea totală a acestor combustibili, asigurîndu-se astfel o re­zervă de 15 zile pentru toate sortimentele. PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a Academiei de­ Științe Sociale și Politice a Republicii Socialis­te România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al DArr>ă„ ...­­ U, „UUIUI „UiUUUl­i ” ^V­dintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.­3. al P.G.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tova­rășii: Emil Bodnaraș, Paul Nicules­­cu-Miz­il, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Știin­țe Sociale și Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și­, în numele membrilor Prezidiului a exprimat conducerii Academiei, partidului recunoștința pentru încrederea a­­cordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pen­tru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propuneri­lor multor participante, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entu­ziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de o­­noare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus: Stimat­ tovarăși, Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice repre­zintă un eveniment deosebit de important în viata patriei noas­tre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferite­le discipline reunite astăzi în ca­drul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de­ altfel dezvolta­rea științelor sociale — ca a­u­niciodată la o anumită limită ma­ximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformă­rilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume; numai ținind seama de aceste schimbări, aceste științe vor pu­tea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cît și la o­­rientarea activității de transfor­mare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat con­vins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cîte am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dez­baterile care au avut loc în prea­­labil în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activită­ții ce urmează să o desfășoare A­­­cademia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul ce­lor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activită­ții în domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridi­cate, unele critici sălii unele do­rințe exprimate de tovarăși con­stituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că prezidiul A­cademiei de Științe Sociale și Po­litice, secțiile nou constituite vor trece la elaborarea unui pro­gram concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va rea­liza intensificarea muncii de cercetare în institute, în versități, în centrele sociale u­i­și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că acti­vitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științi­fice și educative din patria noas­tră. Sînt multe probleme care­buie abordate de Academie, tre­în­­cepînd cu cercetarea în mnul istorist, unde trebuie sa dome­­nim mai activi, să adu­cem o contri­buție mai mare la înțelegerea a­­tît a momentelor esențiale din istoria patriei cît și a marilor e­­venimente din istoria universală. Pentru a înțelege, mai bine eve­nimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu stu­diul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al fiei, sociologiei și în toate filoze­ce­lelalte compartimente ale gîn­­dirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Știin­țe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rod­nică. Dorim ca în munca Acade­miei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării li­bere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre ma­terialist dialectice despre natu­ră și societate. Numai astfel A­­cademia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetu­lui Central, al Comitetului Exe­cutiv să vă felicit pe dumnea­voastră, pe președintele Acade­miei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activita­tea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă pre­ședinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptînd a­­ceastă cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Aca­demiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxist-leniniste. Printre utilajele ce au îmbogățit zestrea tehnica a Uzinei Unio in ultimul timp, se numără și a­­ceastă ireză, de mare productivitate, la care sunt prelucrate piese de dimensiuni mari. , FEBRUARIE—MARTIE 1945 Partidul Comunist Român — conducătorul marilor lupte revoluționare ale poporului pentru cîștigarea puterii politice Intre evenimentele istorice cu adunci semnificații pentru făurirea vieții noastre noi, socialiste, popo­rul român așează la loc de cinste perioada clocotitoare de luptă re­voluționară pentru cucerirea pu­terii. Se împlinesc nu peste multă vreme 25 de ani de la importantul act istoric al instaurării de către masele populare a guvernului pre­zidat de dr. Petru Groza, primul guvern din țara noastră în care reprezentanții clasei muncitoare și ai țărănimii au avut rolul pre­cumpănitor. Așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, actul de la 6 Martie 1945 „a fost o mare victorie a luptei revolu­ționare a oamenilor muncii, mar­­cînd instaurarea puterii populare și trecerea la înfăptuirea progra­mului de transformare democrati­că, revoluționară, a societății ro­mânești". Perioada cuprinsă între august 1944 - martie 1945 a fost domi­nată de o seamă de momente ho­­tărîtoare pentru destinele Româ­niei de azi. S-a înfăptuit insurecția armată antifascistă, țara noastră a ieșit din coaliția „axei" și a întors armele împotriva Germaniei naziste, s-a reorganizat Partidul Comunist Român și U.T.C.-ul, s-a reorganizat mișcarea sindicală pe baze­ unice, revoluționare; făcut pași tot mai însemnați s­au pe­ calea democratizării țării, întăririi pozițiilor forțelor democratice în guvern; a început înfăptuirea pe cale revoluționară a reformei agrare; s-a adus la cîrma țării gu­vernul democratic condus de emi­nentul om de stat și înflăcăratul patriot dr. Petru Groza. Desigur, cei mai în vîrstă își amintesc că aceste acte revolu­ționare, pe care le punea viața la ordinea zilei, au fost înfăptui­te prin mijlocirea unor puternice bătălii de clasă, al căror dezno­­dăm­înt n-a mai putut fi împiedi­cat de forțele reacțiunii. Istoria a demonstrat și cu acest prilej, în condițiile concrete ale României, că succesul luptei revoluționare a poporului a putut fi posibil dato­rită conducerii acestei lupte de către Partidul Comunist care, ie­șit din ilegalitate, și-a reorganizat și întărit propriile-i rînduri, de­venind în scurt timp forța politi­că principală a țării, capabilă să atragă în jurul și sub conducerea sa covîrșitoarea majoritate a po­porului. După eliberare, încă din prime­le zile, partidul a desfășurat o intensă­­ activitate politico-organi­­zatorică. Ieșit din ilegalitate cu o bogată experiență revoluționară, ridicînd nivelul de organizare a rîndurilor sale la înălțimea in­­fluienței politice pe care o cîș­­tiga în rîndul maselor, pentru re­zolvarea cu succes a sarcinilor complexe ce îi reveneau, partidul s-a îngrijit de organizarea clasei muncitoare, țărănimii, a tuturor categoriilor sociale, a maselor muncitoare ale naționalităților conlocuitoare, grupînd în jurul clasei muncitoare toate forțele democratice și progresiste ale țării. In acest fel, sub conducerea partidului, lupta antifascistă și de eliberare națională a poporului ro­mân s-a dezvoltat rapid într-o lar­gă mișcare de masă pentru un re­gim democratic. In perioada care a preefectat lui 6 Martie 1945, șirul neîntrerupt al luptelor politice și sociale, de o amploare fără precedent, ridi­caseră poporul la luptă hotărî­­toare împotriva reacțiunii. Aria­(Continuare în pag. a 2-a)

Next