Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-18 / No. 826

\ImVs\­up _________ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-VA 1 ‘ mmm • ~ 4 pag. —30 bani Obiectivele de mare răspundere ale refacerii integrale a fondulului locativ distrus de calamitățile din primăvară, la orele finalizării m­msi mm ш mmm Fotografiile de față reprezintă două secvențe elocvente ale distrugerilor calamităților din mai­ți ale refacerilor din lu­nile ce au urmat. Sînt secven­țe din strada Argeșului. Cu ajutorul partidului și statului, al solidarității cetățenilor din municipiu, familiile cărora inundațiile le-au dărimat case­le, vor intra în curînd in lo­cuințele etajate, moderne și confortabile. PARTIDULUI DRAC, POPORULUI ÎNTREC NEȚĂRMURITA NOASTRĂ RECUNOȘTINȚĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Membrii familiilor sinistrate care ne-am mutat în apartamentele moderne ale blocului nr. 50 din cartierul Someș, recent dat în folosință, ne Îndreptăm gîndurile cu fierbinte recunoștință și dragoste către conducerea superioară a parti­dului și statului nostru, către dumneavoastră iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, mulțu­mind din inimă pentru tot ceea ce s-a făcut In sprijinul nostru, al tuturor celor loviți de calami­tate, pentru ajutorul acordat refacerii gospodă­riilor noastre. Stihiile dezlănțuite ne-au luat în vîltori case și bunuri pentru care am trudit ani la rînd. Dar încă din acele momente grele am simțit alături de noi umărul puternic al țării, solidaritatea emo­ționantă a societății noastre socialiste, a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de limba pe care o vorbesc, de meseria pe care o practică, de vîrsta pe care o au. Am simțit inima fierbinte­­ a poporului nostru condus cu înțelepciune de partid, bătând alături de inimile noastre. Ne-ați vizitat în acele clipe de grea încercare, scumpe tovarășe Ceaușescu și ne-aț­ adresat cu­vinte calde, de îmbărbătare, care au sădit în ini­mile noastre Încrederea în posibilitatea refacerii căminelor distruse de ape. Au trecut de atunci numai cinci luni. E ade­­vărul, cinci luni de muncă și eforturi nebănuite, în decursul cărora municipiul nostru a renăscut, conturîndu-i-se noi cartiere și străzi care șterg complet urmele dezastrului natural. Noi, familiile care ne-am mutat recent în noile apartamente, construite din fondurile statu­lui, din pragul primitor al noilor noastre locuințe, adresăm conducerii superioare de partid și de stat, dumneavoastră personal tovarășe Ceaușescu, gîndurile noastre de recunoștință și mulțumirea fierbinte pentru sprijinul dat, asigurîndu-vă de hotărîrea noastră fermă de a munci cu toate for­țele și capacitatea pentru ca, împreună cu între­gul popor, să ne aducem aportul la înfăptuirea programului constructiv al partidului, în vederea prosperării continue a scumpei noastre patrii socialiste. Cetățenii sinistrați din municipiul Satu Mare, loca­tari ai blocului nr. 50, recent dat în folosință, în cartierul Someș. in utilizarea parcului tehnic e loc pentru mai bine Dacă ar fi să luăm în calcul criteriul de apreciere — modul în care au fost realizați în acest an principalii in­dicatori de plan, — Uzinei de reparații au­to din Satu Mare, nu i s-ar putea aduce decît laude. Pe cele nouă luni care au trecut, sarcini­le de plan au fost rea­lizate pe toată linia. Și­ nu la limită. Analizînd însă mai­ în adîncime ac­­activitate desfășurată însă mai în adîncime de colectivul uzinei, mă­­surînd rezultatele mun­cii, nu în raport cu sarcinile fixate de mi­nister ci, cu potenția­lul ei ajungeri tehnic și uman, la concluzia, că posibilitățile de ca­re dispune nu au fost întrutotul valorificate. O primă dovadă: parcul de mașini și utilaje din dotare a fost folosit în trei trimestre în pro­porție de 72 la sută. Chiar dacă avem în vedere că datorită lip­sei acute de piese de schimb (la ora actuală nu sun­t asigurate 120 de repere din cota pe trim. IV), uzina a depus efor­turi mari pentru realiza­rea sarcinilor de plan, totuși se pune întreba­rea ce factori au favo­rizat ca la U.R.A. să se piardă în trei trimestre din fondul de timp pla­nificat 6.952 ore din lipsa forței de muncă și 16.000 ore din cauza întreruperilor nepro­­r­ramate? Factorii de răs­pundere din uzină au explicat întreruperile neprogramate prin greu­tățile mari întîmpinate în aprovizionarea cu piesele de schimb pen­tru autocamioane, lipsa sculelor și a forței de muncă — în special strungari și frezori — fluctuația mare a aces­teia și, prin uzura ma­șinilor , și utilajelor. Oare acestea să fie sin­gurele impedimente ca­re au generat pierderea de timp productiv? Tovarășul ing. Emeric Lerm, directorul uzinei arăta că situația creată se datorește în mare parte lipsei acute de piese pentru reparații și lipsei de scule, pentru care conducerea între­prinderii a acționat la METANA Cluj și la toate întreprinderile din țară, dar, nu în exclusi­vitate pentru că în ca­drul uzinei mai sunt în­că rezerve pe care dacă maiștrii și ceilalți fac­tori care concură la rea­lizarea planului de pro­ducție le-ar pune în va­loare mai perseverent, aceste neajunsuri ar pu­tea fi eliminate. (Continuare in pag. a 2-a). Noi produse Dubla preocupare din acest ul­tim trimestru, a colectivului de muncă de la Uzina Unio, a comi­tetului său de direcție, de a asi­gura cele mai bune condiții pen­tru realizarea și livrarea ritmi­că a produselor­­ cuprinse în pla­nul pe acest an și pregătirea u­­nui start optim producției în anul 1971 — primul an al viitorului cincinal — cunoaște accente deo­sebite în toate sectoarele de pro­ducție ale uzinei. Pe lîngă alte produse destinate pieții interne, în cele 15 zile care au­ trecut din această lună, colectivul uzi­nei a realizat și pregătit pentru export trei transportoare cu ban­dă, de mare capacitate, a căror lungimi variază între 393,36 și 1658 m.l. Pînă la încheierea lunii curen­te numărul produselor care vor fi livrate la export vor depășii ordinul zecilor. PAGINA a 4-a ii И z Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NiCOLAE CEAUȘESCU, în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neofocia­­le pe care o întreprinde pe coas­ta de vest a Statelor Unite, pre­ședintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu persoanele care-l în­soțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeții ro­mâni sunt însoțiți de reprezen­tanți ai întreprinderii pentru echipament destinat alimentare și irigațiilor industriei „Food Machinery Corporation“, ale că­rei uzine se află­ în localitatea Fresno: Hubier Byrd, prim-vice­­președinte al F.M.C., Jack Rat­­tens și Elmer Anderson, vicepre­ședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplini­te de doamna Shirley Temple Black vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului în­conjurător, fostă membră în de­legația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispozi­ția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei re­giuni brăzdate de o rețea de ca­nale de irigații și lacuri de acu­mulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Dato­rită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bum­bac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explica­ții amănunțite din partea proiec­tantului principal al sistemului de irigații și de control al regimu­lui apelor. După ce survolează regiu­nea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea preșe­dintelui Ceaușescu au venit pri­marul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezen­tanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul în­­mînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și che­ia orașului. Numeroși ziariști în­registrează aceste momente sem­nificative pentru stima și consi­derația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreap­tă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompa­re și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe rîul San Joa­quin. Apa acumulată în lacul ar­tificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Ceaușescu se interesează Nicolae înde­aproape de unele aspecte concre­te ale sistemului de irigație fo­losit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha eficien­ța economică a sistemului în an­samblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu sem­nează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în lo­calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinarea au venit primarul orașului, James Ron, și președin­tele întreprinderilor „Food Mac­hinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezen­tat un interesant film despre ac­tivitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. (Continuare în pag. a 3-a). Mîine, 19 octombrie în jurul orei 16,45 — transmi­siune directă la posturile noastre de radio și televi­ziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. La ordinea zilei Terminarea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă Au mai rămas de însămînțat doar 4.000 ha C.A.P. Boghiș și Moftinu Mic șchioapătă . Două treimi din cultura porumbului mai așteaptă să fie recoltate. Sîntem trecuți de mijlocul lui octombrie, ajunși deci la ora bi­lanțului mînțează recapitulativ, se însă­­ultimele suprafețe. Din totalul de 59.200 ha, planifi­care a se însămînța pe județ în această toamnă, aflăm de la Di­recția agricolă județenă că s-au însămînțat mai bine de 55.700 ha. Și pentru că griul deține ponderea cea mai însemnată, pu­tem nota că, împreună cu secara din suprafața de 51.000 ha pla­nificate a se însămînța cu această cultură, s-au realizat pînă în prezent aproape 48.000 ha. Intrînd mai în amănunt, și lo­­calizînd situația, și mai ales ra­­portîndu-ne la un perimetru mai restrîns, putem aminti Coopera­tiva agricolă de producție din Craidorolț, care a depășit planul cu 20 ha și deci, a încheiat se­mănatul cu 720 ha. C.A.P. Ghenci a terminat însămînțările pe în­treaga suprafață de 620 ha pla­nificate. C.A.P. Moftinu Mare a însămințat o suprafață de 600 ha din 675 ha planificate, C.A.P. Sînmiclăuș va ajunge în curînd la cifra de 600 ba cit trebuie să realizeze. Bilanțul ar putea fi deci deosebit de satisfăcător. Din (Continuare în pag. a 2-a). D. S. TIRGUL INTERNAȚIONAL BUCUREȘTI 70 Premiere românești intr-o constelație tehnică P­articiparea a 728 firme din 30 de state repre­­zentînd patru din con­­tinentele lumii transformă pri­ma ediție a Tîrgului Interna­ți­onal București-1970 într-o constelație inedită. Noutatea expoziției constă nu numai în participarea pentru prima oară în România a unor țări și fir­me străine, ci și în caracterul și structura ei. Cum am mai scris, tîrgul bucureștean are un caracter strict specializat, profilat exclusiv pe mașini­­unelte, produse ale industriei electrotehnice și electronice. Țări cu tradiție și experien­ță în manifestări de asemenea anvergură, firme reputate și prodigioase în ansamblul ac­tualei revoluții tehnico-științi­­fice expun în Capitala patriei noastre produse din cele mai originale, multe dintre ele constituind o veritabilă pre­mieră mondială. Amintim, de pildă, pavilionul Japoniei care, prin complicatele instalații de dirijare a proceselor tehnolo­gice, aparatura electronică de măsură și control automat, calculatoare electronice de bi­rou, numeroase și variate apa­rate de radio, televizoare și magnetofoane stîrnește în rîn­­dul vizitatorilor un unanim interes. O mare afluență de public cunoaște standul Uniunii So­vietice care prezintă intr-un original pavilion, peste 1000 de exponate, mașini-unelte aparate pent­ru cercetarea știin­și țifică, dispozitive de control și automatizare, instalații de car­ ION VLANGA (Continuare în pag. a 2-a). Unul dintre cele mai importante produse ale Uzinei Unio: locomo­tiva Diesel de mină.

Next