Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-19 / No. 801

к PROLETARI DE TOATE ȚĂRILE, VENIȚI-V'Â ! VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băne­asa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Dr­ăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de când tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșu­lui și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așe­zări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și sfătu­­irii a avut efecte tonifiante inesti­mabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încre­dere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimi­ei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, to­varășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — în semn de dragoste și stimă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, in­ginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că, prin eforturi eroice mii de oameni, în luna iulie au in­­­trat în circuitul productiv ultime­le instalații ale acestei unități, cel mai grav afectată de inundații din întreg județul. Pierderile au fost mari, însă, prin muncă perseveren­tă, încordată, continuă au fost rea­lizate, încă la sfîrșitul lunii iulie, sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită mo­dernizării introduse o dată cu re­punerea în funcțiune a instalații­lor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceas­ta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimenta­ră de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al com­binatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului, aflat în con­strucție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară graficelor la zi, ea urmînd, conform con­form angajamentului constructori­lor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a com­binatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează colectivului Combinatu­lui chimic din Tîrnăveni calde fe­licitări pentru spiritul de abnega­ție de care dă dovadă în rezolva­rea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se anga­jează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le re­vin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidu­lui și statului pentru grija și aju­torul acordat în zilele de grea în­cercare din luna mai, pentru șter­gerea rănilor pricinuite de inun­dații și revenirea la normal a vie­­ții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. —• Ceaușescu Ceaușescu — P.C.R. f De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bo­vine aparținînd întreprinderii a­­gricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe, se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea pro­­ducției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informa­ții detailate asupra capacității de adăpostire a complexului locuri), asupra tehnologiei (8.400 care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg, în timp de maximum 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de aseme­nea, ca pe o realizare importantă, dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, a­­doptarea unor­ soluții originale, ca­re au permis obținerea unor eco­nomii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, e­­ficiența unora dintre soluțiile a­­doptate și recomandă ca în extin­derea întreprinderilor de felul ce­lor de la Iernut să se aibă în ve­dere realizarea treptată a con­strucțiilor, în funcție de posibili­tățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experi­ența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între între­prinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se fo­losească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfa­cerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țărani­lor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanu­rile de porumb, discută cu specia­liștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor melea­guri pentru partid, pentru secreta­rul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de tineri elevi ai școlii din localitate scri­sese pe o mare pancartă cuvinte­le : „Ceaușescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporului, a tineretului nostru, în cel care, în fruntea conducerii par­tidului, militează cu neobosită dă­ruire pentru ca luminosul țel, mă­rețul program adoptat pentru în­florirea continuă a patriei socia­liste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primi­re. Tovarășul Vasile Rus, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor pa­triotice și tineri din detașamente­le de pregătire militară prezintă onorul Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice ura­te și ovații: „P.C.R., Ceaușescu*. „Ceaușescu și poporul" Oaspeții vizitează în continuau« Întreprinderea „Metalo­tehnica", unitate profilată pentru construc­ția de mașini destinate sectoare­lor de tricotaje și confecții Pe parcurs oaspeții sunt infor­mați că această unitate a cunos­cut o dezvoltare considerabila în actualul plan cincinal ,volumul producției globale sporind pe 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodim­ensiuni de nicota­e și confecții, utilaje pentru multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii In hala de montaj general con­ducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții întreprin­deri asupra caracteristicilor teh­nice ale unor mașini. Este apre­ciată invenția inginerului K­­lep Emod, datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special,­se determină temperatura caracteristică a oțe­lurilor folosite în construcția uti­lajelor pentru industria textila Tot aici, oaspeților li se pre­zintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere și care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internațional de la București D­e asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai șco­lii profesionale care funcționează pe lingă întreprindere. Tovarășii­ Ceaușescu recomandă ca la pro­cesul de învățămînt sa se pună un mai mare accent pe însușirea meseriei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modalitățile de cooperare dintre întreprinderi și măsurile luate pentru speciali­zarea lor, subliniind importanța acestor măsuri pentru crederea productivității muncii, perfecțio­narea producției și sporirea cali­tății produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o noua dezvoltare, atît în ce privește vo­lumul producției, cît și diversifi­carea produselor. Se afla în curs de construcție o nouă hală de montaj, cu o suprafața de 5.800 mp., care va permite fabricar­ea unor noi mașini și utilaje necesa­re unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile de­puse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii și specia­liștii de aici pentru realizările ob­ținute, adresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Complexul de selecție și testare pentru por­cine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gornești. Aceas­tă unitate este creată în scopul creșterii unor necesare sporirii animale de elită, efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat, cit și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de produc­ție, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprindere, în care știința se împletește la modul cel mai strîm­s cu interesele produc­­ției, are o capacitate de 26.000 de capete și livrează anual unități­lor de specialitate din țară 3.000 de vieruși și 7.000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se relevă, de aseme­nea, experiența căpătată de a­­ceasta unitate în îngrășarea ani­malelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează ci­­teva hale ale complexului, pri­mind pe parcurs explicații cu pri­vire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor științifice, precum și la­­ perspec­tivele de dezvoltare ale comple­­xului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului să se ia toate măsurile recomandă pentru a se realiza integral investițiile alo­cate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experiența bună existentă în această unitate și a se face totul în vederea amplificării ei, adre­sează totodată felicitări specialiș­tilor complexului pentru rezulta­tele obținute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregu­lui colectiv, să se adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașinilor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oaspeții fiind întâmpinați cu aceeași căl­dură și dragoste de l localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gîndurile și sentimentele lor calde, mulțumirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea deplină față de politica internă și externă a partidului, respectul și stima față de conducerea sa, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU Stația de sortare a Balastierei din Apa. COEFICIU­îu­l SE UTILIZARE, indicator esențial in valorificarea masei lemnoase Corespunzător hotărîrilor Plena­rei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, industriei lemnului îi revin sarcini mari de înfăptuit. Producția globală în sectorul de industrializare este prevăzut să crească cu cca. 40 la sută, iar va­loarea produselor obținute din­­tr-un m.c. de masă lemnoasă ur­mează să se dubleze în perioada următoare. Calea pentru înfăp­tuirea unui asemenea obiectiv constă, pe de o parte, în dezvol­tarea procesului de prelucrare in­dustrială în vederea obținerii de produse cu un grad înalt de fini­sare, bazat pe soluții tehnice eco­nomicoase. La C.E.I.L. Satu Mare există multiple preocupări în acest sens. In cadrul acțiunii de organizare mai rațională a producției și a muncii au fost elaborate măsuri și s-au ridicat, totodată, soluții și procedee tehnologice noi, efi­ciente, de valorificare cît completă a masei lemnoase. mai In elaborarea soluțiilor amintite o valoroasă contribuție au adus-o inovatorii. Acțiunea lor a început prin studierea amănunțită, la fie­care loc de muncă, a tehnologiilor de fabricație, a fiecărui tip de mobilă, a posibilităților de adap­tare a unor soluții menite să asi­gure realizarea de sortimente, ca­re să valorifice superior lemnoasă. Procesul tehnologic masa de finisare a scaunelor prin lizare cu suport de grund pulve­nitro- rapid, aplicat experimental la secția a 111-a scaune, pe lângă o calitate vizibil superioară a re­dus consumul de nitrolac la scau­nele „Mangnolia” și „OKt­HI" de la 1,1 la 0,34 kg pe produs, iar prin pulverizarea a mai puține straturi de nitrolac, prețul de cost pe pro­dus se reduce simțitor. Un succint calcul făcut relevă că numai prin reducerea cheltuielilor de­ mano­peră și materiale, la 269.898 scau­ne se va realiza anual o economie de 1.367.041 lei. Apariția masivă a așa numiților „pori albi" pe furnirul de nuc se solda, pînă nu de mult, cu însem­nate refuzuri de calitate și, bine­înțeles, cu cheltuieli suplimentare în procesul de finisaj. Pentru eliminarea „porilor albi", inovato­rii ing. Mircea Tat, Augustin Jur­­cău, laborant­, Ioan Bumbulut mai­­stru, și Mihai Luca, laborant, au elaborat un procedeu necunoscut pînă­ în prezent. El constă în tratarea suprafeței furniruite cu acid acetic tehnic glacial și alte T. INDRIEȘ GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Ca oriunde, și la I.M.A. Ardud Cînd stau tractoarele nu „mer­ge” nici realizarea planului La întreprinderile pentru meca­nizarea agriculturii se analizează în aceste zile stadiul realizării planului pe 8 luni, ca și cifrele planului de perspectivă. Aflate în al treilea an de aplicare a princi­piului gestiunii economice proprii, evenimentul constituie un prilej de cunoaștere a modului de folo­sire a capacității tractoarelor în creșterea producției agricole, re­ducerea prețului de cost și ob­ținerea din fiecare activitate a unei eficiente economice maxime. Rezultă că la I.M.A. Ar­dud, la dotația de stat s-au dat în plus 380.000 lei, iar la alături planul a fost realizat în proporție de 103 la sută. Un merit al mecanizatorilor este că 15.812 ha din cele 16.805 arate în acest an, au fost de ca­litate superioară. Organizarea impecabilă a mun­cii, însă, conducerea ei științifică, în vederea alternării proceselor de producție în sincronizare rigu­roasă cu succesiunea fazelor de lucrări a culturilor și de cerințele condițiilor meteorologice în acest an, n-a fost studiată aici cu cea mai mare atenție. Din acest motiv, deși pentru acoperirea volumului de lucrări planificate s-au asigu­rat contracte, la grăpat, discuit, semănat, prășit mecanic, recoltat cu combine și balotat care pla­nul n-a fost realizat. Discuțiile purtate au atestat o activitate ne­satisfăcătoare în privința folosirii tractoarelor, determinată de cauze care, în majoritatea lor, au fost de natură subiectivă, de indisci­plină în muncă, de calitatea slabă a reparațiilor curente și întreține­rii, lipsă de răspundere și grijă în exploatarea înzestrării tehni­ce. Asemenea neajunsuri, ca și in­dicii scăzuți de utilizare a par­cului de mașini și tractoare, au făcut ca planul de venituri,— in­dicator care reflectă cel mai bine activitatea — să nu fie realizat în perioada amintită decît în pro­porție de 75 la sută. Un număr de 9 secții, dintre care le amintim pe cele din Gelu, Beltiug, Gerăușa, Mădăras, Ghirișa, Rătești și Stîna, au realizat doar între 54 și 71 la sută din venitul planificat, iar secția din Tătărești numai 45 la sută. La I.M.A. Ardud se cunoaște, dar secțiile nu țin seamă de asta — că cu cît se cheltuiește mai pu­țin, cu atît crește eficiența econo­mică și, implicit, cîștigurile meca­nizatorilor sînt mai mari. Or, bi­lanțul activității de pînă acum arată o situație inversă. Aici s-au cheltuit 9.514.000 lei și s-a rea­lizat un venit de numai 6.575.000 lei. In legătură cu cauzele care au dus la o asemenea stare de lu­cruri necorespunzătoare, Eugen Feher, șef de secție la Gerăușa, arăta: Veniturile se pot obține din toate activitățile. Totuși — după mine — cel mai important lucru de care va trebui să ținem seama T. TILEGAN (Continuare în pag. a 2-a) Vedere din Satu Mare. Foto: ANDREI NAGHI PagIna a 3-A VIAȚA LITERARĂ si ARTISTICĂ 9

Next