Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-03-26 / No. 652

—I ттътлю от тоатй тлте, vsw-VM A A ill ■ м 1 11 з9,) т Aii И Ри •• V я I Ж V\\ țț No■ В В ■ ■ П В Ш ■ ■ вв 1 упшьл ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I -------- ---------------------------------------------------———----------------------------­­ — I.BÉ DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucrările se­siunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Na­ționale. Marele sfat al țării ia în dis­cuție documente de mare impor­tanță pentru dezvoltarea în con­tinuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democra­tismului profund ce caracterizea­ză întreaga noastră viață politi­că, economică și socială, aces­te documente sunt rodul unor largi consultări, in cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propu­neri prețioase pentru perfecțio­narea activității economice în vederea valorificării într-o mă­sură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme­­ principale ale politicii externe promovate de RepinhUra Socia­listă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, pre­cum și numeroși invitați — conducători de instituții centra­le și organizații obștești, acti­viști de partid și de stat, perso­nalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Națio­nale erau prezenți șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de aseme­nea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, L­eonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Ștefan Voi­­tec, președintele Marii Adunări Naționale. ■ Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoa­rea ordin­e de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori 4. Cu privire la activitatea in­ternațională a Republicii Socia­liste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, minis­trul muncii, a prezentat Expu­nerea la Proiectul Legii orga­nizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dez­bătut în organizațiile sindica­le cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au a­­dus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală.­ Au luat cu­­­vîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului ju­dețean — Neamț al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular ju­dețean, Gheorghe Stoica, mais­tru la Uzina mecanică „Mus­cel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, jude­țul Prahova, Mihai Obornyi, se­cretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibio­tice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agri­cole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Ena­­che, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agri­cole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Co­mitetului județean — Teleorman al U.T.C La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, ur­­mînd a fi reluate joi­ dimineața. Comisiile juridică; pentru in­dustrie, construcții și trans­porturi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru con­siliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au înftruntat apoi pentru examinarea în con­tinuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a se­siunii. (Agerpres) CONCEPȚIE NOUĂ IN CERCETAREA AGRICOLA Documentele dezbătu­te in Plenara C.C. al P.C.R. din 17 martie constituie pentru toți oamenii muncii din a­­gricultură prilejul unei profunde analize a acti­vității desfășurate, pre­cum și un puternic sti­mulent în găsirea de noi căi pentru continua creștere a eficienței muncii în toate sectoa­rele producției agricole. Ele reflectă concludent efortul conducerii de partid și de stat, în ve­­dsTGa perfecționării con­tinu­e a agriculturii noas­tre socialiste și a înde­plinirii sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. O bună parte din ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu s-a ocupat de rolul cercetă­rii agricole în procesul agriculturii, de concep­­țieî 110113 pG Cărs 2003.La forță de producție tre­buie să se bazeze în viitor. In sectorul de cerce­tare vegetal­­ și zooteh­nic, S.E. Livada a avut rezultate bune, situîn­­du-se în plutonul frun­taș al unităților d­e cer­cetare agricolă din ța­ră. Privite însă în lumi­­na recentelor documen­te ale Plenarei C.C. al P.C.R., avem convinge­rea fermă că în activi­tatea noastră mai exis­tă mari rezerve, pe care sîntem chemați să le pu­nem în valoare. In proiectul programu­lui național privind gos­podărirea rațională a re­surselor de apă, extin­derea lucrărilor de iri­gații, îndiguiri și de combatere a eroziunii solului în R.S.R. în anii 1971—1975 i)­în cel de perspectivă se stabilesc printre altele măsurile ce trebuiesc luate terenurile nisipoase, pe pe săraturi și terenurile su­puse eroziunii. Alături de aceste suprafețe slab productive, podzolurile ce ocupă aproape 3.000.000 ha pot și tre­buie să devină la rîn­­dul lor mai productive decit, pina în prezent, Sarcina S.E. Livada de a dovedi că în condiții­le terenurilor podzolice se pot obține rezultate bune a fost reliefată prin aplicarea rezultate­lor de’’ cercetare în sectorul de producție al Stațiunii pe cele peste 3 000 ha teren agricol, unde în ultimii 3 ani be­neficiile realizate au fost de peste 2 milioane de lei anual. In sensorul de cerce­tare vegetal mai sunt totuși multe aspecte nestudiate și nerezolva­te, care constituie o rezervă importantă de sporire a recoltei. In acest sens, considerăm necesară studierea celor mai adecvate și mai economice sisteme de desecare pentru noastră. Actualele zona vestiții care se fac d­in­în această zonă (canale principale și secundare] sunt­ doar începuturi ca­re trebuiesc finalizate prin sisteme de deseca­re proprii ale fiecărei parcele ori a aplica anumite „rețete" de pe cernoziomurile din lun­Ing. A. LAP­U­ȘAN, director al S. E. Livada, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice PRIND CONTUR ETAJELE ȘI ÎN ORAȘUL CĂREI­­a nvua (Continuare în pag. a 3-a) Astă­ seară premieră la secția maghiară a Teatrului de Nord Azi, la ora 19,30, va avea loc premiera cu piesa­­„Regele moare" de Eugen Ionescu, pusă în scenă de un colectiv al secției maghiare a Teatrului de Nord din Satu Mare. Regia aparține lui Taub János, iar scenografia este semnată de Aurel Giupe. In distribuție: Ács Alajos, T. Lukács Éva, Elekes Emma, Korcsmáros Jenő, Török István și Fü­löp Ildikó. Pentru premieră este valabil abonamentul A. Următorul spectacol va avea loc mîine, la ora 19,30, la care este valabil abonamentul B. Un obiectiv major al muncii politice de masă Cunoașterea h­otărîrilor de partid, a profundei lor semnificații Contribuind la explicarea poli­ticii partiduului, a sensului și rațiu­nii măsurilor care se adoptă într-o perioadă sau alta, la dez­voltarea­­ conștiinței socialiste, munca politică de masă joacă un rol important în mobilizarea tutu­ror forțelor la înfăptuirea sarcini­lor în industrie, agricultură și pe tărîm b­une și social-cultural. Eficacitatea politice este determinată în mare măsură de gama de for­me și mijloace folosite, de felul cum acțiunile întreprinse țin pa­sul cu viața, de modul în care acestea contribuie la rezolvarea problemelor pe care partidul le pune de fiecare dată în fața popo­rului. În ce măsură mijloacele muncii politice-educative sunt îndreptate în direcția cunoașterii de către toți oamenii m­uncii a documentelor de partid, a mobilizării acestora la realizarea sarcinilor economi­ce? Răspunde activitatea politică necesităților practice, concrete de la fiecare loc de muncă? Organi­zațiile de partid acordă atenția cuvenită extinderii și diversifică­rii formelor și mijloacelor muncii politice de masă? Iată cîteva în­trebări ce au stat la baza discu­ției noastre, cu tovarășul Leontin Ghiartaș, secretar al Comitetului orășenesc de­ partid Cărei. ,­­ Atunci cînd apar diferite do­cumente de partid, hotărîri ale plenarelor C.C. al P.C.R. sau alte materiale importante, întreprin­ Convorbire consemnată de MIHAI SAS (Continuare în pag. a 3-a) NOCTURNA SATMÄREANA O seară de sîm­bătă... Cu tot timpul nefavora­bil, satul Eriu-Sîncrai e in sărbătoare. Cămi­nul cultural e plin de lume. Așteptările legate de această seară se împletiseră cu nedu­merirea: cum de nu se tine serbarea ca altă­dată — după-amiază? Ce, ce s-a planificat pentru seară, după lă­sarea întunericului? Unii bănuiau. Alții — și mai ales cei din con­ducerea căminului cul­tural — știau. Directo­rul lăcașului de cultu­ră, Grigore Moisa, ca bun organizator al unor reușite acțiuni culturale și artistice, le-a solici­tat sprijinul și colabo­rarea, din timp Apoi a aflat tot sa­tul. .. în primul rînd pentru că difuzoarele au „trîmbițat" vestea (și invitația) pentru fiecare­ familie. Și în al doilea rînd (mai ales!) că... au văzut instalîndu-se re­flectoare, o noutate ine­dită în sat, precum și o rețea de becuri colo­rate.. . Și, iată, în seara spectacolului feeric, pri­măvara s-a revărsat spre căminul cultural, o dată cu cetățenii. (înce­putul l-a avut echipa culturală a satului, cu­cerind, punct cu punct, binemeritate aplauze ale „mării" de spectatori. Muzică populară, muzi­că ușoară... soliștii sa­tului întrecîndu-se în arta Interpretării (Gh. Govor, Fr. Naghi, Elena Chiș, Elisebeta Erdei)... apoi dansatorii, cu „Ra­ra de pe Someș" și cu un dans maghiar... De­sigur, celor mai buni li s-au acordat și premii, spre satisfacția lor, a publicului și... a cadre­lor didactice din sat, care, „au pus umărul" la instruirea artiștilor amatori... Punctul surpr­iza i-au adus însă tinerii satu­lui, care își așteaptă plecarea în armată. La lumina reflectoare­lor această „floare a vîrstei" a executat în fața părinților și a tu­turor altora prezenți exerciții de însușire, a virtuții militare, de front, cîntecele Pasul și marșurile ostășești au umplut toate inimile de mîndrie. Da, avem tineret frumos, bun, nu și la cîntec, țn­ datorie­, oricum și oricînd o va­ cere Patria. A fost un spectacol? O sărbătoare? O de­monstrație a realităților satului? Și una, și alta. In tot cazul — a fost o sîmbătă seară de neuitat pentru cei din Eriu-Sîncrai. M. FRUNZARU O SEARĂ FRUMOASA LA ERIU-SÎNCRAI MAESTRUL Aflu din ziarul slujitorilor lui Mercur, „Comerțul socialist", că printre bucătarii distinși la ultimul concurs pe țară pentru acordarea titlului de maestru al artei culinare se află Francisc Vancea de la restaurantul Dacia din Satu Mare. Poți să reziști ispitei de a nu-i lua proaspătu­lui maestru un interviu? Il gă­sesc la datorie, înconjurat de „discipoli", oficiind fascinante preparate culinare care, cîteva momente mai tîrziu, erau servite în... flăcări albăstrii printr-un mic „șiretlic" al maestrului. — Așadar, maestre Vancea, a fost ușor, greu? — Greu, nu glumă. Dacă din 30 de bucătari din toată țara am reușit, abia 28! Dar mi-au reușit excelent preparatele din bucă­tăria franțuzească ce mi-au „pi­cat" la concurs. — Dar creația originală n-a fost luată în considerație? — Cum să, nu? Comisia mi-a reținut­ 42 de rețete proprii, spre a fi difuzate la diverse restau­rante. — Cum s-ar spune, rețete „a la Vancea". — Exact. Unii sătmăreni le-au numit și pînă acum așa. Dar a­bia de acum, posedînd distinc­ția de maestru, am dreptul să-mi acord numele preparatelor ori­ginale — Apropo, maestre, sunt cu­rios să aflu care este „geneza" mult savuratului cotlet „â la Dacia?". Ride, dar mă convinge: •— De mă credeți, de nu, dar eu visez rețetele în ...somn! Cum mă trezesc le și pun în aplicare să nu le uit. Așa s-a întîmplat și cu cotletul, și cu ficatul de gîscă umplut. .. (poa­te vreun cititor începe a zîmbi, dar eu mă simt obligat să-i a­­trag atenția că pînă și filozoful matematician Descartes a măr­turisit că a făcut, trei mari des­coperiri în somn). — Și acum, planuri de viitor, itre? maes — Am eu în minte cîteva re­țete noi, originale. Trebuie nu­mai să le... visez și pe urmă le lansez. Dar discipolii cum se des­curcă? — Foarte bine. Am sub su­pravegherea mea doi băieți și o fată. Pe ea neapărat s-o evi­dențiați. O cheamă Florica Ciul. Peste cîtva timp o să auziți de prima maestră în arta culinară din Satu Mare. O. GRUMEZA %

Next