Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-22 / No. 856

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Anul III (X) scă Dum I 22 noiembrie 1970 ★ nr. 856 (1 [595) 4 pag.—30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavo­rabile din București, pe aeroportul din Craiova. In intîmpinarea conducătorului partidului și statu­lui nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț,­­ Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul­­ Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular jude­țean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest pri­lej, profundul atașament față de politica internă și exter­nă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fun­damentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii. în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre ora­șul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități in­dustriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la pute­re" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armoni­oasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișă­rii Balșului — așezare modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gă­tit. Blocurile de locuințe, clă­direa liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele care ur­banisticii moderne. În același timp, construcția u­­zinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși lo­calnici, pregătiți in prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprin­deri din țară, ca „Progresul“ Bră­ila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Te­odor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va pro­duce osii și roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua boghiuri. In această lună urmea­și­ză să fie pusă în funcțiune li­nia de prelucrare la cald a o­siilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizit­ează halele unde se află li­nia de forjare a osiilor. Se par­curge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnolo­gic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiți­onala activitate a forjorului ma­nual, a omului care manipula ba­rele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc a­­cum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industria­le românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulan­te, „Electroputere“ Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției tur­nătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste înaltă responsabilitate în folosirea­­ judicioasă a terenului, pentru se evita scoaterea din circuitul a­ a­gricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată pro­ducția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie în măsură să deservească și alte fa­brici și uzine din județele în­vecinate. „In acest fel, arată to­varășul Ceaușescu, va crește ren­tabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cinci­nal“. In timpul vizitei directorul u­­zinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creș­terea calificării muncitorilor. To­varășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este dern și ca atare se impun me­cu­noștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe teh­nice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingi­neri și tehnicieni fac tovară­șului Ceaușescu o călduroasă ma­nifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenți, spu­ne: — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate lurile pentru ca uzina să e vor­în­ceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom înde­plini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspun­sul dat. In drum spre Slatina, conducă­torii de partid și de stat se o­­presc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești crează de zor la strîngerea la­și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se pie­de țăranii cooperatori, apre­care îl întîmpină cu bucurie. (Continuare in pag. a 4-a) Festivitate în legătură cu punerea în funcțiune a noii turnătorii a Uzinei Unio Sîmbătă, după-amiază, a avut loc festivitatea în legătură cu pu­nerea în funcțiune a noii tur­nătorii a Uzinei Unio, unul din­tre obiectivele economice impor­tante construite în actualul cin­cinal în județul nostru. La festivitate au participat tovarășii Iosif Uglar, prim-secre­tar al Comitetului județean Sa­tu Mare al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Octavian Luțaș, Gheorghe Govor, loan Foriș, se­cretari ai Comitetului județean de partid, Ioan Ienciu, prim-vice­­președinte al Comitetului Mutiv al Consiliului popular exe­ju­dețean. Oaspeții, însoțiți de cadre din conducerea acestei sătmărene, au vizitat mari uzine moderna hală de tratamente termice, oprin­­du-se în noua turnătorie, pavoa­zată sărbătorește. Aici a avut loc o scurtă ședință festivă, în încheierea căreia a luat cuvîntul tovarășul Iosif Uglar. Vorbitorul a subliniat tanta pe care o are acest imper­iou obiectiv pentru Uzina Unio, rele­­vînd totodată ajutorul multilate­ral pe care conducerea superioa­ră de partid și de stat, personal ,tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU îl acordă județului nostru, dezvol­tării sale. S-a dat apoi citire textului u­­nei telegrame adresate de colecti­vul Uzinei Univ Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se exprimă mulțumiri pentru grija permanentă pe care partidul o acordă dezvoltării eco­nomice a tuturor județelor patriei, datorită căreia a fost posibilă și construirea acestei moderne turnătorii. PRODUCTIVITATEA MUNCII -dinamizator al creșterii eficienței economice Condițiile favorabile create prin traducerea în viață a măsurilor, privind îmbunătățirea conducerii și planificării economiei, aplica­rea principiului muncii colective, creșterea eficienței activității economice și a altor măsuri, au favorizat în toate întreprinderile noastre utilizarea mai bună capacităților de producție, a for­a­ței de muncă, permițînd creșterea continuă a productivității mun­cii. In cele zece luni care au tre­cut din acest an, pe ansamblul industriei județului nostru, pro­ductivitatea muncii a fost cu 5,4 la sută mai mare decît realizările din perioada corespunzătoare anului trecut. Cele mai bune re­a­zultate au fost înregistrate la Uzina Unio (100,6 la sută), Fa­brica de sticlă Victoria muncii din Poiana Codrului (102,8 la su­tă), Uzina de reparații auto (105,9 la sută) și întreprinderea de pro­duse industriale Satu Mare (103,7 la sută). Succesele obținute sunt legate nemijlocit de ridicarea continuă a nivelului de înzestrare a între­prinderilor cu cele mai moderne mijloace tehnice, de promovare a progresului tehnic, de perfec­ționare a organizării producției și a muncii, de ridicarea pregătirii profesionale a cadrelor și întă­rirea continuă a disciplinei, de utilizarea mai deplină și eficien­tă a timpului de AUREL PUȘCAȘU, lucru etc. GHEORGHE MARINESCU (Continuare in pag. a 3-a) Un telefon ne anunța un caz interesant. Un grup de tineri fu­seseră aduși în biroul procuroru­lui: înalți sau scunzi, bruneți sau blonzi, băieți și o fată. Procuro­rul susține că tinerii (majorita­tea adolescenți) au săvîrșit ceea ce Codul penal pedepsește drept ultraj la bunele moravuri, cu vătămare corporală. Pentru această faptă tinerii au să su­porte rigorile legii. Privindu-i cum se aliniaseră, ușor tulburați dar agresivi încă și mîndri — mai degrabă orgo­lioși! —, remarcam totodată la ei o ciudată stare de calm și seni­nătate împinsă spre iresponsa­bilitate. Așa ceva puteam desluși pe chipurile lor, în această at­mosferă își acceptau „destinul“. Se sfîrșise vremea micilor har­­taguri și minciuni, cînd părinții îl cred pe copil încă incapabil de o faptă înaltă. Iată că se remar­caseră! Și încă cum! Dar să dezvăluim faptele. In noaptea de 26 spre 27 oc­tombrie, un grup de tineri beau la restaurantul Miorița. Vîrsta, între 13 și 18 ani. După ora în­chiderii, amețiți de tăria alcoolu­lui, mai vor să bea. Li se refuză însă (nu pentru că sînt adoles­cenți, pentru că e ora închiderii! Mă rog, are și T.A.P.L. legile lui!). Tinerii noștri dovedesc în­să inițiativă. Grație unor bine­voitoare persoane de la restau­rant (o tînără din grup, M.T., este ospătară), tinerii obțin ceea ce-și doresc : două butelii de Pinot noire (observați deja rafinamen­tul viciului). Dar nu le mai pot bea în local. De acolo îi scot chelnerii. Și așa, vrînd-nevrînd, ce plă­cut e pe stradă, înspre zori! Să ai 13 ori 14, 15 ori 16 ani, o sticlă cu vin în mînă, un gru­p de prieteni care să te „înțeleagă“, ba să mai ai și o fată în grup. De ce n-ai sta în parc, pe o bancă, să fluieri, să mai bei o gură de vin, chiar să cînți da­că ai chef, și apoi... A, uite și un tip! Un „berbe­­car“. Asta da „gineață“! (termenii i-am împrumutat din dicționarul argotic al lui V. H.). Huliganism in stradă, sau tineri dezorientați? Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au ve­nit, sîmbătă dimineața, la aero­portul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, care a făcut o vi­zită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jiv­­kov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri, To­dor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, președin­tele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Po­litic, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bul­gar, Anghel Țanev, membru su­pleant al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, Venelin Kotev, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Vladimir Bo­­nev, Roza Kom­tarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Populare, Dancio Dimitrov, Adunării vicepreședinte al Prezidiului prim- A­­dunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Kulisev, vicepreședinte Gheorghi al Pre­zidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia Partidului Comunist Bulgar, Ghe­al­orghi Stoilov, președintele Comi­tetului Executiv al Sfatului popu­lar orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului A­­dunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale (Continuare in pag. a 4-a) Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapo­iat în Capitală delegația de par­tid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită o­­ficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte to­varășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Va­sile Patilineț, membru su­pleant al Comitetului E­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nico­lae Blejan, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Janos Fazekas, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, ge­nerali, ziariști. Au fost de față Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bul­garia la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pen­tru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu—P.C.R.!", ex­­primîndu-și sentimentele de dra­goste și stimă față de conducăto­rul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezulta­tele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guverna­mentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns o­­vatiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Pre­zidiului Adunării Populare Consiliului de Miniștri ale Repu­b­­blicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, preșe­­l­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a fă­cut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală Republica Socialistă România între și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Bo­­tevgrad și Vrata. Combinatul chi­mic Vrața, s-a întîlnit cu nume­roși oameni ai munci și cu repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preo­cupările Partidului Comunist Bul­gar privind dezvoltarea în conti­nuare a economiei, științei și cul­turii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al socie­tății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tra­diționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și gu­vernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al vicepreședinte al Consiliului P.C.R., de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C .al P.C.R., Corne­liu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Re­lații Externe a C.C. al P.C.R., Ni­colae Blejan, ambasadorul extraor­dinar și plenipotențiar al Republi­cii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară, Todor Jiv­­kov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, pre­ședintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al (Continuare în pag. a 4-a) — Stai! Banii... Cel ce somează e V. H. Șeful bandei. Singurul de 18 ani în grup. De aceea el lovește primul peste față pe omul ce nimerise întîmplător între ei. Omul, ce să facă? Scoate por­tofelul, dă banii, cîți îi are asupra lui (10 lei). I se cere,­­ la fil­mul polițist, o țigare, apoi foc. Truc obișnuit. Cînd să vina cu chibritul, I. M., întindă cam­pion național la lupte pentru juniori, se azvîrle cu capul în obrazul celui cu chibritul aprins. Acesta urlă, cade, mai primește cîteva picioare în spate (a doua zi ochiul stîng era acoperit cu un hematom de toată frumuse­țea). In jur, ritualul se împlinește întocmai. In timp ce I. M. și V. H. îl „aranjează“ pe „client“, IO­AN POP (Continuare în pag. a 2-a) I.A.S. TÂSNAD No PRAG DE BILANȚ 1 1 Deasupra — cerul era posac, nestrămutat și tăcut. A început o ploaie de toamnă, măruntă și rece. Drumul era șerpuitor și scobit. Am lăsat cîteva sate în urmă și pe o costișe, se proiectau contururile vagi ale unei întinse livezi. Apro­­piindu-ne, brațele pomilor goale și inerte înregistrau plescăitul ploii, care se întețea. Binefacerile ei și aburul răcoros ce se răsfira ca o pîslă deasupra pămîntului — înțelegeam — că aveau să încheie definitiv o toamnă minunată. In interiorul termei pomicole Cehal, aparținătoare I.A.S. Tășnad se lucra intens la sortatul mere­lor, la ambalat și la pregătirea lor pentru export. Din satele vecine, fete tinere cu cîte un Lonathan în obraji, lucrau cu spor și cu înde­­mînare. Aici, l-am găsit pe tova­rășul director al I.A.S. Tășnad, Au­gustin Șandor, împreună cu un inspector din partea comerțului exterior, urmărind ambalajul me­relor ce vor lua drumul Finlandei și a R.F. a Germaniei. Din 440 hectare de livadă clasică cele — sîntem informați — 360 ha sînt pe rod, predominînd mărul, părul, vișinul, caisul și alte specii pe su­prafețe mai restrînse. Aflăm de a­­semenea, că planul anual la fruc­te este de 1.400 tone, față de care s-a realizat 2.150 tone. (Cu 500 tone depășite la producția de mere, cu 200 tone la с [UNK]а de prune, cu 60 to­ne la pere și producție dublă rea­lizată la piersici). Numai cuvinte de mulțumire și din partea bene­ficiarilor de peste graniță. Planul producției pentru export este de DORIN SALAJAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next