Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-14 / No. 899

PROH­ET­AM DIN TOATE ȚÂRIILE, mIȚI-V­ Ă - --------------------------------------- i i 1 fl Л An«' IV (XI) SlOHIÍi : ....... - —4 pag. — 30 báni IH TOATE COMPARTIMENTELE VIEȚII ECONOMICE A JUDEȚULUI EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU REALIZAREA CALITATIVĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN PE ANUL 1971 Anul 1971, inaugurează o nouă și importantă etapă în edificarea societății noastre socialiste multilateral dezvoltate, etapă ale cărei coor­donate au fost definite cu clarviziune știin­țifică de amplul program elaborat de Congre­­sul al X-lea al partidului, îmbogățit și apro­fundat de alte documente de partid și de stat elaborate ulterior. Evidențiind acest proces, în cuvîntarea ros­tită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970, tovarășul NICOI­ AE­CFAUȘism­ sublinia: „Caracteris­tic­a principală a planului pe anul 1971, ca de altfel a întregului cincinal viitor, este insă pu­nerea in centrul preocupării organelor de par­tid și de stat, a tuturor oamenilor muncii, a obiectivelor ridicării calitative a activității e­conomice in toate domeniile. Această caracte­ristica generală va trebui să fie pe parcurs tot mai accentuată. Creșterea eficienței eco­nomice, asigurarea unei calități superioare a produselor, sporirea productivității muncii, sînt, pină la urmă, problemele esențiale ale econo­miei, de buna lor soluționare depinzind însăși dezvoltarea cu succes a societății noastre so­cialiste in viitor.“ Marcînd continuarea procesului de moder­nizare a producției, accentuarea laturilor ei ca­litative, prevederile primului an al actualului cincinal, orientează întreaga activitate econo­mica din județul nostru spre ridicarea mai ra­pida a eficientei, în vederea realizării unui spor­tu­ mai mare de producție — baza trai­nică a creșterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Și, în acest amplu proces de sporire continuă a eficienței întregii activități econo­mice, care angajează de la bun început ener­gia și capacitatea creatoare a tuturor colec­tivelor de oameni ai muncii, unităților indus­triale din județul nostru le revin sarcini deo­sebit de importante. In pagina a 3-a a ziarului, mai multe cadre din unitățile industriale ale județului nostru ing. ALEXANDRU TURBULA, director tehnic la Combinatul Textil, IULIU VARI, secretarul organizației de partid I.P.I. ing. VALER RUSU, directorul I.J.P. Satu Mare ing. ADRIAN BĂLAN, directorul la Integrata Negrești-Oaș, La Uzina constructoare de mașini „Unio“. surilor de în contextul ma­ arii din de producție agricultură edernizare proceselor 1 PROPAGAREA CUNOȘTINȚELOR­­ AGROTEHNICE ADECVATE CERINȚELOR NOI Și în anul acesta perioada de iarnă constituie anotimpul îmbo­gățirii cunoștințelor de către lu­crătorii din agricultură la nive­lul noilor cerințe și concepții pri­­vitoare la organizarea producției și a muncii. Pornind de la aceste considerente avem în vedere să imprimăm procesului de propaga­re a noului o orientare modernă și diversificată reprezentată prin cursuri de instruire și perfecțio­nare pe profilele adecvate ramu­rilor de producție din cooperativa noastră. In linii mari este vorba de două profile mai importante: cultura mare și zootehnia. Pentru membrii cooperatori .care lucrează în cultura mare se vor organiza două forme de învățămint. Unul la Cărei condus de mine, și celă­lalt la Ianculești care va avea ca lector pe ing. Iosif Tempfli de la subcentrul din Cărei de­ combatere a dăunătorilor și bolilor. Deși nu am primit tematica elaborată de Ministerul Agriculturii și Silvicul­turii ne-am propus ca aceste for­me de învățămînt să cuprindă te­mele izvorîte din ceea ce aduce nou anul de producție 1971 pentru Cooperativa noastră. In rîndul a­­cestora se înscriu temele legate de organizarea, normarea și retri­buirea muncii­, calculul detaliat al sistemului de plată în acord glo­bal, calculul prețului de cost. In­ing. OCTAVIAN MACRANCZI, președintele C.A.P. Cărei (Continuare In pag. a 2-a) La Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.L. a intrat re­cent în funcțiune un nou lot de mașini de mare ran­dament. ÎN PERIOADA DE IARNA O vie și Prin condiția sociabilității, omul simte nevoia ca în afara timpului petrecut la locul de muncă, în familie, să-și consume o parte a timpului liber într-o ambianță co­lectivă în care să-și poată satis­face setea de informare, de des­tindere și delectare spirituală, e­­xersarea unor pasiuni artistice, sportive. Ce cadru mai potrivit realizării acestui deziderat în me­diul rural poate fi decit căminul cultural, unde în sala de club, pe banca spectatorului sau pe scenă omul se conectează preocupării colective. Scena căminului cultural a de­venit tribuna de la care oameni competenți informează masele, fă­­cîndu-le cunoscute și accesibil în­țelegerea conținutului documente­lor de partid și de stat, viața po­litică, economică a țării, a lumii. Brigăzile științifice organizate de comisia de difuzare a științei și culturii (de pe lângă Comitetul ju­dețean pentru cultură și artă) a inițiat în mod diferențiat activi­tăți de popularizare a științei, de explicare a fenomenelor (fiind dezbătute teme cum naturii sunt „cucerirea cosmosului", „explica­rea fenomenelor inundației, a alu­necărilor de teren și cutremurelor de pămint“), paralel prezentin­­du-se expoziția „Pămintul in lu­mina cercetării științifice“ în peste 60 de localități, cum sunt Dobra, Vama, Dumbrava, Certeze, Ne­grești-Oaș — unde se făcea ne­cesară îndeosebi activitatea de combatere a misticismului. Tematica elaborată de către Comisia de difuzare a științei și culturii, a prevăzut de aseme­nea, și teme de educare a popu­lației în spiritul dragostei față de patrie și partid, a întăririi frăției dintre oamenii muncii de diferite naționalități.­­ Eficiența acestei munci politice cultural-educative își găsește expresia în aportul substanțial al oamenilor muncii din județ, români, maghiari, ger­mani și alte naționalități la în­deplinirea sarcinilor de plan, în domeniul industriei și agriculturii și a celorlalte ramuri ale econo­miei din județ, la rezolvarea mul­tiplelor probleme care se ridică în orașele și comunele județului nostru. Activitatea pe linie de difuzare a științei și culturii în județul Sa­tu Mare a fost efectiv susținută de către Comitetul de stat pentru cultură și artă prin trimiterea u­­nui număr­ de 15 cadre universe-OVIDIU SUCIU (Continuare în pag. a 2-a). fructuoasă activitate cultural-educativă GHEAȚĂ IN LARG Noaptea precedentă se înregistraseră —11 ° C. Dimineața tempera­tura se menținea în continuare la cîteva gra­de sub zero, iar un vînt subțire, tăios și puțin umed din cauza întinde­rii de apă, ridica valu­ri mărunte în porțiunile unde crusta de gheață nu acoperea încă supra­fața. Apă, port, mari­nari, ambarcațiuni în larg — decor ce poate părea străin meleaguri­lor sătmărene și care totuși se află la aproxi­mativ 30 de kilometri de Satu Mare. La Balastiera peisaj hibernal Apa în activi­tatea pare a fi încetat. Armura de gheață sub care se blindează întin­derea de 10 hectare a lacului și care acoperă fiecare obiect ce vine în contact cu apa, cele­lalte asprimi ale sezonu­lui, fac ca odată cu iarna cupele greiferelor să nu mai coboare în adine, zecile sau sutele de motoare electrice să-și oprească mișcarea, covorul de cauciuc al benzilor transportoare — lung de doi kilome­tri — să se oprească. Încep acum, în condiții dintre cele mai aspre, iarna, revizuirile și re­parațiile la întreaga in­stalație care prin mări­me și complexitate este a doua din țară. Și în ciuda faptului că miș­carea mecanismului complex care este ba­lastiera a încetat, în ciuda faptului că prin cablurile electrice de grosimea unui braț de bărbat nu se mai scurg torenții de energie, început în zilele ce au a trecut această operație de mare răspundere: revizia anuală a între­gii instalații. Pentru o ureche neini­­țiată termenul se tradu­ce sau poate fi echiva­lat cu o vacanță deghi­zată. Cu puțină imagina­ție fiecare își poate în­chipui însă ce efect dis­tructiv poate avea a­­supra elementelor alcă­tuite în majoritate din metal și cauciuc acțiu­nea îndelungată a aces­tui abraziv nemilos, ni­sipul (bioxid de siliciu sau chimic formulat SiO2, duritate în cifrei 7) în alianță jurul cu apa și în continuă miș­care. Cupele greiferelor erodate nemilos capătă forme în care nu mai re­cunoști piesa inițială, ciururile de oțel sunt mușcate actinc, rulmenții rolelor devin de nefolo­sit, motoarele electrice trebuiesc refăcute a­­proape integral, covorul de cauciuc al benzii tre­buie ajustat sau schim­bat (covorul unei benzi valorează în jur de 30.000­ lei). Și toate a­­ceste­­­­ operații — și cite altele nu reclamă o asemenea migăloasă examinare — sînt­ exe­cutate de oamenii de a­­ici in aer liber, la tem­peraturi ce coboară mult sub zero grade, la ni­velul solului și apei sau la 10 la 20 sau 24 metri înălțime, cota maximă a instalației. M. VICTOR (Continuare in pag. a 3-a) In cariera de pia­tră „Cornet“ Negrești-Oaș. instalație­i de a­vertizare și autostop Pe raza de activitate a Complexului C.F.I. Suceava funcționează o modernă instalație de a­­vertizare și autostop. Avînd un rol preventiv, u­­tilajul — acționat pe principii electronice — sto­pează automat locomotivele ce depășesc, din nea­tenția mecanicilor, viteza ridicată. O asemenea instalație va fi montată și la Vatra Dornei, fapt ce va determina un grad ridicat de siguranță a transportului feroviar pe ruta Vatra Dornei—Ilva Mică. Fabrica de rechizite școlare și tehnice din cadrul Combinatului de exploatare și industriali­zare a lemnului din Ti­mișoara a intrat în pro­ducția de serie, noua ri­glă politehnică și rigla miniaturală de buzunar, instrumente de calcul concepute și realizate de inginerul timișorean Iosif Hondrea. Noile rigle, care întrunesc caracter­­istici tehnice și de cal­cul superioare celor cu­noscute pe plan interna­tional, au fost brevetate ca invenții românești, fiind deosebit de apre­ciate de specialiști. La aceste rechizite tehnice s-a adăugat re­cent și noua riglă de calcul de formă circula­ră, asimilată, de aseme­nea, in producție indus­trială. Executată din ma­terial plastic și prevăzu­tă cu aceleași gradații și scări de calcul ca și cele liniare, noua riglă are o utilitate universală în tehnică și proiectare, în activitatea științifică și didactică. I­e­lex *­ telex • telex • telex • telex • telex • Rechizite școlare și tehnice telex­a­te Campanie de pescuit S-a încheiat campania de pescuit în crescătoriile și pepinierele pir­icole din județul Tulcea. Inundarea corectă a eleșteelor, popularea lor la timp, furajarea rațională a peștelui, au contribuit la obținerea unei „recolte" superioare anilor trecuți — 5 850 tone pește — cele mai frumoa­se realizări înscriindu-se la pepinierele Calica, Obretin și Perișor. In crescătoriile și pepinierele piscicole din această parte a țării au fost luate măsuri pentru iernarea corespunzătoare a peștelui. m­m­m­m­m­m CENTRU DE CALCUL Pe data de 1 ianuarie s a înființat Centrul de calcul al Universității din București, prin reorganizarea centrului existent în cadrul Facultății de matematică-mecanică acestei instituții de învățămint a superior. In hotărîrea Consiliului de Miniștri se precizează că noua unitate are ca obiect de acti­vitate specializarea cadrelor in domeniul tehnicilor de cal­cul și efectuarea de cercetări științifice. Noapte de gardă­ xistă în clădirea Spita­lului unificat Satu Ma­re, un telefon anume, cu numărul de apel 12305, ca­re poate fi supranumit tele­fonul alertei. Un apel la acest telefon și o „salvare“ gonește pe străzile orașului spintecînd liniștea nopții dar înstăpînind siguranță, liniște, într-un că­min unde „cazul grav“ a fost pus sub îngrijire competentă și scos în afara pericolului. In dorința de a cunoaște mai bine specificul acestui servi­ciu, am ținut companie medi­cilor care au făcut de veghe sănătății noastre în cîteva nopți recente. Noaptea de 8 ianuarie, (ser­viciul de urgență a fost asigu­­rant de dr. Emil Wolman și asistenta M. Barabaș.) Ora 22 : O chemare în car­tierul Someș la blocul nr. 7. la bolnava Adela S. Medicul constată în acest caz o intoxi­cație voluntară cu sodă caus­tică. Se iau măsuri severe de tratament impuse de situație. Garda din ziua de 10. I. (Dr. I. Bujilă) La unul dintre operele recep­ționate în cartierul Someș bloc 25 și un prim diagnostic surpriză: stare avansată de ebrietate. Bolnavul este lăsat în biroul de primire după ce i se administrează tratamentul de rigoare, pentru... trezire. Mă gîndesc cu strîngere de inimă ca nu cumva în răstimp undeva în oraș, acest sau în comunele învecinate, un om să aibă nevoie de ajutorul me­dicului și deci, să reclame tim­pul răpit bolii sale reale de o boală care putea fi ușor evi­tată ora 23,40 . Un apel primit și o constatare dureroasă : An­gela T. în vîrstă de 23 ani ne­cesita îngrijiri pentru conse­cințele unei tentative de sinu­cidere. Garda din ziua de 11. I. (Dr. Ioan Racz) G. TONICA (Continuare in pag a 2-a). £

Next