Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-11-22 / No. 856
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Anul III (X) scă Dum I 22 noiembrie 1970 ★ nr. 856 (1 [595) 4 pag.—30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In intîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii. în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezare modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele care urbanisticii moderne. În același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți in prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară, ca „Progresul“ Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua boghiuri. In această lună urmeașiză să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“ Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru se evita scoaterea din circuitul a agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie în măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal“. In timpul vizitei directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este dern și ca atare se impun mecunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenți, spune: — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate lurile pentru ca uzina să e vorînceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești crează de zor la strîngerea lași transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se piede țăranii cooperatori, aprecare îl întîmpină cu bucurie. (Continuare in pag. a 4-a) Festivitate în legătură cu punerea în funcțiune a noii turnătorii a Uzinei Unio Sîmbătă, după-amiază, a avut loc festivitatea în legătură cu punerea în funcțiune a noii turnătorii a Uzinei Unio, unul dintre obiectivele economice importante construite în actualul cincinal în județul nostru. La festivitate au participat tovarășii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Octavian Luțaș, Gheorghe Govor, loan Foriș, secretari ai Comitetului județean de partid, Ioan Ienciu, prim-vicepreședinte al Comitetului Mutiv al Consiliului popular exejudețean. Oaspeții, însoțiți de cadre din conducerea acestei sătmărene, au vizitat mari uzine moderna hală de tratamente termice, oprindu-se în noua turnătorie, pavoazată sărbătorește. Aici a avut loc o scurtă ședință festivă, în încheierea căreia a luat cuvîntul tovarășul Iosif Uglar. Vorbitorul a subliniat tanta pe care o are acest imperiou obiectiv pentru Uzina Unio, relevînd totodată ajutorul multilateral pe care conducerea superioară de partid și de stat, personal ,tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU îl acordă județului nostru, dezvoltării sale. S-a dat apoi citire textului unei telegrame adresate de colectivul Uzinei Univ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se exprimă mulțumiri pentru grija permanentă pe care partidul o acordă dezvoltării economice a tuturor județelor patriei, datorită căreia a fost posibilă și construirea acestei moderne turnătorii. PRODUCTIVITATEA MUNCII -dinamizator al creșterii eficienței economice Condițiile favorabile create prin traducerea în viață a măsurilor, privind îmbunătățirea conducerii și planificării economiei, aplicarea principiului muncii colective, creșterea eficienței activității economice și a altor măsuri, au favorizat în toate întreprinderile noastre utilizarea mai bună capacităților de producție, a foraței de muncă, permițînd creșterea continuă a productivității muncii. In cele zece luni care au trecut din acest an, pe ansamblul industriei județului nostru, productivitatea muncii a fost cu 5,4 la sută mai mare decît realizările din perioada corespunzătoare anului trecut. Cele mai bune reazultate au fost înregistrate la Uzina Unio (100,6 la sută), Fabrica de sticlă Victoria muncii din Poiana Codrului (102,8 la sută), Uzina de reparații auto (105,9 la sută) și întreprinderea de produse industriale Satu Mare (103,7 la sută). Succesele obținute sunt legate nemijlocit de ridicarea continuă a nivelului de înzestrare a întreprinderilor cu cele mai moderne mijloace tehnice, de promovare a progresului tehnic, de perfecționare a organizării producției și a muncii, de ridicarea pregătirii profesionale a cadrelor și întărirea continuă a disciplinei, de utilizarea mai deplină și eficientă a timpului de AUREL PUȘCAȘU, lucru etc. GHEORGHE MARINESCU (Continuare in pag. a 3-a) Un telefon ne anunța un caz interesant. Un grup de tineri fuseseră aduși în biroul procurorului: înalți sau scunzi, bruneți sau blonzi, băieți și o fată. Procurorul susține că tinerii (majoritatea adolescenți) au săvîrșit ceea ce Codul penal pedepsește drept ultraj la bunele moravuri, cu vătămare corporală. Pentru această faptă tinerii au să suporte rigorile legii. Privindu-i cum se aliniaseră, ușor tulburați dar agresivi încă și mîndri — mai degrabă orgolioși! —, remarcam totodată la ei o ciudată stare de calm și seninătate împinsă spre iresponsabilitate. Așa ceva puteam desluși pe chipurile lor, în această atmosferă își acceptau „destinul“. Se sfîrșise vremea micilor hartaguri și minciuni, cînd părinții îl cred pe copil încă incapabil de o faptă înaltă. Iată că se remarcaseră! Și încă cum! Dar să dezvăluim faptele. In noaptea de 26 spre 27 octombrie, un grup de tineri beau la restaurantul Miorița. Vîrsta, între 13 și 18 ani. După ora închiderii, amețiți de tăria alcoolului, mai vor să bea. Li se refuză însă (nu pentru că sînt adolescenți, pentru că e ora închiderii! Mă rog, are și T.A.P.L. legile lui!). Tinerii noștri dovedesc însă inițiativă. Grație unor binevoitoare persoane de la restaurant (o tînără din grup, M.T., este ospătară), tinerii obțin ceea ce-și doresc : două butelii de Pinot noire (observați deja rafinamentul viciului). Dar nu le mai pot bea în local. De acolo îi scot chelnerii. Și așa, vrînd-nevrînd, ce plăcut e pe stradă, înspre zori! Să ai 13 ori 14, 15 ori 16 ani, o sticlă cu vin în mînă, un grup de prieteni care să te „înțeleagă“, ba să mai ai și o fată în grup. De ce n-ai sta în parc, pe o bancă, să fluieri, să mai bei o gură de vin, chiar să cînți dacă ai chef, și apoi... A, uite și un tip! Un „berbecar“. Asta da „gineață“! (termenii i-am împrumutat din dicționarul argotic al lui V. H.). Huliganism in stradă, sau tineri dezorientați? Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Populare, Dancio Dimitrov, Adunării vicepreședinte al Prezidiului prim- Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Kulisev, vicepreședinte Gheorghi al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia Partidului Comunist Bulgar, Ghealorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale (Continuare in pag. a 4-a) Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu—P.C.R.!", exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovatiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare Consiliului de Miniștri ale Repubblicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, preșeldintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală Republica Socialistă România între și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrata. Combinatul chimic Vrața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai munci și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al vicepreședinte al Consiliului P.C.R., de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C .al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară, Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al (Continuare în pag. a 4-a) — Stai! Banii... Cel ce somează e V. H. Șeful bandei. Singurul de 18 ani în grup. De aceea el lovește primul peste față pe omul ce nimerise întîmplător între ei. Omul, ce să facă? Scoate portofelul, dă banii, cîți îi are asupra lui (10 lei). I se cere, la filmul polițist, o țigare, apoi foc. Truc obișnuit. Cînd să vina cu chibritul, I. M., întindă campion național la lupte pentru juniori, se azvîrle cu capul în obrazul celui cu chibritul aprins. Acesta urlă, cade, mai primește cîteva picioare în spate (a doua zi ochiul stîng era acoperit cu un hematom de toată frumusețea). In jur, ritualul se împlinește întocmai. In timp ce I. M. și V. H. îl „aranjează“ pe „client“, IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a) I.A.S. TÂSNAD No PRAG DE BILANȚ 1 1 Deasupra — cerul era posac, nestrămutat și tăcut. A început o ploaie de toamnă, măruntă și rece. Drumul era șerpuitor și scobit. Am lăsat cîteva sate în urmă și pe o costișe, se proiectau contururile vagi ale unei întinse livezi. Apropiindu-ne, brațele pomilor goale și inerte înregistrau plescăitul ploii, care se întețea. Binefacerile ei și aburul răcoros ce se răsfira ca o pîslă deasupra pămîntului — înțelegeam — că aveau să încheie definitiv o toamnă minunată. In interiorul termei pomicole Cehal, aparținătoare I.A.S. Tășnad se lucra intens la sortatul merelor, la ambalat și la pregătirea lor pentru export. Din satele vecine, fete tinere cu cîte un Lonathan în obraji, lucrau cu spor și cu îndemînare. Aici, l-am găsit pe tovarășul director al I.A.S. Tășnad, Augustin Șandor, împreună cu un inspector din partea comerțului exterior, urmărind ambalajul merelor ce vor lua drumul Finlandei și a R.F. a Germaniei. Din 440 hectare de livadă clasică cele — sîntem informați — 360 ha sînt pe rod, predominînd mărul, părul, vișinul, caisul și alte specii pe suprafețe mai restrînse. Aflăm de asemenea, că planul anual la fructe este de 1.400 tone, față de care s-a realizat 2.150 tone. (Cu 500 tone depășite la producția de mere, cu 200 tone la с [UNK]а de prune, cu 60 tone la pere și producție dublă realizată la piersici). Numai cuvinte de mulțumire și din partea beneficiarilor de peste graniță. Planul producției pentru export este de DORIN SALAJAN (Continuare în pag. a 3-a)