Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-26 / No. 807

€ VRO ШЛ [UNK] DIB ¥ [UNK]А ¥ В fARibB, UBIȚI-VAI Anul III (X) nr. 807 (1546)­­ Sîmbătă 26 sept. 1970 4 pag. — 30 bani шт ALEGERILE ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID — moment de seamă al activității de perfecționare a muncii in toate compartimentele vieții sociale Pe măsura înaintării țării noastre pe trepte superioare ale construcției socialiste, rolul par­tidului ca forță politică condu­cătoare ți, prin­ urmare, a orga­nizațiilor sale, se află în conti­nuă creștere. Mai mult ca oricînd, în prezent, cînd ne pregătim in­tens pentru a aborda practic grandioasele sarcini elaborate de cel de-al X-lea Congres al par­tidului, răspunderea fiecărui co­munist față de stabilirea jaloa­nelor celor mai eficiente de mun­că în vederea întăririi continue a capacității politice și organiza­torice a organizațiilor de partid se impune cu necesitate strin­gentă. Arta conducerii politice pe temeiuri științifice reprezin­tă astfel unitatea de măsură a calității întregului ansamblu al muncii de partid. Analiza minuțioasă a tot ceea ce s-a făcut pe această linie de la Congresul al X-lea al partidului, precum și jalonarea precisă viitoarelor orizonturi ale activi­a­tății fiecărui colectiv de muncă pot și trebuie să fie făcute în pe­rioada care urmează, perioada desfășurării adunărilor și confe­rințelor pentru dări de seamă și alegeri, prilej de bilanț și de con­turare a coordonatelor muncii viitoare în spiritul hotărîrilor Congresului, ale plenarelor Co­mitetului Central, precum și ale hotărîrilor proprii organelor lo­cale de partid. După cum este cunoscut, pe baza Statutului partidului și în lumina hotărîrii Secretariatului Comitetului nostru Central adu- 10AN FORIȘ, secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. nările generale și conferințele pentru dări de seamă și alegeri se vor ține în perioada 1 octom­brie — 15 noiembrie în grupele de partid și organizațiile de bază din întreprinderi, instituții, școli, cartiere, organizații de partid conduse de comitete din între­prinderi și instituții, în organiza­țiile de partid din unitățile so­cialiste din agricultură — pe mă­sura terminării lucrărilor din campania agricolă de toamnă, precum și în perioada 15 noiem­brie — 15 decembrie în organi­zațiile de partid pe mările între­prinderi conduse de comitete de partid de gradul I, organizațiile de partid constituite pe o anumi­tă ramură sau domeniu de acti­vitate, organizațiile comunale și organizațiile orășenești de cate­goria a Il-a ale partidului. In județul nostru urmează ast­fel să se desfășoare 1.139 de adu­nări generale și conferințe pen­tru dări de seamă și alegeri, an­­trenînd pe toți cei peste 36.000 de membri de partid, cîți numără în prezent organizația județeană, întreaga activitate pe această li­nie se va desfășura pe fondul preocupării neslăbite a organi­zațiilor noastre de partid și a tuturor comuniștilor pentru con­tinua accelerare a muncii pe frontul reconstrucției, al recupe­rării integrale a pierderilor cau­zate de inundațiile din lunile mai și iunie, al asigurării îndeplinirii integrale a sarcinilor economice și sociale care revin județului din­ planul anual, precum și al pregătirii temeinice a condițiilor cerute de trecerea la îndeplinirea obiectivelor viitorului cincinal, însăși enumerarea sumară a condițiilor în care trebuie să se desfășoare în acest an adunările generale și conferințele pentru dări de seamă și alegeri prileju­iește constatarea marilor răspun­deri care ne revin pentru asigu­rarea succesului lor deplin, pen­tru determinarea unui important salt calitativ în toate comparti­mentele muncii noastre de par­tid. Hotărîrea elaborată de Secre­tariatul C.C. al P.C.R. în acest sens, precum și Instrucțiunile ca­re o însoțesc detaliază cu clari­tate complexitatea acestor răs­punderi. Se desprinde cu deosebire în­semnătatea care trebuie acor­dată pregătirii multilaterale a adunărilor și conferințelor. In perioada pregătitoare se impune să fie intensificată munca politi­­că-educativă în rîndurile comu­niștilor­­ și celorlalți oameni ai muncii în vederea aprofundării mai temeinice a liniei politice generale a partidului, a obiecti­ (Continuare în pag. a 2-a) Vizita președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, în Austria Vizita la Agenția Internațională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a Nicolae Ceaușescu, președintelui sale, Elena Ceaușescu, a soției și persoanelor oficiale care-l în­­­soțesc pe șeful statului român a început cu vizitarea uiei internaționale pentru Agen­E­­nergia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două or­ganizații specializate ale O.N.U.: Agenția Internațio­nală pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și Organizația Na­țiunilor Unite pentru Dezvolta­re Industrială (O.N.U.D.I). Congress Centrum, o monu­mentală aripă a Palatului Hof­burg, găzduiește în aceste zi­­le sesiunea anuală a Conferin­ței generale a A.I.E.A. Fron­tispiciul palatului este împodo­bit cu steagurile țărilor parti­cipante. Astăzi, în mod deose­bit, intrarea la Congresszen­trum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Națiunilor Unite și de cel al Austriei în cinstea președintelui Consiliului de Stat al România, Republicii Socialiste Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferin­ței. A.S.E.A. are ca obiectiv e­­sențial stimularea cooperării în­tre state în diferite domenii a­­le folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice, inițiind, pe baza unui program diversificat, acțiuni de colaborare între ță­rile membre ale organizației, cu respectarea principiilor ega­lității și avantajului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acorda­rea de asistență tehnică, pri­lejuiește schimburi utile de experiență și, prin centrul in­ternațional de facilitează tuturor documentare, membrilor săi cunoașterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării și aplicării energiei nucleare în scopuri pașnice. In aceste eforturi, A.S.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, țara noastră acordînd o deo­sebită atenție marilor progrese ce se înregistrează în epoca contemporană știința și tehni­ca. Vineri, ora 10,00... Coloana de mașini pătrunde în incinta Hofburgului și se oprește la monumentalul portal de la Con­gresszentrum, devenit în ulti­mii ani sediul a sute de reu­niuni internaționale științifice. Președintele Consiliului de Stat și soția sa sînt întîmpi­­nați la sosire de rabhai, președintele dr. V. L a­­actualei sesiuni a Conferinței generale A.I.E.A., președintele Comisiei de energie atomică din­­ India, și de dr.­ S. Eklund, directo­rul general al A.I.E.A., îm­preună cu soția. Președintele Ceaușescu și persoanele oficia. (Continuare In pag. a 4-a) LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURA JUDEȚULUI Insămînțarea griului J Recoltatul culturilor tirzii Insilozarea furajelor Din ultima situație operativă a Direcției agricole județene reiese că stadiul lucrărilor pregătitoa­re executate pe suprafața de 59.200 ha ce va trebui însămîn­­țată în această toamnă cu grîu, secară, orz și secară pentru masă verde nu este corespunzător. Suprafața de 34.017 ha teren pregătită pentru însămînțările de toamnă, aplicarea a numai 4.200 tone îngrășăminte chimice și în­­sămînțarea orzului și a plantelor furajere în proporție de numai 50—55 la sută, reprezintă o situa­ție care nu mulțumește, avem în vedere posibilitățile dacă e­­xistente și mai cu seamă data calendaristică la care ne aflăm. Insămînțarea griului este de asemenea o lucrare începută ane­mic, fără operativitatea, forța și vigoarea de care e nevoie pen­tru a pune bazele uneia din re­coltele principale ale anului vii­tor. Suprafețele de cîte 100—160 ha însămînțate cu grîu la C.A.P. Ardud, Baba Novac, Cărășeu, C.A.P. Sătmăreanu și altele nu conving asupra unei preocupări susținute. Din aceeași sursă de informa­re rezultă că nici la recoltarea culturilor tîrzii nu este antrenat tot potențialul uman și meca­nic de care dispun unitățile. Stau mărturie în acest sens su­prafețele infime, de pe care s-au recoltat cartofii, legumele etc. Aceste lucrări, după cum se știe, trebuie urgentate din mai multe motive, principala cerință fiind eliberarea forței de muncă necesară recoltării porumbului și a altor culturi de pe terenurile pe care vor fi amplasate păioa­­sele de toamnă. Se constată că și unitățile ca­re, aparent au un avans la aceste lucrări, față de graficul la zi, sunt rămase în urmă. Intr-o situație nn dintre cele mai bune se menține și însiloza­­rea furajelor, în special a porum­bului, din care s-a însilozat pî­­nă acum doar 19.334 tone față de planul de 68.773 tone. Se impune deci, colaborarea specialiștilor, a consiliilor de conducere ale C.A.P., cu între­prinderile I.M.A. care le deser­vesc, mai buna organizare a muncii pentru a se face tuturor lucrărilor agricole față de sezon. In aceeași măsură se impune cu stringență mobilizarea tuturor cooperatorilor la muncă, astfel ca principalelor urgențe la or­dinea zilei — însămînțările de toamnă, recoltările și însiloză­­rile — să li se acorde priori­tatea necesară. V. MOINEAGU Se insămințează griul la C.A.P. Cărei. Recoltarea silozului la C.A.P. Sanislău. 1 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Conferința generală a A.SE. A. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energia A­­tomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezentanți științei din peste 85 de țări mem­ob­bre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața in­ternațională, polarizînd larg inte­resul și atenția opiniei publice mondiale. Importanța ei este de­terminată de faptul că dezbate problemele unui compartiment e­­sențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru pro­gresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tai­nelor atomului a deschis omeni­rii calea unor mari realizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, în ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realiza­rea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru E­­nergia Atomică este tocmai a­­ceea — stipulată expres în în­suși statutul agenției — de a în­curaja și facilita în lumea întrea­gă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, într-un climat de încredere și colaborare între popoare. Oa­menii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund in­teresați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roade­le creației lor să fie folosite pen­tru progresul și bunăstarea popoa­relor. Este evident că dacă mijloace­le materiale și uriașele fonduri absorbite în prezent de produce­rea armelor atomice și de cer­cetările pentru perfecționarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a u­­nor obiective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas î­­nainte în ameliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea a­­cestei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui de­zastru al planetei noastre, a-i con­feri în mod exclusiv menirea de generator al progresului și pros­perității — acesta este un mă­reț ideal al epocii noastre, că­ruia toți oamenii de bine îi închi­nă eforturile și energia lor. Acționînd în acest spirit, sa­vanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de con­vingerile lor filozofice și politice, de apartenența la un sistem so­cial-politic sau altul — să-și adu­că, împreună, contribuția la pro­movarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a propus și răspund dezideratelor întregii care o­­meniri iubitoare de pace. România s-a pronunțat și se pronunță în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală și îndeosebi de dezarmare nucleară, considerînd că singura modalitate de a elibera omenirea de coșmarul războiului nuclear este oprirea producției a­­cestor arme, distrugerea stocuri­lor existente, interzicerea definiti­vă a folosirii energiei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, A­­genției Internaționale pentru E­­nergia Atomică îi revine misiu­nea de a organiza controlul asu­pra realizării prevederilor lui, în așa fel încît să se împiedice pro­liferarea armelor nucleare și, în același timp, să se asigure tutu­ror statelor accesul liber la folo­sirea energiei nucleare în scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile vantaje pe care le oferă aplica­­­­rea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlătura­rea subdezvoltării, la ridicarea ni­velului de civilizație al tuturor popoarelor. O importanță deose­bită are în acest sens activitatea Agenției pentru dezvoltarea coo­perării pe planul cercetării și fo­losirii energiei nucleare în sco­puri pașnice, pentru intensificarea schimbului de informații și experiență, pentru sprijinirea de e­­forturilor țărilor membre care luptă pentru recuperarea rămî­­nerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenția Interna­țională pentru Energia Ato­mică poate contribui, din la destinderea internațională, prin la înțelegerea între popoare, la cau­za păcii în lume. România, conștientă de impor­tanța hotărîtoare pe care fizica a­­tomică o are în viața societății contemporane, face eforturi con­siderabile pentru dezvoltarea cer­cetării nucleare și utilizarea e­­nergiei atomice în diferite dome­nii ale producției și vieții so­ciale — dintre care aș menționa în special construcția unor cen­trale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriașe forțe în vasta operă pe care o înfăptuiește — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, țara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea și cooperarea cu toa­te statele, să-și intensifice parti­ciparea la acțiunile și schimburile ce se desfășoară în cadrul Agen­ției Internaționale pentru Energia Atomică. In calitate de membră fondatoa­re a Agenției, pe deplin conștien­tă de importanța atribuțiilor misiunii ce revin acestei organi­si­zații în orientarea cercetărilor a­­tomice spre scopuri pașnice în generalizarea în lume a rezul­­i­tatelor acestei ramuri primordiale a științei contemporane. România va acorda și în viitor întregul său sprijin activității desfășurate de Agenția Internațională pentru E­­nergia Atomică. Doresc din toată inima ca lu­crările conferinței dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare și cooperare fructuoa­să pe planul cercetării și aplicării pașnice a energiei nucleare în fo­losul tuturor statelor pe care le reprezentați, al progresului și se­curității internaționale. Vă mulțumesc, domnule preșe­dinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței generale a A.I.E.A. Vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenție. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România NICOLAE CEAUȘESCU (21—25 septembrie 1970) La invitația președintelui federal al Republi­cii Austria, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită oficială în Austria, între 21—25 septem­brie 1970, ca răspuns la vizita în România a președintelui federal Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoa­nele oficiale care l-au însoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, în­treprinderi industriale și instituții culturale din aceste localități. înalților oaspeți români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România și președintele Republi­cii Austria au purtat convorbiri la care au participat: Din partea română: Iosif Banc, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri: Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe: Cornel Bur­tică, ministrul comerțului exterior: Dumitru Ani­­noiu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă: Bruno Kreisky, cance­lar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar; Ru­dolf Kircschlager, ministrul afacerilor externe; Josef Stamnbacher, ministrul comerțului, indus­triei și meșteșugurilor; Erta Firnberg, ministrul științei și cercetării; Ernst Eugen Veselsky, se­cretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Ischop, ambasador extraordinar și plenipoten­țiar al Republicii Austria în Republica Socia­listă România. C­onvorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă ce caracte­rizează relațiile între cele două țări și au oferit prilejul efectuării unui larg schimb de păreri asupra raporturilor bilaterale și cu privire la principalele probleme internaționale de interes comun S-a constatat cu satisfacție că de la vizita președintelui federal în România, în toamna anului 1969, relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat în toate domeniile în mod îmbucură­tor, ele constituind un exemplu de colaborare între țări cu sisteme social-politice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către minis­trul comerțului exterior al României, Cornel Burtică, și ministrul federal al comerțului, in­dustriei și meșteșugurilor, dr. Josef Stainbacher, un nou acord comercial pe perioada 1971—1975. A fost semnat, de asemenea, protocolul cu privi­re la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părți au constatat cu satisfacție creșterea continuă a schimburilor de mărfuri, subliniind dorința lor de a găsi noi posibili­tăți în vederea lărgirii relațiilor comerciale re­ciproc avantajoase. Apreciind că un larg cîmp de dezvoltare a relațiilor dintre România și Austria îl oferă coo­perarea economică, cele două părți și-au expri­­­m­at dorința de a dezvolta cooperarea în do­meniul industrial și tehnic, pe baza acordului de cooperare din 20 februarie 1968. In vederea realizării acestui obiectiv, părțile au convenit asupra constituirii comisiei mixte guvernamen­tale de cooperare economică, industrială și teh­nică. Cele două părți și-au exprimat satisfacția față de evoluția favorabilă a schimburilor cultu­­ral-științifice dintre România și Austria. Ele au convenit să promoveze intensificarea schim­burilor și cooperarea în domeniul învățămîntu­­lui, științei și culturii. (Continuare in pag. a 4-a)

Next