Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-10-18 / No. 826
\ImVs\up _________ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA 1 ‘ mmm • ~ 4 pag. —30 bani Obiectivele de mare răspundere ale refacerii integrale a fondulului locativ distrus de calamitățile din primăvară, la orele finalizării mmsi mm ш mmm Fotografiile de față reprezintă două secvențe elocvente ale distrugerilor calamităților din maiți ale refacerilor din lunile ce au urmat. Sînt secvențe din strada Argeșului. Cu ajutorul partidului și statului, al solidarității cetățenilor din municipiu, familiile cărora inundațiile le-au dărimat casele, vor intra în curînd in locuințele etajate, moderne și confortabile. PARTIDULUI DRAC, POPORULUI ÎNTREC NEȚĂRMURITA NOASTRĂ RECUNOȘTINȚĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Membrii familiilor sinistrate care ne-am mutat în apartamentele moderne ale blocului nr. 50 din cartierul Someș, recent dat în folosință, ne Îndreptăm gîndurile cu fierbinte recunoștință și dragoste către conducerea superioară a partidului și statului nostru, către dumneavoastră iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, mulțumind din inimă pentru tot ceea ce s-a făcut In sprijinul nostru, al tuturor celor loviți de calamitate, pentru ajutorul acordat refacerii gospodăriilor noastre. Stihiile dezlănțuite ne-au luat în vîltori case și bunuri pentru care am trudit ani la rînd. Dar încă din acele momente grele am simțit alături de noi umărul puternic al țării, solidaritatea emoționantă a societății noastre socialiste, a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de limba pe care o vorbesc, de meseria pe care o practică, de vîrsta pe care o au. Am simțit inima fierbinte a poporului nostru condus cu înțelepciune de partid, bătând alături de inimile noastre. Ne-ați vizitat în acele clipe de grea încercare, scumpe tovarășe Ceaușescu și ne-aț adresat cuvinte calde, de îmbărbătare, care au sădit în inimile noastre Încrederea în posibilitatea refacerii căminelor distruse de ape. Au trecut de atunci numai cinci luni. E adevărul, cinci luni de muncă și eforturi nebănuite, în decursul cărora municipiul nostru a renăscut, conturîndu-i-se noi cartiere și străzi care șterg complet urmele dezastrului natural. Noi, familiile care ne-am mutat recent în noile apartamente, construite din fondurile statului, din pragul primitor al noilor noastre locuințe, adresăm conducerii superioare de partid și de stat, dumneavoastră personal tovarășe Ceaușescu, gîndurile noastre de recunoștință și mulțumirea fierbinte pentru sprijinul dat, asigurîndu-vă de hotărîrea noastră fermă de a munci cu toate forțele și capacitatea pentru ca, împreună cu întregul popor, să ne aducem aportul la înfăptuirea programului constructiv al partidului, în vederea prosperării continue a scumpei noastre patrii socialiste. Cetățenii sinistrați din municipiul Satu Mare, locatari ai blocului nr. 50, recent dat în folosință, în cartierul Someș. in utilizarea parcului tehnic e loc pentru mai bine Dacă ar fi să luăm în calcul criteriul de apreciere — modul în care au fost realizați în acest an principalii indicatori de plan, — Uzinei de reparații auto din Satu Mare, nu i s-ar putea aduce decît laude. Pe cele nouă luni care au trecut, sarcinile de plan au fost realizate pe toată linia. Și nu la limită. Analizînd însă mai în adîncime acactivitate desfășurată însă mai în adîncime de colectivul uzinei, măsurînd rezultatele muncii, nu în raport cu sarcinile fixate de minister ci, cu potențialul ei ajungeri tehnic și uman, la concluzia, că posibilitățile de care dispune nu au fost întrutotul valorificate. O primă dovadă: parcul de mașini și utilaje din dotare a fost folosit în trei trimestre în proporție de 72 la sută. Chiar dacă avem în vedere că datorită lipsei acute de piese de schimb (la ora actuală nu sunt asigurate 120 de repere din cota pe trim. IV), uzina a depus eforturi mari pentru realizarea sarcinilor de plan, totuși se pune întrebarea ce factori au favorizat ca la U.R.A. să se piardă în trei trimestre din fondul de timp planificat 6.952 ore din lipsa forței de muncă și 16.000 ore din cauza întreruperilor neprorramate? Factorii de răspundere din uzină au explicat întreruperile neprogramate prin greutățile mari întîmpinate în aprovizionarea cu piesele de schimb pentru autocamioane, lipsa sculelor și a forței de muncă — în special strungari și frezori — fluctuația mare a acesteia și, prin uzura mașinilor , și utilajelor. Oare acestea să fie singurele impedimente care au generat pierderea de timp productiv? Tovarășul ing. Emeric Lerm, directorul uzinei arăta că situația creată se datorește în mare parte lipsei acute de piese pentru reparații și lipsei de scule, pentru care conducerea întreprinderii a acționat la METANA Cluj și la toate întreprinderile din țară, dar, nu în exclusivitate pentru că în cadrul uzinei mai sunt încă rezerve pe care dacă maiștrii și ceilalți factori care concură la realizarea planului de producție le-ar pune în valoare mai perseverent, aceste neajunsuri ar putea fi eliminate. (Continuare in pag. a 2-a). Noi produse Dubla preocupare din acest ultim trimestru, a colectivului de muncă de la Uzina Unio, a comitetului său de direcție, de a asigura cele mai bune condiții pentru realizarea și livrarea ritmică a produselor cuprinse în planul pe acest an și pregătirea unui start optim producției în anul 1971 — primul an al viitorului cincinal — cunoaște accente deosebite în toate sectoarele de producție ale uzinei. Pe lîngă alte produse destinate pieții interne, în cele 15 zile care au trecut din această lună, colectivul uzinei a realizat și pregătit pentru export trei transportoare cu bandă, de mare capacitate, a căror lungimi variază între 393,36 și 1658 m.l. Pînă la încheierea lunii curente numărul produselor care vor fi livrate la export vor depășii ordinul zecilor. PAGINA a 4-a ii И z Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NiCOLAE CEAUȘESCU, în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neofociale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeții români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat alimentare și irigațiilor industriei „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Ceaușescu se interesează Nicolae îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinarea au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. (Continuare în pag. a 3-a). Mîine, 19 octombrie în jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. La ordinea zilei Terminarea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă Au mai rămas de însămînțat doar 4.000 ha C.A.P. Boghiș și Moftinu Mic șchioapătă . Două treimi din cultura porumbului mai așteaptă să fie recoltate. Sîntem trecuți de mijlocul lui octombrie, ajunși deci la ora bilanțului mînțează recapitulativ, se însăultimele suprafețe. Din totalul de 59.200 ha, planificare a se însămînța pe județ în această toamnă, aflăm de la Direcția agricolă județenă că s-au însămînțat mai bine de 55.700 ha. Și pentru că griul deține ponderea cea mai însemnată, putem nota că, împreună cu secara din suprafața de 51.000 ha planificate a se însămînța cu această cultură, s-au realizat pînă în prezent aproape 48.000 ha. Intrînd mai în amănunt, și localizînd situația, și mai ales raportîndu-ne la un perimetru mai restrîns, putem aminti Cooperativa agricolă de producție din Craidorolț, care a depășit planul cu 20 ha și deci, a încheiat semănatul cu 720 ha. C.A.P. Ghenci a terminat însămînțările pe întreaga suprafață de 620 ha planificate. C.A.P. Moftinu Mare a însămințat o suprafață de 600 ha din 675 ha planificate, C.A.P. Sînmiclăuș va ajunge în curînd la cifra de 600 ba cit trebuie să realizeze. Bilanțul ar putea fi deci deosebit de satisfăcător. Din (Continuare în pag. a 2-a). D. S. TIRGUL INTERNAȚIONAL BUCUREȘTI 70 Premiere românești intr-o constelație tehnică Participarea a 728 firme din 30 de state reprezentînd patru din continentele lumii transformă prima ediție a Tîrgului Internațional București-1970 într-o constelație inedită. Noutatea expoziției constă nu numai în participarea pentru prima oară în România a unor țări și firme străine, ci și în caracterul și structura ei. Cum am mai scris, tîrgul bucureștean are un caracter strict specializat, profilat exclusiv pe mașiniunelte, produse ale industriei electrotehnice și electronice. Țări cu tradiție și experiență în manifestări de asemenea anvergură, firme reputate și prodigioase în ansamblul actualei revoluții tehnico-științifice expun în Capitala patriei noastre produse din cele mai originale, multe dintre ele constituind o veritabilă premieră mondială. Amintim, de pildă, pavilionul Japoniei care, prin complicatele instalații de dirijare a proceselor tehnologice, aparatura electronică de măsură și control automat, calculatoare electronice de birou, numeroase și variate aparate de radio, televizoare și magnetofoane stîrnește în rîndul vizitatorilor un unanim interes. O mare afluență de public cunoaște standul Uniunii Sovietice care prezintă intr-un original pavilion, peste 1000 de exponate, mașini-unelte aparate pentru cercetarea știinși țifică, dispozitive de control și automatizare, instalații de car ION VLANGA (Continuare în pag. a 2-a). Unul dintre cele mai importante produse ale Uzinei Unio: locomotiva Diesel de mină.