Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-01-26 / No. 909
2 ZIGA 0 WW WWWWWWi W.W.V.AW.V.WJ județean Moș Ion Roată și Unirea ■ Fier vechi din... piatră seacă? ■ Alexandru Grozuță sub „povara” popularității ■ Un succes de librărie: „Povestiri biblice” (Editura științifică) ■ V Kya sau prima centură de judocan din istoria Careiului ■ Aplauze la Livada, pentru corul din Medieșu Aurit Щ Astă-seară: „premiera” harpei sătmărene. ■ Lucrătorii recuperatori de la depozitul I.C.M. Satu Mare au colectat nu demult o mare cantitate de fier vechi din rîul Someș (ruinele fostului pod). Al. Apati, șeful depozitului: „E tot mai greu să ne realizăm planul la fier vechi, din „cota" întreprinderilor. citorii s-au pus serios pe valorificarea industrială dinfiecărei bucăți de metal. Ceea ce nu e rău, dar și plaanul nostru crește în ‘71 cu 18 la sută. Musai să dăm mai multe raste prin comune. Avem semne bune („mine" de fier vechi) din Batarci, Negrești-Oaș, Tarna Mare, Bicsad, Turț". Vorba proverbului, și din piatră seacă... Ц Sărbătorirea a 112 ani de la Unirea Principatelor in Școala generală nr. 1 din Căței. Un reușit program evocator: sceneta „Moș Ion Roată și Unirea", poezii și cîntece consacrate evenimentului Щ Expoziții de grafică: Szántó Andrei (magazinul Fondului plastic); Vasile Mănescu — „Lirice", inspirate din creația eminesciană (Hotelul Dacia). Ц Cu o zi înaintea „Cântării patriei" de la T.V., unde au evoluat și trei coruri sătmărene, un alt valoros cor al județului — cel al Medieșului Aurit (dirijor Ion Micu) culegea aplauze la Livada, cu un spectacol (șaptesprezece lucrări), închinat semicentenarului partidului. Bucuria cîntecului și a evenimentului de la 24 ianuarie au fost omagiate cu neuitata Horă a Unirii . Artistul emerit Alexandru Grozuță, sub povara propriei popularități muzicale, dă seară de seară recitaluri consecutive la restaurantele Dacia și Miorița. Să vezi săli pline! Bucuria T.A.P.L.-ului. Ц A apărut (dar s-a și epuizat) in librării „Povestiri biblice“ de Zenon Kosidowski. Duminică, la Cărei, după trei luni de activitate, tînărul cerc de judo și-a desemnat primul purtător de centură — elevul Teodor Bușcă, 16 ani. (1 Kyu, așa e pe japoneză, iar pe românește „centură albă" sau treapta a cincea de judo). Drumul spre performanță (1 Kyu —centura mare) se face la judo prin numerotarea inversă. Felicitări pentru principalul animator, antrenorul Ioan Nagy, el însuși candider la centura supremă, în curînd, la București. ■ Astă-seară în familia instrumentelor orchestrei filarmonicii sătmărene va debuta o... harpă, achiziționată prin grija conducerii institutiei, fapt ce va atrage după sine, în curînd, angajarea unei harpiste. METEOK ATITUDINI Codul LAȘITĂȚII „Eu unul nu mă zbat atila pentru muncă cum te bad tu“. Și, defetist, continuă: „Ce rost are să-i mâninei sănătatea cu atita conștiinciozitate? Nu se merită. Salariul Hi merge, la ce bun să faci acte de eroism?" Parcă-l văd pe tipul acesta „status“, la locul său de muncă. Poate fi — să zicem — intr-un birou, unde, cel puțin jumătate din program, răsfoiește plictisit, „arzind gazul", hîrtiile, mutindu-se inutil dintr-un dosar in altul. Doar pachețelul cu mincărica, pe care-l desface și-l savurează in binecuvintala jumătate de oră de pauză, il mai scoate din apatie, ii amintește că trăiește cu „adevărat“. Că mai există greutăți, care împiedică intr-un anumit stadiu lucrurile să meargă perfect, asta nu prezintă nici o însemnătate, nici un îndemn la responsabilitate pentru acești indivizi propovăduitori ai indiferentismului parazitar. Sfera lor de slăboșenie este neînchipuit de largă. „Nu te lega la cap, nu le amesteca și taci din gură“ (chiar dacă știe de cutare că a delapidat sau a păgubit in orice alt mod fraudulos societatea). „Iar tu ești cea mai nebună că te sf armintita pentru copiii lor — găsea de cuviință o distinsă doamnă — și mamut — să mustre cu „profunzimea" experienței sale o altă femeie. Cefeliștii, indiferenții, placizii, adepții minimei rezistente nu se mulțumesc să fie doar ei inșiși ca atare. Au nevoie și de prozeliți, de paravane, pentru ca la ananghie să treacă „acoperiți“ prin furcile caudine, sau să se bucure că nu sunt singurii demascați. Poetul din Hordou le-a hărăzit cum nu se putea mai drept soarta: „Iar cei ce-i lași, să-i lași să moară / căci moartea omenirea lor". O. GRUMEZA NOTĂ Aurel Ursache din cartierul Someș, blocul nr. 14, se „odihnește“ de mai bine de șase luni de zile. Mai bine-zis — deși este de profesie șofer, nu mai vrea să urce la volan. S-a plictisit, s-a săturat de muncă. A considerat căt-i mai plăcut să se... plimbe și să-și petreacă timpul prin localuri. Cînd se întorcea acasă, făcea cîte un scandal de alarma tot blocul. In ultimul timp și-a scos copiii și soția pe stradă. Dar asta a mers pînă într-o zi, cînd lucrătorii de miliție i-au spus stop. Și tot stop i s-a spus și la tribunal unde i s-au dat trei luni de odihnă (închisoare) pentru scandal public și maltratarea familiei. Acum se „odihnește“ cu adevărat. La odihnă CRONICA SATMAREANA Aspect dintr-o secție a S.I.L. Bicsad. PASIUNE, VOCAȚIE -absente ale climatului cultural De mai multă vreme, activitatea culturală din Ardud trece printr-o „pasă neagră", ancorată (din păcate) într-o hibernală constantă, indiferent de anotimp. O așa zisă inactivitate culturală este rezultatul direct al dezinteresului, nepăsării. Termenul nu se poate revendica nici unei situații, fiind mereu descoperit în fața unor probleme actuale, de interes comun. Situația pare cu atît mai neverosimilă, cu cit la Ardud există posibilități generoase de valorificare a resurselor culturale, spirituale. Nefructificarea lor plenitudinară (sau cel puțin fragmentară) justifică, de fapt, o conjunctură (comodă) instaurată aici, în umbra unor dosare, unde volens-nolens se trec activitățile culturale. O fervoare culturală, animată de bune intenții nu s-a „aclimatizat" aici, cel puțin din două motive: în primul rînd, absența îndrumătorilor culturali cu vocație, cu un orizont larg, și în al doilea rînd, neinstaurarea unei tradiții rare. Condiționarea reciprocă cultul acestor cauze a creat situația precară a activității culturale de azi, din Ardud. O mai veche mentalitate, manifestată din plin pe tărîmul cultural, transferă activitatea culturală, cadrelor didactice, considerați mereu un fel de debitori fenomenului discutat. Se neglijează de fapt pîrghia care trebuie să realizeze o colaborare fructuoasă între cele două părți (activiști culturali — cadre didactice). Ori dacă se realizează, aceasta atunci vizează elementul scriptic, jurnalul activităților culturale. Se știe, în școală se desfășoară activități independente, cu un profil specific, față de cele ale căminului cultural. Datorită acestui fapt, programul cadrelor didactice devine încărcat, cu puține șanse de îndeplinire. Participarea intelectualilor programele culturale (dacă existată) se face sporadic. Colaborarea lor ține de un domeniu creat de cei care sunt datori fictiv, să-i precizeze adevăratul cadru. In urmă cu cîteva săptămîni, la Ardud a avut loc o adunare a intelectualilor din comună, în care s-a discutat tocmai aportul pe care trebuie să-l aducă ei în spirituală a localității. S-au viața întocmit planificări, s-au conturat activități, cu responsabilități bine stabilite. Din numărul mare al conferințelor, reveneau cam două pe săptămînă. De atunci, nu s-a ținut nici una! Rămînînd în domeniul acesta al conferințelor, remarcăm formalismul care mai persistă. Așa se întîmplă că profesorii de limba română susțin conferințe economice, iar alții conferențiază despre problema care nu aparține de domeniul lor de activitate. Posibilitățile Ardudului în desfășurarea muncii culturale sunt... invers proporționale cu ceea ce se face. Peste cincizeci de cadre didactice, personal medical, ingineri, tehnicieni — care printr-o chibzuită planificare (reală) ar putea impulsiona acest domeniu, „beneficiarul" atîtor certificate ale corigenței. Aminteam mai înainte că în unele locuri, din comoditate ori nepricepere (de multe ori, aceste două aflate simbioză perfectă) transferă într-o cadrelor didactice întreaga răspundere a fenomenului cultural. La Ardud nici măcar nu sunt antrenați în sfera preocupărilor culturale. La numărul locuitorilor Ardudului, de aproximativ 4.500, Carol Tătar, directorul căminului cultural se prezintă la concursurile artistice (și nu sunt puține) cu foi de concurs, în care nu poate trece nici o formație. Situație alarmantă, incredibilă pentru o comună cu pretenții justificate spre fenomenul cultural. Aproape că comentariile devin de prisos, că situația ... actuală consemnează un impas, care-și reclamă vinovații. Prezențele locuitorilor la căminul cultural sunt tot mai rare (cu excepția filmelor), datorate in bună măsură . .. absentei programelor culturale. Cei doi termeni antinomici au creat la Ardud falsa iluzie a imposibilității activizării muncii culturale. Ne este greu să credem că Ardud, nu s-ar putea, de exemmplu, crea colective de teatru pentru amatori. Interesul, vocația, trebuie instaurate prin schimbări radicale, prin concretețea și eficiența manifestărilor culturale. GRIGORE SCARLAT La Ardud PATRIUM- (Urmare din Pago 1 al „cobaiul“ notării. Abia după nouă pe flanc acel juriul și-a găsit cadența ... „docimo-logică“. Cu nimic sub emulii lor din Bălcești (93 puncte), roșiorenii au înțeles desigur că mai au de făcut citeva lucruri la care-i obligă promovarea și... „vîrsta“. ... Cu dezamăgirile de carte n-am fost scutiți pentru că unii dintre cei care ne-au reprezentat n-au înțeles prea bine ce responsabilitate le incumbă o asemenea confruntare — nu în planul competiției ci primul rînd ci în cel al nivelului lir artistice, pregăticînd prezentatorul a făcut o ușoară aluzie la pregătirea în asalt a unor formații, nu ne-a fost greu să înțelegem că se află vizată și formația Sindicatului corală a lucrătorilor din învățămînt din Satu Mare. Iar cei știam de acasă сап că atmosfera de lucru nu a fost dintre cele mai bune și că automulțumire, se lățișe inoportun am avut senzația bruscă a unui insucces ce nu va fi ușor palidă, de remontat, lipsită de fiorul participării fără pic de suplețe aceasta a performanța reușit celui mai mic punctaj al seriei. Nu e vorba de a ipostazia e nereușită prin prisma unei notări (niciodată perfectă !) ci de a surprinde în verdictul ei slăbiciunile reale care au condus aici. Lipsa de sinceritate, falsele menajamente cu iz de patriotism local exagerat n-au fost niciodată, nimănui, de bun augur. Nu le cultivăm nici acuma. Avem satisfacția unor realizări meritorii și pregătirea succeselor viitoare se cere făcută cu luciditate și spirit critic. Poate că unele calificative ale juriului au fost prea darnice, poate ideea de primă audiție a compoziției lui G. Duminescu a fost sugestivă în felul ei, poate... Sigur este însă că această competiție din 24 ianuarie care a înscris la startul ei încă trei pe lîngă cele 21 de formații deja intrate și-a datorat succesul și evoluției sătmărenilor. Evoluție pentru care le suntem recunoscători. Cu atît mai mult cu cit ea nu s-a încheiat aici. O competiție T.V. viitoare, la o dată și într-o companie încă necunoscute, va omologa strădanii pe care le dorim neîntrerupte. CARMEN LA BERVENI O nouă școală in cadrul planului de dezvoltare și de urbanizare a Berveni se înscrie — în comunei acest prim an al acuarului cincinal — înălțarea unei școli moderne cu 16 săli de clasă din contribuția voluntară a populației in valoare de 500.000 lei. Prevăzută cu etaj, clădirea nouă se va construi după modelul școlii pedagogice din Cărei. Buletin meteorologic Institutul meteorologic central comunică: Vremea în țară se menține călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi izolate in vestul Uri: Vini slab pînă la potrivit din sud-vest. Temperature minime vor fi cuprinse intre minus 3 grade și plus 7 grade, iar maximele între 4 - 14 grade. Ceată orală, mai persistentă ia sud. Vizitați noul local de din orașul CĂREI care vă stă la dispoziție cu un larg sortiment de înminuturi și băuturi. SERIE pTVl Marți, 26 ianuarie 1971 10,00—11,00: Teleșcoală — Limba română (cl. VIII—XII): Cozia — izvor de inspirație poetică. — Fizică (cl. a X-a): Fenomene moleculare. — Biologie (cl. a IX-a): Germinația seminței. 18,00: Deschiderea emisiunii. Melodii vechi și noi. 18,30: Mîini fermecate — film documentar despre arta populară indiană. 18,45: Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri. 19,15: Publicitate. 19,20: 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30: Telejurnalul de seară. 20,00 : România ‘71. Azi — județul Bistrița-Năsăud. 20,30: „Intre umor și duioșie“. 100 de ani de la nașterea lui I. A. Bassarabescu. Evocare filmată și dramatizare din opera autorului. 21,30: Concurs internațional de schi — Sărituri înregistrate de la Oberhof. 22,00: Prim plan: Pictorul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru emerit al artei. 22,35: Invitata noastră: 22,50: Telejurnalul Julie Saget. de noapte, 23:00: închiderea emisiunii. Marți 26 ianuarie 1971 MEMENTO RADIO Miercuri 27 ianuarie 1971 6.00 De la 6.00 la 9.30, 9.30 Viața cărților. 10.05 Muzică populară din Dobrogea. 10.30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari). Chimiateri și azi. 11.05 Cîntă Ion Ulmeanu. 11.15 Tribuna radio. Criteriul comparativ în formarea cheltuielilor materiale. Vorbește Stelian Grindeanu, director general al Uzinelor 23 August. 11.35 Frumoasă și liberă ne ești, Românie! — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Pastel muzical. 12.10 Un interpret și rolurile sale: Elena Cernei în Carmen din opera cu același nume de Bizet. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Frédéric Chopin. Mazurci pentru pian și Sonata pentru violoncel și pian în sol minor. 14.40 Vechi melodii populare. 15.05 — 100 de legende românești, „Legenda voievodului Miroslav“ — scenariu radiofonic de Ioan Ivan Loghin. 15.30 Piese clasice în interpretări moderne. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece și piese corale de Ion Danielescu. 16.30 Melodii de Vasile V. Vasilache și Aurel Manolache. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. Gaudeamus (emisiune pentru studenți). 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de George Ivașcu. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. 20.55 Știința la zi. 21.00 Muzică de café-concert. 21.25 P.C.R. — 50. Consemnări de Eugen Florescu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 22.55 Moment poetic. Versuri de Ady Endre. 23.00' Concert de muzică ușoară (continuare). 0.03—6.00 Estrada nocturnă. CINEMA Satu Mare: VICTORIA — Vagabondul (film indian, seriile I și II); POPULAR — Sechestrul de persoană (film italian); Cățți: POPULAR — Omul care nu poate fi acuzat (film sovietic, cinemascop). 23 AUGUST — Castelul condamnaților (film românesc); Negrești- Oaș: Străinii (film franco-italo-R.F.G., color); Tășnad: Picioare lungi, degete lungi (film R.F.G., color). PUBLICITAU Mica publicitate SCHIMB APARTAMENT confortabil, cu încălzire centrală, situat în centrul orașului Baia Mare, cu similar în Satu Mare. Informații la administrația ziarului. Combinatul Industriei Alimentare Satu Шa [UNK]E ANGAJEAZĂ: ingineri și tehnicieni în specialitatea construcții și energetică. Salarizarea se face in condițiunile 14/1968. H.C.M. nr. Informații suplimentare se pot obține la Combinatul Industriei Alimentare str. Republicii nr. 3.