Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-27 / No. 833

Шиит Pe șantierele de construcții se impune Accelerarea ritmului pregătirii frontului de lucru pentru iarnă In această perioadă, cînd pînă la finele anului au mai rămas doar două luni, lu­mea șantierelor este ab­sorbită de încheierea lu­crărilor la obiectivele ale căror termene de execuție au ajuns la ora scadente­lor. Se fac, totodată, inten­se pregătiri pentru sezonul rece, menite să asigure front de lucru corespun­zător pe toată durata ier­nii și o bună aprovizionare cu cele necesare desfășu­rării normale a muncii în construcții. Zorul în ca­re se găsesc constructo­rii de pe șantierele județu­lui nostru, cît și ceilalți fac­tori cu răspunderi pentru realizarea planului de in­vestiții pe acest an — ultimul din actualul cinci­nal — nu ne-a împiedicat cîtuși de puțin să le adre­săm întrebarea : In ce sta­diu se află pregătirea fron­tului de lucru pentru iar­nă? Căutînd răspuns la aceas­tă întrebare și în dorința de a cunoaște ce s-a între­prins în vederea asigură­rii îndeplinirii ritmice, încă din primele zile ale anu­lui, a sarcinilor de plan pe 1971 — primul an din cin­cinalul următor — am or­ganizat o scurtă discuție cu cîțiva factori de răspunde­re din cadrul întreprinde­rii județene de construcții. — Pentru iarna anilor 1970 — 1971 — spunea, printre altele, tovarășul Ioan Pop, secretarul comi­tetului de partid de între­prindere — colectivul nos­tru are de realizat un vo­lum sporit de lucrări față de anii trecuți. Conștienți de importanța pe care o are asigurarea din timp a frontului de lucru iarnă, în așa fel ca pentru zile de construcții să lucră­aibă un curs normal, am înce­put mai devreme ca dată toate pregătirile, altă­nu vrem ca situația critică din aniii trecuți, cînd iarna ne-a prins pe nepregătite, să se mai repete ... Mai ales că, acum, avem asigurate toate documentațiile teh­nice pentru lucrările ce se vor executa în prima par­te a anului viitor, precum și condițiile materiale ne­cesare. Așa că, în rest to­tul depinde de noi, de fe­lul în care vom acționa. — Ce s-a întreprins prac­tic, pînă în prezent, în sco­pul amintit ? — Paralel cu bătălia pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs — arată tovarășul ing. Octa­­vian Marinescu, întreprinderii — directorul au fost atacate o seamă de obiec­tive noi, care vor constitui front de lucru pentru sezo­nul friguros. Astfel, în car­tierul „Solidarității“ s-au executat săpături și au fost VIOREL ILUȚ (Continuare în pag. a 2-a). Pe măsură ce mercurul coboară, constructorii sunt și mai grăbiți. Partidului drag, poporului întreg, nețărmurita noastră recunoștință „Toți au pus umărul și rezultatele se văd!“ De astă dată ne-am oprit pe malurile Crasnei, rîu care în revărsarea lui furioasă a provo­cat și el distrugeri fără prece­dent unor localități. In satele din extremitatea sudică a județului, îndeosebi celor aparținînd comu­nelor Supur și Acîș, Crasna a lăsat răni nemaipomenite pînă acum. Despre acele zile — din mai și iunie — cît și despre zilele re­construcției, ne-a vorbit recent tovarășul Vasile Pereș, prima­rul comunei Supur. — Dacă în urma primei viituri, din 11—16 mai, pagubele au fost limitate, măsurile luate­­ de comisia comunală de apărare împotriva inundațiilor dovedin­­du-și în bună măsură efi­cacitatea, a doua viitură, din 10—13 iunie, a atins cota de 466 cm., depășind cu 20 cm nivelul, și așa destul de ridicat, atins în luna mai. Ca urmare a acestei neașteptate situații au fost ava­riate un număr de 179 case, une­le dintre acestea trebuind să fie reconstruite în întregime. Furia apelor revărsate afectat, de asemenea, 2.200 he c­a­tare teren agricol, din care 368 ha erau însămînțate cu grîu de toamnă, cauzînd mari pagube tuturor celorlalte culturi din această zonă. Valoarea daunelor aduse de inundații unităților a­­gricole din raza comunei au fost evaluate la peste 758.000 lei. Ca urmare, producția a fost mult diminuată și, cu toate că unele suprafețe au fost reînsămînțate cu porumb, acesta n-a putut ajunge peste tot la maturitate. Cît privește acțiunea de refa­cere a căminelor afectate, be­neficiind de importantul ajutor acordat de partid și de stat, aceasta condițiuni­ se desfășoară în bune Fondurile acordate pentru reconstruirea sau repa­rarea locuințelor lovite de ape se ridică la sute de mii de lei, sumă care, alături de celelalte înlesniri acordate familiilor si­nistrate, a făcut posibilă ridica­ д. LAZAR (Continuare în pag. a 2-a). ÎN ZIARUL­ DE AZI Ш [UNK] cUlTURALĂ ÎN PAGINA A 3-A: 483 esssssass: IN PAGINA A 2-Л: Buna organizare in campania agricolă de toamnă Iptîmplător poate, în­ toate cele șase cooperative vizitate, lucrări­le agricole de toamnă, merg oare­cum mulțumitor. Se respiră ușu­rat și se așteaptă ca sămînța să-și scoată capul, la lumină. Dar se lucrează intens la recoltatul po­rumbului. Tovarășul inginer Makranczi, de la C.A.P. Cărei, evaluează la cele 250 hectare recoltate mai bine de 540 tone porumb boabe. Coopera­torii sunt mulțumiți de roada pă­­mîntului lor. Le citești satisfacția pe față. La recoltatul sfeclei de zahăr, se muncește de asemenea, din plin. Cele 2.300 tone rezultate muncii este hotăritoare de pe 150 hectare sunt un motiv îmbucurător de recoltă bogată. La C.A.P. Cămin, era adunat po­rumbul de pe 32 de hectare. Și pentru că s-a terminat cu semăna­tul, ne exprimăm convingerea că vor fi mobilizate toate forțele în această direcție. Mai ales că cele 2.360 tone sfeclă de zahăr recol­tată și transportată de pe cele 86 hectare a avut darul să-i bucure pe cooperatori. Același cald apel D. SALAJAN (Continuare în pag. a 2-a). Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres).­­ Trimișii speciali transmit: Vi­zita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cu­noscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președin­telui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt, începînd de ieri oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Du­mitru Popescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare Națională, și Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bu­levardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cu­prinde sediile instituțiilor Admi­nistrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosi­rea la Casa Albă a șefului statu­lui român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimen­te, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia pri­mirii, obelisc dominat de impunătorul închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe preșe­dintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, pur­­tînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd princi­palele cotidiene, agenții de pre­să internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cine­matografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bu­ne pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solem­nității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu dra­pelele celor două state încadrau aleele de acces la locul ceremo­nialului. In jurul orei 10:15 (ora locală) lîngă podium au so­sit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers și soția, amiralul Thom­as Moorer, preșe­dinte al Comitetului mixt al șe­filor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillen­brand, asistent al secretarului de stat pentru problemele euro­pene, cu soția, Leonard Mee­ker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplo­matic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea prezenți Du­mitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat in Marea Adunare Națională, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Cor­neliu Bogdan, ambasadorul Ro­mâniei la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10.25. Pe cer apare elicop­terul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau ono­rul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și so­ția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicop­ter, înalții oaspeți români, în­soțiți de șeful protocolului Sta­telor Unite, Emil Mosbacher, ur­că într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleele parcu­lui, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremo­nie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în în­­tîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cî­­teva clipe, fotografiindu-se îm­preună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și stea­gurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului ro­mân, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi pre­ședinți salută în momentul tre­cerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea deta­șamentului de toboșari și trompe­ți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pan­taloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea arme­lor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președintele Richard Nixon rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu. Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-ați salutat la Bucu­rești ca primul președinte al Statelor Unite în vizită în Româ­nia. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca pri­mul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea căl­duroasă făcută de poporul ro­mân. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite ați simțit sentimentele de priete­nie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sisteme­le noastre, nutrim o mare priete­nie pentru poporul român, res­pectăm independența țării dum­neavoastră și dorim pace și prie­tenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele Nicolae Ceaușescu: Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un sa­lut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului ro­mân, îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în Ro­mânia, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțu­mesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dum­neavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organi­(Continuare In pag. a 4-a). Cu prilejul Zilei Forțelor Armate Solemnitatea depunerii de coroane de flori La Satu Mare In dimineața zilei de 25 Oc­tombrie, cu prilejul Zilei Forțelor noastre Armate, în municipiul Sa­tu Mare a avut loc solemnitatea depunerii de coroane de flori. La solemnitate au participat re­prezentanți ai organelor județene și municipale de partid, de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și instituții din municipiu, numeroși oameni ai muncii. La Monumentul ostașului ro­mân, din Bulevardul Republicii, și la Monumentul eroilor sovietici, din Parcul Libertății, au fost de­puse coroane de flori din partea comitetelor județean și municipal ale P.C.R., consiliilor populare ju­dețean și municipal, consiliilor ju­dețean și municipal ale U.G.S.R., comitetelor județean și municipal ale U.T.C., din partea a numeroa­se întreprinderi, instituții și orga­nizații obștești din municipiul Sa­tu Mare. De asemenea, au fost depuse coroane și jerbe de flori la Cim­­tirul eroilor din Satu Mare. La Cărei Cu prilejul Zilei Forțelor ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia, în orașul Cărei a avut loc solemnitatea depunerii coroanelor de flori la Monumentul ostașu­lui român. La solemnitate au par­ticipat reprezentanți ai organe­lor județene și locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, militari, detașamente ale gărzilor patriotice, numeroși oameni ai muncii : români, ma­ghiari și de alte naționalități. Cu acest prilej au luat cuvin­tul tovarășii IOAN CORNEANU, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., locotenent-colonel VASILE DIN­­DELEGAN, comandantul Centru­lui militar județean, și VICTOR POPESCU, colonel în rezervă, combatant pe frontul antihitlerist. Solemnități asemănătoare au a­­vut loc, de asemenea, la monu­mentele și plăcile comemorative din diferite localități ale județu­lui. LA MONUMENTUL OSTAȘULUI ROMÂN DIN MUNICIPIUL SATU MARE. Respect priorității In dinamica circulației ru­tiere urbane — traversarea pietonilor pe la intersecții de străzi reprezintă un veritabil examen al bunei cuviințe re­ciproce a pietonilor și condu­cătorilor auto. De multe ori însă, politețea este tot atît de reciproc toata se uitată și în atari și­dezlănțuie un surd conflict al nervilor, al vorbe­lor deloc plăcute aruncate de o parte și de alta a parbrizu­lui. Știm cei mai mulți că po­litețea sau — dacă nu ea — legea circulației îi obligă ori­cum pe conducătorul auto să respecte prioritatea pietonilor la traversarea străzii prin lo­curile „consfințite" cu liniile albe. E un neadevăr să spui că toți conducătorii auto o respectă. Oricum insă, ten­dința generală e aceasta. Cînd e vorba insă de pietoni, lu­crurile se prezintă într-o în­grijorătoare diversitate de atitudini mai mult sau mai puțin nocive. II vezi pe tineretul arogant care traversează strada cu ... Încetinitorul, sfidînd insolent pe omul de la volan care a stopat autovehiculul in nume­le bunei cuviințe și al legii. Este pietonul cel mai primej­dios șie­și ca persoană fizică, în primul rind, și n-ar fi rău dacă agenții circulației avea mai mult în vizorul i­ar co­rect­iv-educațional. Iată-1 insă­și pe pietonul complect „agramat" la capi­tolul traversării. Ba coboară de pe trotuar, ca în secunda ur­mătoare să se răzgîndească re­venind pe bordură, ba rămîne la mijlocul străzii făcindu-și semne insistente, tie, șofer, să treci peste dreptul său de prioritate la traversare. Nu, desigur, nu de o asemenea amabilitate este nevoie in ca­zul circulației. Alții, de înda­tă ce automobilul iși așterne rulajul peste marcajul alb, mai­ mai să-ti intre sub roti in nesăbuita lor grabă „per pe­des". Așa fiind lucrurile te gindești firesc dacă nu cumva diriguitorii circulației s-ar cu­veni să desfășoare în aceste puncte vitale ale încercării corectitudinii șolerești și pi­­etonale — „vital“ și apărarea propriilor însemni noi lor vi­eți — ceva mai multă pro­pagandă sonoră, vizuală sau cum o vor crede altcumva mai bună. Până una alta, dincolo de rigorile legii lii să reamin­tesc o vorbă înțeleaptă din popor complect valabilă și în confruntarea automobilist — pieton : „Respectă-te, ca să fii respectat". O. ROMAN P.S.: Felicitări micilor a­­genți ai circulației, care și-au asumat cu toată răspunderea misiunea încredințată la in­tersecție. Supărător e însă că nu toți (adulții) îi iau în seamă­ încă un motiv pentru care „lecțiile“ la intersecții trebuiesc fortifiate. " •­­• ■ [UNK]м JBIlNSGlIa

Next