Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-17 / No. 799

; î УР [UNK] In efortul de înlăturare a pierderilor materiale cauzate de inundații RELAȚIA OM-MAȘINA capătă semnificații majore Inundațiile din luna mai au scos pentru o vreme din circuitul eco­nomic zeci și sute de instalații, utilaje și chiar fabrici întregi, au deteriorat mașini ultramoderne, producînd pagube uriașe. In ciu­da calamităților, în județul Satu Mare, toate capacitățile de pro­ducție produc din plin, ba mai mult, în multe cazuri cu randa­ment superior. Cum e și normal, utilajele răma­se valide au trebuit să suporte solicitări, care, de multe ori, le-au întrecut resursele tehnice. In bătălia reconstrucției și a re­cuperărilor producției, relația om­­mașină primește o importanță con­siderabilă. Așa cum mașina nu produce singură, tot așa omul doar cu mîinile goale nu poate făuri în condițiile producției mo­derne nimic. Pornind de la necesi­tatea asigurării unei producții sporite în toate compartimentele industriale ale județului Satu Ma­re, la chemarea organizațiilor de partid, mii de muncitori au lucrat zi și noapte, fără odihnă la re­­condiționarea mașinilor, la repara­rea utilajelor distruse de ape, în vederea punerii grabnice în funcțiune a uzinelor și fabricilor avariate de inundații. După repunerea în funcțiune a capacităților de producție, ca o sarcină de mare importanță s-a conturat necesitatea eliminării stagnărilor din așa-ziselor cauze subiective, în ceea ce privește încărcarea utilajelor, planificarea pentru reparații, utilizarea totală a fondului de timp nominal dis­ponibil. De pildă, la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, în vederea obține­rii unor indici superiori de utili­zare a mașinilor-unelte în secțiile de bază, s-au prevăzut în planul M.T.O. acțiuni în vederea realiză­rii unor indici de 70—75 la sută. Aici s-a format un colectiv de specialiști care a studiat reampla­­sarea mașinilor și utilajelor în flux tehnologic. Rezultatele obți­nute au fost peste așteptări. La strungurile paralele și la presele de forje, unde de altfel s-a insis­tat pentru o încărcare rațională, în semestrul 1 a.c. indicii de în­cărcare a utilajelor au ajuns 94,7 la sută. Utilajele pot și trebuie să dea mai mult. In sprijinul acestei afir­mații amintim doar un singur caz. La „1 Septembrie", prin adapta­rea unui dispozitiv de strunjit conic la capul arzător-plită (sub­­ansamblu la mașina de gătit cu gaze), indicele de utilizare a strungurilor respective a sporit cu 25 la sută. Din păcate însă mai sunt locuri unde timpul nominal de lucru al utilajelor nu este exploatat în mod rațional. Pentru a vedea care este cauza, la Consiliul județean al sindicatelor Satu Mare s-a or­ganizat o masă rotundă pe tema: „Cum ne-am realizat angajamen­tele privind utilizarea fondului de timp al mașinilor și utilajelor". La această acțiune au participat pre­ședinții consiliilor municipale oră­șenești și ai comitetelor sindica­telor din cele mai importante în­treprinderi din județ. Atît discuțiile la „masa rotun­dă", cît și constatările la fața lo­cului converg spre o concluzie unică: există încă rezerve în ceea ce privește folosirea, atît intensi­vă, cît și extensivă, a utilajelor, înainte de toate este necesar ca timpul nominal de lucru să fie fo­losit pretutindeni în mod integral nu numai de oameni, dar în spe­cial de mașini, care trebuie să producă fără oprire. Și totuși, în ciuda acestor deziderate, în condi­țiile cînd se fac eforturi de ne­crezut, există utilaje care sunt puse în „pensie" în mod nejusti­ficat. La Uzina „Unio", la secția debi­tare, stau încremenite două prese hidraulice, noi-nouțe. Tot la aceas­tă secție indicele de utilizare unei prese excentrice de mare c­­­­pacitate a atins în 7 luni doar 7,1 la sută. La secția a VI-a a uzi­nei, o mașină de alezat stă „con­servată" în vaselină de mai bine de cinci ani, de cînd nu se mai fabrică remorci la Unio. In 7 luni, această mașină a lucrat totuși cu... 2,6 la sută din capacitatea ei. Există la Unio două mașini de (Continuare în pag. a 3-a) Sticlarul PROMT­ARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Anui [UNK](X) Wb A В [UNK] M­a CU PLANUL PE 9 luni Îndeplinit Continuînd seria rezultate­lor bune consemnate în lunile precedente, harnicul colectiv al Uzinei de reparații auto din Satu Mare a reușit să-și înde­plinească sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului cu 15 zile mai devreme. Pe baza antecalculelor se preconizează ca pînă la finele lunii, să rea­lizeze o producție suplimen­tară în valoare de circa 2,6 milioane lei. De remarcat este faptul că 70 la sută din depă­șirile ce se estimează se vor realiza pe seama creșterii pro­ductivității muncii. Timpul pla­nificat de imobilizare a auto­vehiculelor în reparație s-a re­dus, în perioada amintită, în medie cu 9 zile. In primele 8 luni ale anu­lui, colectivul uzinei a ob­ținut prin reducerea sistematică a prețului de cost, 735 000 lei economii peste plan și 989.000 lei beneficii suplimentare. MAI IEFTIN ȘI CA­LITATIV SUPERIOR Una dintre cele mai dificile probleme care a trebuit să fie rezolvată de laboratoarele in­dustriei textile a fost revizui­rea rețetelor de încleiere a fi­relor de urzeală. Pînă in pre­zent în acest scop se folosea amidonul, un produs agroali­­mentar relativ scump și insuficient de rezistent. Recent, la Fabrica textilă Ardeleana a fost depășită faza de experiment și introdusă pe scară industrială carboxime­­til-celuloza (C.M.C.) produs fa­bricat din reziduri ale Fabricii de celuloză din Brăila. Un calcul estimativ atestă că introducerea noii rețete de nu­­cleire aduce întreprinderii un beneficiu anual suplimentar numai la articolele de celo­fibră, în sumă de circa 100.000 lei. Corespunzător, se îmbună­tățește sensibil calitatea țesă­turilor. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lu­cru, cu cadre didactice de condu­­cere în învățămîntul superior, eco­nomic și alți economiști din insti­tute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învăță­­mîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri pri­vind perfecționarea învățămîntu­­lui economic. Participanții au înfățișat realiză­rile obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului econo­mic din țara noastră, în rea cadrelor de specialiști, pregăti­pre­cum și sarcinile tot mai impor­tante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a e­­conomiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențe­le care se manifestă în desfășura­rea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecțio­narea lui în continuare. S-a su­bliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult lega­tă de practică, să fie pus un ac­cent sporit pe disciplinele moder­ne privind știința și tehnica con­ducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, ana­liza și prognoza economică, pros­pectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împros­pătarea și îmbogățirea cunoștin­țelor de specialitate prin recicla­rea economiștilor, pentru perfec­ționarea activității cadrelor di­dactice care lucrează în învăță­­mîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat ro­lul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă su­perioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din e­­conomie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică pro­ducția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlătura­rea a tot ceea ce frînează mer­sul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creș­terii eficienței economice în toa­te sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor re­zervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderi­lor ,a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a rele­vat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din în­­vățămîntul economic și altor eco­nomiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economi­ei noastre naționale, în promova­rea continuă a cercetării științifi­ce, economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale pro­gresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că mă­surile ce vor fi adoptate in con­tinuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învă­­țămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vizita în municipiul Satu Mare a unei delegații a societății „CARITAS” din Elveția Ieri, dl. Peter Kuhn, secretar ge­neral al „CARITAS“-ului elve­țian, împreună cu colaboratorul său, institutorul Alain Piolle, a­­flat într-o vizită oficială în Ro­mânia, a fost oaspetele municipiu­lui nostru. Cu acest prilej, dl. Peter Kuhn a avut convorbiri cu tovarășul Iosif Uglar, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular ju­dețean și cu alți reprezentanți ai organelor de stat județene municipale. Interesîndu-se îndea­șr­proape de pagubele pricinuite de inundațiile din mai — iunie în această parte a țării și de activi­tatea susținută pusă în slujba re­facerii, dl. Kuhn a făcut cunos­cută hotărîrea organizației a că­rei reprezentant este de a contri­bui la recuperarea pierderilor pro­duse de calamitățile din România cu suma de un milion franci elve­țieni, însoțiți de reprezentanți ai or­ganelor județene și locale de stat, oaspeții au vizitat cartierele distruse de inundații din munici­piu, precum și sate de pe Someș, greu lovite de inundații, luînd cunoștință de eforturile mari depuse pentru refacerea patrimoniului de lo­cuințe, de ajutoarele substanția­le în materiale de­puse la dispoziția celor construcții rămași fără locuințe în urma revărsărilor, de către stat. Început de an agricol în cultura griului Analizat prin prisma rezultate­lor obținute, acest an nu a fost în județul nostru favorabil cul­turii griului. Din totalul de 122 unități C.A.P., un număr de 72 au obținut producții sub 1.000 kg/ha, fapt ce a făcut ca producția me­die realizată la această cultură în cooperativele agricole de pro­ducție să fie de numai 1.206 kg/ha, față de 1.800 kg/ha cît a fost pla­nificat. I.A.S. au realizat 1.523 kg/ha, cu 870 kg sub media pla­nificată. Nerealizarea producțiilor medii planificate la ha, minusul de aproape 10.000 ha scoase din cul­tură prin calamitățile provocate de inundații au determinat ca pro­ducția totală de grîu pe județ să fie diminuată cu 43.300 tone față de prevederi. Ceea ce, raportat la hectarul cultivat, înseamnă, o di­minuare a producției cu 680 kg. Evident, producția redusă de grîu obținută în acest an la un număr ridicat de unități este o chestiune care nu poate fi atribuită numai condițiilor climatice. Remarca se impune, deoarece în cadrul jude­țului unele cooperative agricole au obținut producții mici. Intre al­tele, cooperativele din Eriu-Sîn­­crai, Lăpășeni, Sărăuad, Gereașa, Socond, Giurtelec, Soconzel, Ser, Lelei, Nadiș-Hodod, unde produc­țiile de grîu sunt mai mici cu 300—900 kg grîu la ha ,decît me­dia realizată pe județ, deși nu au avut de suferit de pe urma inun­dațiilor. Un număr însemnat de coo­perative agricole­­ de produc­ție au realizat producții la nivelul sarcinii de plan și la nivelul ani­lor precedenți, cu condiții favora­bile pentru cultura griului; merită amintite în acest sens cooperati­vele agricole de producție din Pir, Petrești, Foeni, Carei, Din­­dești, Săuca, Tiream, Urziceni, Chereușa și altele, unde produc­țiile medii de pe întreaga supra­față însămânțată au depășit cifra de 2.100 kg/ha, ajungînd pînă la 2.950 kg/ha. Desigur rezultatele amintite arată convingător că există mari posibilități pentru sporirea canti­tății de grîu la unitatea de supra­față. Pentru a realiza însă acest deziderat este necesar a fi înde­plinite cîteva condiții substan­țiale: — introducerea griului într-un asolament cu plante premergătoa­re corespunzătoare; — cultivarea soiurilor intensive, care pot valorifica condițiile crea­te prin aplicarea cantităților me­reu sporite de îngrășăminte chi­mice; — însămînțarea în epoca opti­mă cu cantități corespunzătoare de semințe, în funcție de însuși­rile biologice ale solului; — pregătirea unui pat germina­tiv corespunzător și acordarea atenției cuvenite întreținerii cul­turii pînă la recoltare. O confirmare grăitoare a nece­sității atenției premergătoarelor timpurii în obținerea unor produc­ții sporite de grîu este recolta de 2.900 kg/ha obținută în acest an la cooperativele agricole de producție din Pir, 2.895 kg/ha la C.A.P. Foeni și 2.612 kg la C.A.P. Petrești. La aceste unități, peste 60 la sută din suprafață a urmat după leguminoase pentru boabe, furaj și plante tehnice. De altfel, rolul plantei premergătoare reiese și din situația realizării pro­ducției la grîu pe total ju­deț, unde diferența de pro­ducție la ha este de 300—500 kg, producția în plus la fieca­re ha, atunci cînd grîul a urmat după leguminoase și alte culturi care părăsesc devreme terenul, față de grîul cultivat după plante ce părăsesc tîrziu terenul. Pentru producția de grîu a anu­lui 1971, primul an al noului cin­cinal, au fost luate din vreme mă­suri pentru o mai bună amplasa­re a acestei culturi, rezultînd ca din suprafața totală de 51.500 ha grîu și secară însămînțată la cooperativele agricole de produc­ție, 23 la sută va urma după le­­guminoase, 11 la sută după plan­te tehnice, 4 la sută după ogoa­re și 30 la sută după cereale pă­­ioase astfel că numai 32 la sută din suprafață se prevede să se însămânțeze după culturi care pă­răsesc mai tîrziu terenul. In general, va trebui ca pentru cultura griului să fie destinate cele mai fertile parcele, fără ex­ces de umiditate, astfel ca în 1971 să realizăm producții mari. Este, de asemenea, necesar­ fiecare specialist să-și asigure ca suprafață „tampon" pentru cultura­­ griului, ca în condiții de climă deosebite sa aibă anumite supra­fețe de rezervă, care să fie pregă­tite din timp pentru însămînțare. Cultivarea griului după grîu se va putea face numai o singură dată, și în cazuri excepționale, cînd în unele unități suprafața de porumb nu se va putea pînă la 1 octombrie a.c. se elibera trece la cultivarea grîului și va în anul al III-lea, cu condiția însă ca parcelele respective să nu fi fost infestate de buruieni și ata­cate de boli și dăunători. Aceste suprafețe vor trebui să fie în s­­tenția specială a inginerului șef din C.A.P., care va avea grijă să se aplice măsuri care să ducă la prevenirea atacului de dăunători și buruieni. Avînd în vedere tipurile de sol caracteristice județului nostru, pe care urmează să se cultive grîul, sînt în proporție de 75 la ing. VASILE MARCU, director adjunct al Direcției agricole județene Satu Mare (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. din Cărășeu a început insămințarea secarei. Pagina No. actualitatea INTERNAȚIONALĂ Comentariu extern Cu toată discreția păstrată de Whitehall în legătură cu turneul de o lună de zile pe care William Luce îl întreprinde în regiunea Golfului Persic, în calitate de emi­sar special al Foreing Office-ului, această călătorie diplomatică atras atenția observatorilor poli­­­tici, îndeosebi din două motive. Mai întîi, fiindcă ea a intervenit înainte de împlinirea a două luni de la instalarea la Londra a actua­lului guvern conservator, ceea ce este, desigur, semnificativ pen­tru interesul manifestat de cabi­netul Heath față de problemele diplomației britanice în zona „Gol- Semni­ficațiile unui turneu fului". In al doilea rînd, periplul lui William Luce urmează turneu­­lui efectuat cu numai două săp­­tămîni înainte de lordul Carring­ton, ministrul englez al apărării, în Singapore, Malayezia, Austra­lia și Noua Zeelandă. Or, întrucît bazele britanice din regiunea Gol­fului Persic și cele din zona Orien­tului îndepărtat, vizitată de Ca­rrington, constituie pilonii extremi pentru ceea ce a mai rămas din axa strategică denumită „marele drum imperial" ce cîndva Anglia de Peninsula Arabică lega și Extremul Orient, observatorii au dedus că misiunile „Carrington" și „Luce" sunt de fapt complementare, ambele vizînd în fond, jalonarea viitoarei politici a Whitehall-ului la „est de Suez". Dar, dacă lordul Carrington avea de prezentat țărilor pe care le-a vizitat o propunere concretă, respectiv realizarea unui „aranja­ment" australo-asiatic, turneul lui William Luce nu are decît un ca­­racter de sondaj. La Londra fost remarcată chiar o atmosferă a­re evidentă circumspecție în le­gătură cu această misiune. Mo­tivele sunt multiple și nu greu de sesizat. Pe de o parte, călătoria lui Carrington în Extremul Orient a suscitat deja reacții aprinse în rîn­­dul opoziției laburiste și în cercu­rile de stînga, în general, care au văzut conturîndu-se cu mai multă claritate intenția guvernului­­ Heath de a proceda la o reconsi­derare a politicii Marii Britanii la SABINA BONDOC continuare în pag. a 4-a)

Next