Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-26 / No. 909

2 ZIG­A 0 WW WWWWWWi W.W.V.­AW.V.WJ județean Moș Ion Roată și Unirea ■ Fier vechi din... piatră seacă? ■ Alexandru Grozuță sub „povara”­ popularității ■ Un succes de librărie: „Povestiri biblice” (Editura științifică) ■ V Kya sau prima centură de judocan din is­toria Careiului ■ Aplauze la Livada, pentru corul din Medieșu Aurit Щ Astă-seară: „premiera” harpei săt­mărene. ■ Lucrătorii recuperatori de la depozitul I.C.M. Sa­tu Mare au colectat nu demult o mare cantitate de fier vechi din rîul Someș (ruinele fostului pod). Al. A­­pati, șeful depozitului: „E tot mai greu să ne realizăm planul la fier vechi, din „cota" întreprinderilor. citorii s-au pus serios pe valorificarea industrială din­fiecărei bucăți de metal. Ceea ce nu e rău, dar și pla­a­nul nostru crește în ‘71 cu 18 la sută. Musai să dăm mai multe raste prin comune. Avem semne bune („mine" de fier vechi) din Batarci, Negrești-Oaș, Tarn­a Mare, Bicsad, Turț". Vorba proverbului, și din piatră seacă... Ц Sărbătorirea a 112 ani de la Unirea Principatelor in Școala generală nr. 1 din Căței. Un reușit program e­­vocator: sceneta „Moș Ion Roată și Unirea", poezii­­ și cîntece consacrate evenimentului Щ Expoziții de grafi­că: Szántó Andrei (magazinul Fondului plastic); Vasile Mănescu — „Lirice", inspirate din creația eminesciană (Hotelul Dacia). Ц Cu o zi înaintea „Cântării patriei" de la T.V., unde au evoluat și trei coruri sătmărene, un alt valoros cor al județului — cel al Medieșului Aurit (dirijor Ion Micu) culegea aplauze la Livada, cu un spectacol (șaptesprezece lucrări), închinat semicentena­rului partidului. Bucuria cîntecului și a evenimentului de la 24 ianuarie au fost omagiate cu neuitata Horă a Unirii . Artistul emerit Alexandru Grozuță, sub po­vara propriei popularități muzicale, dă seară de seară recitaluri consecutive la restaurantele Daci­a și Miorița. Să vezi săli pline! Bucuria T.A.P.L.-ului. Ц A apărut (dar s-a și epuizat) in librării „Povestiri biblice“ de Zenon Kosidowski.­­ Duminică, la Cărei, după trei luni de activitate, tînărul cerc de judo și-a desemnat primul purtător de centură — elevul Teodor Bușcă, 16 ani. (1 Kyu, așa e pe japoneză, iar pe românește „cen­tură albă" sau treapta a cincea de judo). Drumul spre performanță (1 Kyu —centura mare) se face la judo prin numerotarea inversă. Felicitări pentru principalul ani­mator, antrenorul Ioan Nag­y, el însuși candider la cen­tura supremă, în curînd, la București. ■ Astă-seară în familia instrumentelor orchestrei filarmonicii sătmărene va debuta o... harpă, achiziționată prin grija condu­cerii institutiei, fapt ce va atrage după sine, în curînd, angajarea unei harpiste. METEOK ATITUDINI Codul LAȘITĂȚII „Eu unul nu mă zbat atila pentru muncă cum te­­ bad tu“. Și, defetist, continuă: „Ce rost are să-­i mâninei sănătatea cu atita conștiinciozitate? Nu se merită. Salariul Hi merge, la ce bun să faci acte de eroism?" Parcă-l văd pe tipul acesta „status“, la locul său de muncă. Poate fi — să zicem — intr-un birou, unde, cel pu­țin jumătate din program, răs­foiește plictisit, „arzind ga­zul", hîrtiile, mutindu-se inu­til dintr-un dosar in altul. Doar pachețelul cu mincărica, pe care-l desface și-l savurează in binecuvintala jumătate de oră de pauză, il mai scoate din apatie, ii amintește că trăiește cu „adevărat“. Că mai există greutăți, care împiedică intr-un anumit sta­diu lucrurile să meargă per­fect, asta nu prezintă nici o însemnătate, nici un îndemn la responsabilitate pentru a­­cești indivizi propovăduitori ai indiferentismului parazitar. Sfera lor de slăboșenie este neînchipuit de largă. „Nu te lega la cap, nu le amesteca și taci din gură“ (chiar dacă știe de cutare că a delapidat sau a păgubit in orice alt mod fraudulos societatea). „Iar tu ești cea mai nebună că te sf armi­ntita pentru copiii lor — găsea de cuviință o distinsă doamnă — și mamut — să mustre cu „profunzimea" expe­rienței sale o altă femeie. Cefeliștii, indiferenții, placi­zii, adepții minimei rezistente nu se mulțumesc să fie doar ei inșiși ca atare. Au nevoie și de prozeliți, de paravane, pentru ca la ananghie să trea­că „acoperiți“ prin furcile cau­dine, sau să se bucure că nu sunt singurii demascați. Poetul din­ Hord­ou le-a hă­răzit cum nu se putea mai drept soarta: „Iar cei ce-i lași, să-i lași să moară / căci moar­tea o­menirea lor". O. GRUMEZA NOTĂ Aurel Ursache din cartierul Someș, blocul nr. 14, se „odih­nește“ de mai bine de șase luni de zile. Mai bine-zis — deși es­­te de profesie șofer, nu mai vrea să urce la volan. S-a plictisit, s-a săturat de muncă. A consi­derat căt-i mai plăcut să se... plimbe și să-și petreacă timpul prin localuri. Cînd se întorcea acasă, făcea cîte u­n scandal de alarma tot blocul. In ultimul timp și-a scos copiii și soția pe stradă. Dar asta a mers pînă în­tr-o zi, cînd lucrătorii de­ mili­ție i-au spus stop. Și tot stop i s-a spus și la tribunal unde i s-au dat trei luni de odihnă (în­chisoare) pentru scandal public și maltratarea familiei. Acum se „odihnește“ cu adevărat. La odihnă CRONICA SATMAREANA Aspect dintr-o secție a S.I.L. Bicsad. PASIUNE, VOCAȚIE -absente ale climatului cultural De mai multă vreme, activita­tea culturală din Ardud trece printr-o „pasă neagră", ancorată (din păcate) într-o hibernală con­stantă, indiferent de anotimp. O așa zisă inactivitate culturală este rezultatul direct al dezinte­resului, nepăsării. Termenul nu se poate revendica nici unei situ­ații, fiind mereu­­ descoperit în fața unor probleme actuale, de interes comun. Situația pare cu atît mai ne­verosimilă, cu cit la Ardud exis­tă posibilități generoase de valo­rificare a resurselor culturale, spirituale. Nefructificarea lor plenitudinară (sau cel puțin fragmentară) justifică, de fapt, o conjunctură (comodă) instaurată aici, în umbra unor dosare, unde volens-nolens se trec activități­le culturale. O fervoare culturală, animată de bune intenții nu s-a „aclimatizat" aici, cel puțin din două motive: în primul rînd, absența îndrumă­torilor culturali cu vocație, cu un orizont larg, și în al doilea rînd, neinstaurarea unei tradiții rare. Condiționarea reciprocă cultu­l acestor cauze a creat situația precară a activității culturale de azi, din Ardud. O mai veche mentalitate, mani­festată din plin pe tărîmul cultu­ral, transferă activitatea cultura­lă, cadrelor didactice, considerați mereu un fel de debitori fenome­nului discutat. Se neglijează de fapt pîrghia care trebuie să rea­lizeze o colaborare fructuoasă în­tre cele două părți (activiști cul­turali — cadre didactice). Ori dacă se realizează, aceasta atunci vizează elementul scriptic, jur­nalul activităților culturale. Se știe, în școală se desfășoară ac­tivități independente, cu un pro­fil specific, față de cele ale cămi­nului cultural. Datorită acestui fapt, programul cadrelor didacti­ce devine încărcat, cu puține șanse de îndeplinire. Participarea intelectualilor programele culturale (dacă exis­ta­tă) se face sporadic. Colaborarea lor ține de un domeniu creat de cei care sunt datori fictiv, să-i precizeze adevăratul cadru. In urmă cu cîteva săptămîni, la Ar­dud a avut loc o adunare a in­telectualilor din comună, în care s-a discutat tocmai aportul pe care trebuie să-l aducă ei în spirituală a localității. S-au viața în­tocmit planificări, s-au conturat activități, cu responsabilități bine stabilite. Din numărul mare al conferințelor, reveneau cam două pe săptămînă. De atunci, nu s-a ținut nici una! Rămînînd în do­meniul acesta al conferințelor, remarcăm formalismul care mai persistă. Așa se întîmplă că pro­fesorii de limba română susțin conferințe economice, iar alții conferențiază despre problema ca­re nu aparține de domeniul lor de activitate. Posibilitățile Ardudului în des­fășurarea muncii culturale sunt... invers proporționale cu ceea ce se face. Peste cincizeci de cadre didactice, personal medical, ingi­neri, tehnicieni — care printr-o chibzuită planificare (reală) ar putea impulsiona acest domeniu, „beneficiarul" atîtor certificate ale corigenței. Aminteam mai îna­inte că în unele locuri, din co­moditate ori nepricepere (de mul­te ori, aceste două aflate simbioză perfectă) transferă într-o ca­drelor didactice întreaga răspun­dere a fenomenului cultural. La Ardud nici măcar nu sunt antre­nați în sfera preocupărilor cultu­rale. La numărul locuitorilor Ardu­dului, de aproximativ 4.500, Carol Tătar, directorul căminului cul­tural se prezintă la concursurile artistice (și nu sunt puține) cu foi de concurs, în care nu poate tre­ce nici o formație. Situație alar­mantă, incredibilă pentru o co­mună cu pretenții justificate spre fenomenul cultural. Aproape că comentariile devin de prisos, că situația ... actuală consemnează un impas, care-și reclamă vino­vații. Prezențele locuitorilor la că­minul cultural sunt tot mai rare (cu excepția filmelor), datorate in bună măsură . .. absentei pro­gramelor culturale. Cei doi ter­meni antinomici au creat la Ardud falsa iluzie a imposibilității ac­tivizării muncii culturale. Ne este greu să credem că Ardud, nu s-ar putea, de exem­m­­plu, crea colective de teatru pentru amatori. Interesul, voca­ția, trebuie instaurate prin schim­bări radicale, prin concretețea și eficiența manifestărilor culturale. GRIGORE SCARLAT La Ardud PATRIUM- (Urmare din Pag­o 1 al „cobaiul“ notării. Abia după nouă pe flanc acel ju­riul și-a găsit ca­dența ... „docimo-­logică“. Cu nimic sub emulii lor din Bălcești (93 punc­te), roșiorenii au înțeles desigur că mai au de făcut­ ci­­teva lucruri la ca­­re-i obligă promo­varea și... „vîrsta“. ... Cu dezamăgi­rile de carte n-am fost scutiți pentru că unii dintre cei care ne-au repre­zentat n-au înțeles prea bine ce res­ponsabilitate le in­cumbă o asemenea confruntare — nu în planul compe­tiției ci primul rînd ci în cel al nivelului lir artistice, pregăti­cînd prezentatorul a fă­cut o ușoară aluzie la pregătirea în a­­salt a unor forma­ții, nu ne-a fost greu să înțelegem că se află vizată și formația Sindicatului corală a lucră­torilor din învăță­­mînt din Satu Ma­re. Iar cei știam de acasă сап că atmosfera de lucru nu a fost dintre cele mai bune și că automulțumire, se lățișe inoportun am avut senzația bruscă a unui in­succes ce nu va fi ușor palidă, de remontat, lipsită de fiorul participării fără pic de suplețe aceasta a performanța reușit celui mai mic punctaj al seriei. Nu e vorba de a ipostazia e nereușită prin pris­ma unei notări (niciodată perfec­tă !) ci de a sur­prinde în verdictul ei slăbiciunile rea­le care au condus aici. Lipsa de sin­ceritate, falsele me­najamente cu iz de patriotism local e­­xagerat n-au fost niciodată, nimănui, de bun augur. Nu le cultivăm nici a­­cuma. Avem satis­facția unor realizări meritorii și pregăti­rea succeselor vii­toare se cere făcută cu luciditate și spi­rit critic. Poate că unele calificative ale juriului au fost prea darnice, poate ideea de primă au­diție a compoziției lui G. Duminescu a fost sugestivă în fe­lul ei, poate... Sigur este însă că aceas­tă competiție din 24 ianuarie care a înscris la startul ei încă trei pe lîngă cele 21 de formații deja intrate și-a datorat succesul și evoluției sătmăre­nilor. Evoluție pen­tru care le suntem­ recunoscători. Cu atît mai mult cu cit ea nu s-a în­cheiat aici. O com­petiție T.V. viitoa­re, la o dată și într-o companie în­că necunoscute, va omologa strădanii pe care le dorim neîntrerupte. CARMEN LA BERVENI O nouă școală in cadrul planului de dezvolta­re și de urbanizare a Berveni se înscrie — în comunei acest prim an al ac­­uarului cin­cinal — înălțarea unei școli moderne cu 16 săli de cla­să din contribuția volun­tară a populației in valoare de 500.000 lei. Prevăzută cu etaj, clă­direa nouă se va construi după modelul școlii pedagogice din Că­rei. Buletin meteorologic Institutul meteorologic central comunică: Vremea în țară se men­ține călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi izolate in vestul Uri: Vini slab pînă la potrivit din sud-vest. Temperatu­­re mi­nime vor fi cuprinse intre minus 3 grade și plus 7 gra­de, iar­­ maximele între 4 - 14 grade. Ceată­­ orală, mai persistentă ia sud. Vizitați noul local de din orașul CĂREI care vă stă la dispoziție cu un larg sortiment de înminu­turi și băuturi.­­ SER­IE pTVl Marți, 26 ianuarie 1971 10,00—11,00: Teleșcoală — Limba română (cl. VIII—XII): Cozia — izvor de inspirație poe­tică. — Fizică (cl. a X-a): Feno­mene moleculare. — Biologie (cl. a IX-a): Germinația seminței. 18,00: Deschiderea emisiunii. Me­lodii vechi și noi. 18,30: Mîini fermecate — film documentar despre arta populară indiană. 18,45: Toate pînzele sus — emi­siune pentru pionieri. 19,15: Pu­blicitate. 19,20: 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30: Telejurnalul de seară. 20,00 : România ‘71. Azi — județul Bis­­trița-Năsăud. 20,30: „Intre umor și duioșie“. 100 de ani de la nașterea lui I. A. Bassarabescu. Evocare filmată și dramatizare din opera autorului. 21,30: Con­curs internațional de schi — Sărituri­ înregistrate de la Ober­­hof. 22,00: Prim plan: Pictorul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru emerit al artei. 22,35: Invitata noastră: 22,50: Telejurnalul Julie Saget. de noapte, 23:00: închiderea emisiunii. Marți 26 ianuarie 1971 MEMENTO RADIO Miercuri 27 ianuarie 1971 6.00 De la 6.00 la 9.30, 9.30 Viața cărților. 10.05 Muzică populară din Dobrogea. 10.30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari). Chimia­teri și azi. 11.05 Cîntă Ion Ul­­meanu. 11.15 Tribuna radio. Criteriul comparativ în for­marea cheltuielilor materiale. Vorbește Stelian Grindeanu, director general al Uzinelor 23 August. 11.35 Frumoasă și liberă ne ești, Românie! — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Pastel muzical. 12.10 Un interpret și rolurile sale: Elena Cernei în Car­men din opera cu același nu­­m­e de Bizet. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii: Fré­déric Chopin. Mazurci pentru pian și Sonata pentru violon­cel și pian în sol minor. 14.40 Vechi melodii populare. 15.05 — 100 de legende românești, „Legenda voievodului Miros­lav“ — scenariu radiofonic de Ioan Ivan Loghin. 15.30 Piese clasice în interpre­tări moderne. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece și piese co­rale de Ion Danielescu. 16.30 Melodii de Vasile V. Va­­silache și Aurel Manolache. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. Gaudea­mus (emisiune pentru stu­denți). 17.30 Concert de mu­zică populară. 18.00 Orele se­rii. 20.00 Tableta de seară de George Ivașcu. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. 20.55 Știința la zi. 21.00 Muzică de café-concert. 21.25 P.C.R. — 50. Consemnări de Eugen Florescu. 21.30 Re­vista șlagărelor. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de muzi­că ușoară. 22.55 Moment poe­tic. Versuri de Ady Endre. 23.00' Concert­ de muzică ușoa­ră (continuare). 0.03—6.00 Es­trada nocturnă. CINEMA Satu Mare: VICTORIA — Vagabondul (film in­dian, seriile I și II­); POPULAR — Seches­trul de persoană (film italian); Cățți: POPU­LAR — Omul care nu poate fi acuzat (film sovietic, cinemascop). 23 AUGUST — Caste­lul condamnaților (film românesc); Negrești- Oaș: Străinii (film fran­­co-italo-R.F.G., color); Tășnad: Picioare lungi, degete lungi (film R.F.G., color). PUBLICITAU Mica publicitate SCHIMB APARTAMENT confortabil, cu încălzire centra­lă, situat în centrul orașului Baia Mare, cu similar în Satu Mare. Informații la administrația ziarului. Combinatul Industriei Alimentare Satu Шa [UNK]E ANGAJEAZĂ: ingineri și tehnicieni în specialitatea construcții și energetică. Salarizarea se face in condițiunile­­ 14/1968. H.C.M. nr. Informații suplimentare se pot obține la Combinatul Industriei Alimentare str. Republicii nr. 3.

Next