Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-05-31 / No. 707

Ш РКв [UNK]ТА [UNK] BW TOATE TARILE, VII­IȚI-VA I Г" ---------------­ ffik ■ [UNK] ■ Я fl Anul III (X) ISONIEI “ ' 4 pag« — з [UNK] bam VIZITA TOVARĂȘULUI NI­COL­AU CEAUȘESCU in JUDEȚUL Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în ju­dețul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducă­tori de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în in­cinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și Întreprinderi industriale, unități agricole de stat și coo­peratiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate in continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activită­ții economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au intimpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărirea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pen­tru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trai­nică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se îndreaptă spre meleagurile Ia­­lomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griu­lui și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici­­colo, pe câmpurile pline de roci, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vii­toarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea­plinul Dunării. Flicopterul aterizează chiar in această zonă, pe un drumeag i­nălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agri­cole de stat Vlădeni — mare uni­tate de producție, ale cărei pă­­mînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin prim-secretar al Comitetului ju­dețean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar Agriculturii general al Ministerului și Silviculturii, in­ginerul Valentin Georgescu, di­rectorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea a­­cestei incinte îndiguite, de situa­ția actuală. Se pornește de îndată, la bor­dul unei șalupe, la cercetarea stă­rii digului care împrejmuiește o­­goarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în une­le locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede ,apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunos­cută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai pericli­tată. Se lucrează la Gura Sălta­­vei, la fel, la Țipirigelu, la Repe­­joru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acos­tează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lu­cru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pă­­mînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie lua­te în continuare. Tovarășul Nicolae Ceușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care aju­tă la înălțarea digului, generalul maior Gheorgh­e Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii­­ din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l în­­tîmpine. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Comite­tului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre ce­le mai recente lucrări de investi­ții ce se fac în unitățile combina­tului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiecta­tă — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte pro­duse. După vizitarea sectorului tur­nătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențe­le existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri ener­gice pentru a se organiza mai bi­ne procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de mun­că, a se gospodări mai bine uti­lajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului co­loana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu con­ducătorii de partid și de stat sînt salutați cu multă căldură de popu­lația orașului, cere cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează prin­cipalele secții de producție. Scur­te popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupă­rilor actuale de creștere a produc­ției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și Combi­nat, se iau în dezbatere proble­mele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succe­sele obținute urîndu-le noi rea­­lzări în producție. De la Călărași, tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului și statului vizi­tează Complexul de creștere și ingrășare a animalelor al între­prinderii agricole de stat — Ciul­­nița. Se vizitează cooperativa agrico­­colă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zoo­tehnic oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele ob­ținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recoman­dat extinderea cooperării cu în­treprinderile agricole de stat, ară­­tînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se­ îndreaptă apoi spre reșe­dința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sunt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei care pre­zintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizind adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului județean Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șan­tierul Combinatului de îngrășă­minte azotoase din Slobozia, pro­fesoara Victoria Radu, de la li­ceul din localitate, ing. Mircea (Continuare în pag. a 3-a) Fiecare cablu este controlat cu atenție. La Unio se pregătește un nou lot de mașini pneumatice de încărcat pentru Industria ^nl^^cu DELEGAȚIA GUVERNAMENTALA ROMÂNĂ CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER S-A REÎNTORS DE LA MOSCOVA Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, care, potrivit înțele­gerii dinainte stabilite, a avut întîlnire cu președintele Consiliu­­­lui de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convor­biri privind dezvoltarea în conti­nuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socia­listă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat to­varășii Gheorghe Rădulescu, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Maxim Berghianu, dintele Comitetului de Stat preșe­al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte per­soane oficiale. Erau de față A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ro. La plecare pe aeroportul Vnuko­tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au­ însoțit au fost conduși de tovară­șii Alexei Kosîghin, Dmitri Po­­leanski, Leonid Hid­ov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Ma­rinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Primind cu vie satisfacție recenta Hotărâre, oamenii își vor spori eforturile în opera de reconstrucție, cu deplină încredere în politica partidului Vom răspunde prin muncă susținută După cum este știut, calamitățile naturale abătute asupra județului nostru au provocat mari pierderi materiale unităților economice și agricole, instituțiilor social-cultu­­rale, unui mare număr de locuin­țe proprietate de stat și proprie­tate personală a cetățenilor,, altor bunuri de uz gospodăresc și per­sonal. Răspunzând chemării parti­dului și statului nostru, mii de oameni ai muncii. Sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid, au luptat zi și noapte îm­potriva forțelor dezlănțuite ale naturii, neprecupetind nici un efort pentru limitarea pierderilor și conntinuă să acționeze zi și noapte pentru restabilirea cât mai grabnică a cursului normal al vie­ții­­ economice și sociale. Recenta Hotărîre a C.C. al P C.R., a Con­siliului de Miniștri și a Consiliu­lui Național al Frontului Unității Socialiste privind măsurile de ajutorare a populației care a su­ferit din cauza calamităților natu­rale, a adus un suflu nou, o pu­ternică emulație în munca de re­construcție, a fost primită cu deo­sebită satisfacție și recunoștință de t­oți cei care au avut de sufe­rit de pe urma acestui dezastru fără precedent. Conștient de grija permanentă a partidului și statului nostru în sprijinul soluționării cît mai ope­rative a problemelor legate de re­facerea gospodăriilor personale ale celor ce au avut de suferit de pe urma calamității, colectivul de muncă de la Fabrica de confecții Mondiala a pornit la lucru cu toa­tă hotărirea. In sectoarele de Unitățile agricole socialiste din comuna Odoreu, cetățenii locali­tăților aparținătoare au suferit mari pagube materiale de pe ur­ma revărsării rîului Someș. Este suficient să arăt că numai în coo­perativa agricolă din Odoreu ape­le au distrus complet culturile a­­gricole de pe o suprafață de peste 550 ha, au înecat 15 bovine, 195 ovine și 60 porcine. Grîul a fost distrus pe o suprafață de 200 ha, din cele 300 cultivate, legumele pe 11 ha iar porumbul pe 80 ha. Au fost distruse complet 589 de case, din care numai în localitatea de reședință a comunei 229. producție se lucrează cu intensi­­tate maximă pentru recuperarea cît mai grabnică a pierderilor cauzate de stagnarea vremelnică a producției. In sectorul V confecții, ne-am­ oprit lingă mașina la care lucra tovarășa Maria Marcu­, una din sutele de muncitoare care a ră­mas fără locuință. — Am locuit în strada Fabricii nr. 3 — ne spune dînsa. Casa și bunurile materiale mi-au fost dis­­ Continuare in pag. a 3-a) Deși pagubele sînt imense, nu ne-am descurajat. încă din prima clipă după retragerea apelor, toți locuitorii comunei noastre s-au ri­dicat ca unul la munca de reface­re. In această muncă n-am fost singuri. Permanent am fost ajutați de frații noștri din alte unități- A­­lături de noi au lucrat cu însuflețire țărani cooperatori multă C.A.P. Mădăraș, Pir și Gelu. din In PETRU NICHITA, președintele C.A.P Odoreu (Continuare în pag. a 3-a) Cooperativa a suferit pierderi mari dar sîntem hotărîți să recuperăm totul Veștile sosite ieri la redacție vorbesc despre hotărirea și abne­gația oamenilor muncii din eco­nomia județului de a nu precupe­ți nici un efort pentru ca sarci­nile de plan aferente primelor cinci luni să fie îndeplinite cu succes, iar viața economică și so­cială să reintre cu­ mai curînd pe făgașul normal. Dînd expresie înaltelor senti­mente de patriotism, de profunda solidaritate umană și de abnega­ție în muncă, colectivul Fabricii de sticlă Victoria muncii din Po­iana Codrului și-a înzecit eforturi­le în muncă. Punînd în valoare noi rezerve de producție, pînă la sfîrșitul lu­nii, colectivul fabricii va realiza o producție suplimentară 800.000 lei. Deși puternic afectat de calami­tate, datorită eforturilor și tena­cității în muncă a întregului co­lectiv, Fabrica Drum nou din Sa­tu Mare a intrat în funcțiune cu toată capacitatea, reușind ca pe primele cinci luni ale acestui an să-și îndeplinească sarcinile de plan la principalii indicatori. Conform estimărilor făcute, co­lectivul fabricii va realiza pînă la încheierea lunii o producție suplimentară în valoare de 500.000 lei. Muncind cu o abnegație, colecti­vul întreprinderii Victoria din Tășnad a reușit să-și realizeze cu succes sarcinile de producție la principalii indicatori. Produc­ția suplimentară ce se realizează aici în această perioadă se cifrea­ză la­­ 300.000 lei. Colectivele de muncă din în­treprinderile careiene raportează la rândul lor îndeplinirea sarcini­lor de producție pe primele 5­ luni înainte de termen. Colectivul Fabricii Crasna, bu­năoară,­­ și-a îndeplinit sarcinile la producția marfă în proporție de 101 la sută, iar întreprinderea de colectare și fermentare a tu­tunului și-a depășit planul pro­ducției globale cu 1 la sută, cel al producției marfă cu 2 la sută, planul de beneficii cu 19,8 la sută, iar cheltuielile la 1.000 lei producție marfă înregistrează o scădere de 20,3 lei față de sarci­na de reducere planificată. Lucrătorii Cooperativei mește­șugărești Stăruința, raportează de asemenea îndeplinirea planului de producție aferent primelor cinci luni. Planul fost îndeplinit producției marfă a în proporție de 102,7 la sută,, cel de livrări la fondul pieții 100,6 la sută, cel de export 100,1 la sută, iar planul de prestații către populație 100,2 la sută, întreprinderea de gospodărie oră­șenească Cărei, raportează și ea îndeplinirea planului producției globale în proporție de 102,2 la sută. CU PLANUL PE 5 Au început lucrările de construcție la un cvartal de 400 de apartamente pentru sinistrați Cu o zi în urmă acolo nu era nimic. Un teren viran pe strada Amatului, în apropierea Uzinei Unio. In ziua în care am vizitat acest șantier, se lucra într-un ritm rapid, așa cum de altfel, am fost asigurați că se va munci în continuare. Este vorba de primul șantier des­chis în municipiul Satu Mare în urma hotăririi conducerii de par­tid și de stat ,privind ajutorarea populației care a avut de suferit de pe urma inundației. Discutăm asupra unor amănunte legate de construirea acestui cvartal cu unul din inginerii Șan­tierului „Carpați", cu tovarășul Jack Nedianu. — Sîntem informați că șantierul întreprinderii de construcții „Car­pați" din București și-a asumat răspunderea de a sprijini construc­ Convorbire consemnată de ȘTEFAN VIDA (Continuare în pag. a 3-a)

Next