Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-02 / No. 761

/ ^v^ísj [ EMINEscЦ« La --------------------------------- V RÖTETАЮ DI^ÖÄfTTmtd, UNIT!VAl 4 pttg« — 30 bani Dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 Abordarea cu exigentă a problemelor legate de producție Adunarea generală a reprezen­tanților salariaților de la Combina­tul 1 Mai din Satu Mare s-a des­fășurat într-o pronunțată atmosfe­ră de lucru, prilejuind o analiză multilaterală, profundă și realistă a activității desfășurate de colec­tiv în primul semestru, jalonînd căile și măsurile ce se impun pen­tru recuperarea restanțelor, pen­tru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor în cea de a doua parte a anului curent și a planului pe 1971. Darea de­ seamă prezentată de tovarășul Mihai Anton, președin­tele comitetului de direcție, a re­liefat faptul că, datorită inunda­țiilor din luna mai ș i iunie, sarci­nile de plan pe semestrul T la principalii indicatori au rămas ne­realizate. Atît la producția glo­­bală, cit și la cea marfă s-au în­registrat restante în procente de 2,6 la sută. Nici sarcina de bene­ficii nu a fost realizată. Se poate remarca, totuși, faptul că planul producției de export a fost în­deplinit în proporție de 114,В la sută, înregistrîndu-se pe total livrări o depășire de 8,8 la sută. A reieșit totodată că, în perioada respectivă, s-au aplicat în pro­ducție 22 măsuri tehnico-org­ani­­zatorice, a căror eficientă econo­mică se ridică la 564.860 lei, față de 242.770 lei ci­ se m­ecaniza. De asemeni, prin definitivarea unor studii de organizare științi­fică a producției și a muncii, s-au aplicat în practică încă 42 măsuri­, înregistrîndu-se o eficiență eco­nomică postcalculată de 37.180 lei. Ca urmare a acestor măsuri, eco­nomiile planificate la prețul de cost au fost sporite cu 50.000 lei. Din păcate, însă, aceste succese nu pot acoperi restanțele amintite. Darea de seamă n-a relevat în­să cu suficientă obiectivitate toate cauzele rămînerilor în urmă. Iată un exemplu concludent: Din cauza inundațiilor s-au înregistrat 106.592 ore. Dar în perioada de după retragerea apelor și pînă la 30 iunie s-au efectuat 123.066 ore suplimentare — adică exact cu 16.474 ore mai mult decît tim­pul pierdut din cauze obiective. Or, aceasta înseamnă că restan­țele respective au alte proveni­ențe. Timpul de lucru, de pildă, nu a fost valorificat judicios. Astfel, indicii de utilizare a fondu­lui de timp disponibil au abia 60,2 la sută la utilajele atins de bază și 56,2 la sută la cele auxi­liare. Acești coeficienți scăzuți se datoresc în principal faptului că utilajele din dotare nu sunt orga­nizate în fluxuri tehnologice, iar programarea pe schimburi de lu­cru este necorespunzătoare. Apoi, datorită aprovizionării anevoioase cu materii prime și materiale, des­pre ritmicitate nici nu putea fi vorbă. Asalturile de sfîrșit de lună s-au succedat cu aceeași frecven­ță, fapt ce a dăunat calității pro­duselor .In consecință, au fost în­registrate un mare număr de re­fuzuri de calitate Numai la pro­dusul „reșou cu petrol", bunăoară, s-au înregistrat 52 refuzuri de ca­litate. Toate aceste deficiențe, precum și multe altele, au fost analizate pe larg și obiectiv de cei care au luat cuvîntul. Numeroși vor­bitori, printre care Iosif Ghetina, Nicolae Rif, Iosif Fenyak, Iuliu Lieb, Nicolae Lăpuște, au criticat lipsa de colaborare între secțiile și serviciile întreprinderii, apro­vizionarea neritmică cu materii prime și materiale, introducerea greoaie în procesele de fabricație a mecanizării, realizarea cu întîr­­ziere sau deloc a obiectivelor de investiții și a celor din fonduri de mică mecanizare, preocuparea insuficientă a cadrelor tehnice și inginerești în domeniul inovații­lor etc., făcînd numeroase propu­neri de măsuri menite să ducă la redresarea situației. Dezbaterile fructuoase și realiste ce au avut loc s-au soldat, în final, cu întoc­mirea unui amplu plan de măsuri, de a cărui îndeplinire depind atît recuperarea restanțelor, cit și realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs. Pentru anul ce vine — primul din cincinalul următor — colecti­vul combinatului va avea de în­deplinit sarcini substanțial sporite. Producția globală, de pildă, creș­te față de planul pe anul în curs cu 10,3 la sută, producția marfă cu 10,1 la sută, livrările la export cu 47,1 la sută, iar productivita­tea muncii cu 8,2 la sută. Desigur, pentru îndeplinirea acestor sarcini se impun a fi luate, încă de pe acum, o seamă de măsuri tehnice­­organizatorice. Cunoașterea cifre­lor de plan pe 1971 cu mai bine de 5 luni înainte de începerea anului, permite asigurarea unei pregătiri temeinice la toate sectoa­rele. Planul tehnic, în care sînt incluse pînă acum 27 obiective, va trebui completat cu noi și noi măsuri, care să vizeze atît crește­rea productivității muncii, cît și îmbunătățirea calității produselor și a condițiilor de lucru. Vor tre­bui găsite totodată căile cele mai scurte pentru eliminarea neajun­surilor care s-au semnalat pînă acum. Adunarea reprezentanților sala­riaților de la Combinatul 1 Mai, prin dezbaterile vii — în spirit critic și obiectiv — ce s-au pur­tat, prin numeroasele propuneri ce s-au făcut, a demonstrat hotă­­rîrea întregului colectiv de a rea­liza integral sarcinile de plan pe anul în curs, inclusiv angajamen­tele asumate, de a porni cu pași siguri în primul an al cincinalu­lui următor. V.­ILUȚ Noi mașini, purtînd marca prestigioasei uzi­ne sătmărene „Unio", sunt verificate înainte de a lua drumul beneficia­rilor interni și externi. Apuseul din Cărei, insti­­tuț­ie în plină dezvoltare Cu un an în urmă prezentam cititorilor noștri muzeul din Cărei, apreciind expozițiile permanente de arheologie (ce constituie axul muzeal) și științele naturii,­­ a­­supra ultimei oprindu-ne, relevînd unilateralitatea pieselor conser­vate și indicînd îmbogățirea co­lecțiilor cu exemplare care să re­prezinte flora și fauna zonei și a județului. O vizită recentă ne o­­bligă să semnalăm Îmbogățirea colecțiilor în sectorul de istorie (în urma săpăturilor efectuate de prof. Ion Nemeti, directorul mu­zeului, la Bohald, Căuaș și Piș­­colt). Remarcabile sunt și rezul­tatele obținute de secția de știin­țele naturii prin strădania Umă­rului muzeograf Carol Karácsonyi. Secția a fost completată printr-o colecție de aproape 1.000 insecte și una de plante cu peste 1­000 exemplare. Materialele colecțio­nate vor permite — conform pla­nificării — reorganizarea expo­ziției ca și concepție în anul 1973. Eforturile sunt incontestabil lăuda­bile, dar ele trebuie continuate, diversificate dincolo de preocu­pările pentru colecțiile de plante și nevertebrate, acordâându-se aten­ție vertebratelor de stepă (potir­­­nichi, prepelițe, stîrci, ciocănitori etc. și ouă). De asemenea, parcul de la castel are toate șansele de a deveni parc dendrologic. Aceasta cere determinarea tuturor speciilor de plante existente și realizarea unei comunicări științifice. In realizarea colecțiilor un real ajutor îl pot da cercurile micilor naturaliști din școli, cu simpla condiție ca profesorii care le con­duc să țină legătura cu muzeul. OVIDIU SUCIU U.J.C. M. Satu Mar­e și-a îndeplinit planul pe 7 luni Traducând în viață ho­­tărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie a­­nul trecut, lucrătorii din cadrul cooperației mește­șugărești raportează că în urma muncii însufle­țite, desfășurată sub în­drumarea și cu sprijinul permanent a organizații­lor de partid, și-au înde­plinit cu succes sarcinile de plan pe primele 7 luni ale acestui an. Din analiza realizării planului pe ansamblul U­­niunii Județene a Coo­perativelor Meșteșugă­rești, se desprinde faptul semnificativ că, deși spo­rite față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, sarcinile de plan la pro­ducția marfă și prestări de servicii industriale și neindustriale a fost înde­plinit în proporție de 100,7 la suta, fiind depă­șit acest indicator cu peste 480.000 lei. De asemenea, planul încasărilor de­­ la popu­lație prin unitățile de desfacere a fost depășit cu peste 30.000 lei, iar la planul de livrări de măr­furi către fondul pietrî sporul de producție rea­lizat în această perioadă se cifrează la mai bine de 122.000 lei. Planul de desfacere a mărfuri­lor a fost depășit în cele 7 luni cu 8,9 la sută, re­­zultînd o producție valo­rică suplimentară de pes­te 740.000 lei, în condi­țiile în care și la acest indicator s-a prevăzut o importantă creștere fa­ță de aceeași perioadă a anului trecut. Majoritatea covîrșitoa­­re a cooperativelor meș­teșugărești din județul nostru — recuperînd in­tegral restanțele înregis­trate ca urmare a cala­mităților din mai — și-au îndeplinit în condiții op­time prevederile de plan pe cele 7 luni, obținând în această perioadă în­semnate sporuri de pro­ducție. Prin diminuarea sistematică a cheltuieli­lor la 1.000 lei producție marfă, au fost obținuți peste 115.000 lei econo­mii la prețul de cost. Pe baza analizei făcute asupra rezultatelor eco­nomice obținute de coo­perativele meșteșugărești din județul nostru în a­­ceastă perioadă, se poa­te spune că, angajate cu toate forțele în munca de recuperare a pierderi­lor suferite de economia județului nostru provo­cate de calamități, ele dispun de toate condi­țiile ca pînă la finele a­­nului să-și îndeplinească cu suc­ces sarcinile de plan și angajamentele a­­sumate. Realizările de pînă a­­cu­m marchează în cadrul cooperației meșteșugă­rești puternicul avînt al unei întreceri vii, efortul colectiv depus de toți lu­crătorii, hotărîrea lor de a obține noi rezultate pe linia perfecționării, dez­voltării și diversificării activității, pentru aduce­rea la îndeplinire a sar­cinilor ce-i revin aces­tui important sector în cadrul economiei județu­lui nostru în vederea în­deplinirii cu succes planului de stat pe acest a­­n și a angajamentelor asumate în întrecerea so­cialistă precum și în pregătirea celor mai bune condiții pentru pro­ducția anului viitor. GH. MACHESCU C0­1HIEN­E Sărbătorirea inovatorilor La Uzina Unio a avut loc de curind o originală sărbătoare. Au fost sărbătoriți Intr-un cadru festiv — sub auspiciile Comite­tului sindicatului al uzinei și ale Cercului inovatorilor „oa­menii de aur" ai uzinei — inova­torii. In cadrul întrunirii care a avut loc cu acest prilej inova­torii au fost felicitați călduros pentru contribuția pe care și-au adus-o ani de-a rîndul la rea­lizarea unor prețioase inovații ce au slujit progresului tehnic în uzină. Printre cei sărbătoriți se numără Mihai Pop, Zoltán Ne­meth, Gheorghe Vaida, Emeric Revesz — inovatori cu vechi sta­te de serviciu, avînd la activ peste 10 inovații realizate, pre­cum și ing. Ioan Litan din gru­pul tinerilor inovatori ai uzinei [UNK] m Căminul uzinei In perimetrul unei frumoase grădini de la nr. 21 de pe stra­da Uzinei s-a deschis nu demult șantierul căminului Uzinei Unio. Se lucrează intens în aceste zile la săpăturile pentru fundație. Vor fi construite aici doua blocuri a 150 de camere fiecare Capacitatea totală a căminului destinat tinerilor muncitori ne­­familiști ai uzinei va fi de 600 de locuri Preocupări cetățenești In comuna Moftin există o preocupare susținută privind re­zolvarea unor probleme de larg interes cetățenesc. Bunăoară, in cadrul cooperației de consum, au luat ființă — la diferite in­tervale — secții de prestări ser­vicii către populație : pantofă­­rie, frizerie, brutărie etc. — ma­gazinul universal, recent cons­truit, find bine dotat cu toate cele necesare. Una din preocupările coope­rației de consum este procura­rea­ unui motor mobil pentru tăiatul lemnelor de foc — agre­gat în valoare de 12 mii lei. Tabără de muncă patriotică la Sanislău De curînd s-a deschis în co­muna Sanislău o tabără de mun­că patriotică, la care vor parti­cipa elevii și studenții din lo­calitate aflați în vacantă. In perioada de tabără elevii și stu­denții vor ajuta la muncile agri­cole în cadrul C.A.P. Sanislău. V. ȚÎRtANĂ corespondent In parchetul Puturoasa se lucrează la secționa­tul lemnului. De la înălțimea celui de-al 7-lea nivel al noului hotel turistic din Satu Mare. „ Seruim patria socialistă ! Chiar dacă purtau alte nume, flăcăii aceștia în uniforme kaki, ostașii, au mai trecut pe aici, pe străzile devastate de ape: Tranda­firilor, Chendi, Viitorului, zilele și nopțile inundației Erau din mai și ei își aduceau atunci pri­nosul elanului lor la salvarea alt­tor vieți și bunuri materiale. Apoi, într-un irezistibil curent al mun­cii, toate torțele au fost îndrep­tate spre reconstrucție. Au apărut marile șantiere de construcții de locuințe: „Carpați", „Viitorului“, cele din cartierul „Someș”. — de fapt întregul oraș a devenit un vast șantier. Și iată că în aceste zile fierbinți îi reîntîlnim pe os­tași pe șantiere, cot la cet cu muncitorii întreprinderii județene de construcții, cu constructorii din Cluj, Oradea, Baia Mare, Bucu­rești. Ziua în bătaia soarelui, ori noaptea, la lumina reflectoarelor, șantierul cunoaște același freamăt al muncii și dăruirii. Intr-o scurtă pauză am angajat o discuție cu tovarășul maior Teodor Costea, comandantul de­tașamentului, și maior Leon Căbuz, secretarul organizației de bază. „Detașamentul nostru de muncă, ne-au declarat interlocutorii, lu­crează pe șantierul de pe strada Viitorului, precum și pe șantierul I.C.M. Cluj din cartierul Someș. Recent am mai primit front de lucru la șantierul de alimentare cu apă a orașului. In cele 9 zile de cînd suntem­ în Satu Mare os­tașii noștri au prestat 23.721 ore de muncă, lucrînd zilnic în două schimburi a 10 ore. Cu toții sun­tem­ hotărîți ca la plecarea noas­tră de aici să putem vedea cît mai multe familii intrate în casă nouă, iar orașul să­ devină și mai înfloritor. Va fi cea mai bună răsplată a muncii noastre", nu vizita pe cele două șantiere am făcut cunoștință cu grupa ser­gentului Gheorghe Anton și cu cea comandată de soldatul frun­­taș Constantin Radu — ambele remarcate zi de zi cu grupe evi­dențiate pentru hărnicia de care dau dovadă pe șantier. Un fapt demn de remarcat — atestînd bu­na organizare a muncii pe șantier: pe lingă muncile de săpături la fundații și turnarea betonului există în cadrul detașamentului grupe formate din fierari-betoniști, zidari, electricieni, care prestează munci de înaltă calificare. Fiind specialiști, aceștia dau un prețios ajutor constructorilor de la între­prinderea de construcții-montaj­ului. La punctele de lucru pot fi întîlnite și grupele comandate de ostașii: inginer Mircea Răduț și inginer Ioan Ghidinoc. Nu puțini dintre militarii aflați pe șantiere sunt din comunele județului. Toți aceștia se remarcă prin conștin­­ciozitate și disciplină, toți sunt animați de un înalt simț al dato­riei. De fapt, aceste caracteristici pot fi atribuite întregului detașa­ment. In totalitatea sa detașamen­tul constituie o formație de lucru disciplinată, animată de un fier­binte sentiment patriotic. Fiecare dintre ostașii cu care am putut înjgheba un scurt dialog declarat că înțeleg prezența ne-au lor pe șantierele de construcții din Satu Mare ca o dovadă elocventă a încrederii de care se bucură militarii forțelor noastre armate. A îndeplini cu cinste misiunea pa­triotică de a contribui la refacerea localităților lovite de calamitate, este dorința fierbinte a fiecaruia dintre ei. .. .Te desparți de acești tineri viguroși, arși de soare, cu senti­mentul tonic că alături de efor­tul general, munca lor înseamnă nu numai noi blocuri de locuit, orașe refăcute ci și pilda elocven­tă a unității de neclintit a tuturor fiilor patriei în jurul partidului, garanția sigură a depășirii cu succes a oricăror greutăți și asigurării mersului înainte, mereu a ascendent. GAVRIL TONICA Piane si maimuțe ч I Citeam că un cuplu american de cântăreți in stilul beat — John Lennon și Yoko O­no — și-au a­­nunțat participarea la un festi­­val de muzică­ pop unde vor fi acompaniați la pian de doi. .. cimpanzei. Mai citeam că Manson cel cu­plete, conducătorul crimelor din vila Bel Air, fiorosul cap al uciderii frumoasei Sharon Tate și-a imprimat propriile melodii la o casă de discuri din Los Angeles. ... Stau și-mi adun gîndurile. Undeva, pe pămînt, pianele sînt date pe mina maimuțelor iar discurile obligate să memoreze cîntece de ucigaș-Și toate acestea în chiar anul cînd, lumea întreagă serbeaz­ă două veacuri de la nașterea a­­celuia ce s-a chemat Beethoven. GH. MOLDOVAN

Next