Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-01-26 / No. 909
m Reparării tractoarelor - ritm mai accelerat După cum ne-a relatat ieri, tovarășul ing. Ioan Bädalän, directorul întreprinderii mecanizarea agriculturii, pentru s-a prevăzut pe județ repararea unui număr de 1.063 tractoare, peste 800 de mașini de semănat, 66 mașini de plantat cartofi, 346 cultivatoare, 650 grape cu disc, 1.663 pluguri și numeroase alte mașini agricole. S-a stabilit, de asemenea, să se efectueze reparații mai mari la 7 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, care dispun de ateliere moderne, iar restul de reparații se execută la nivelul secțiilor de mecanizare. Pînă la această dată au fost reparate 564 tractoare, peste 500 mașini de semănat, 637 grape cu discuri, 1.381 pluguri, 125 mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice, 132 remorci, peste 2.000 grape diferite și alte mașini agricole. Mai avansați sînt cu reparațiile la tractoare stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din Căței, Apa și Moftin. In ansamblu pe județ, ritmul reparațiilor la mașinile agricole este mulțumitor. Nu aceeași apreciere se poate spune despre stadiul reparării tractoarelor. La stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din Tășnad, Ardud, Mărtinești și Negrești-Oaș au fost reparate doar 40—50 la sută din tractoarele planificate. Ritmul lent la reparații se datorește pe de o parte lipsei unor piese de schimb, slaba preocupare pentru recondiționarea și confecționarea unor piese, iar pe de altă parte, deficiențelor existente în organizarea muncii din ateliere. Se cere ca în aceste zile să fie intensificat ritmul reparațiilor la tractoare. Paralel cu aceasta, o atenție deosebită să se acorde calității reparațiilor pentru a asigura din primele zile ale campaniei agricole, buna funcționare a întregului parc de mașini și tractoare. PROLETARI VIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI |——— ffl| В [UNK] III Ш [UNK] Я Anul IV (XI) mh ■ [UNK] -4 pag. —-30 bani 1971 * П [UNK]. 909 (1648) Constructorii nu cedează lupta nici in timpul iernii. La Uzina Unio . Cu înalta conștiință a răspunderii pentru diversificarea producției, pentru asimilarea în fabricație a noi produse de nivel tehnic ridicat, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Uzina Unio din Satu Mare, au depus în ultimii ani un amplu efort creator, punînd toată hărnicia, priceperea și talentul lor în scopul modernizării structurale a producției. In acest bilanț al creației tehnice, un loc de frunte îl ocupă mașinile și utilajele miniere, precum și cele chimice a căror caracteristici tehnico-funcționale sînt din ce în ce mai înalte. Anul 1970, ca și anii anteriori acestuia, au însemnat asimilarea a zeci de produse miniere și de transport care n-au existat înainte în nomenclatorul de produse al uzinei și al industriei județului nostru. Și, fiecare produs nou a ridicat numeroase probleme ce au solicitat tot mai intens gîndirea creatoare a colectivului. De fapt, ce înseamnă pentru Uzina Unio diversificarea accentuată în acest an a producției ? In primul rînd, TREPTE PE CALEA DIVERSIFICĂRII producției datorită extinderii capacităților de producție și creșterii gradului de experiență a colectivului, se va ajunge la dublarea producției de utilaj minier, la aceasta contribuind în măsură hotărîtoare punerea în fabricație, încă din trimestrul s. a.c., a unor noi tipuri de mașini și utilaje pentru industria extractivă cum sunt: transportoarele de mare capacitate, noi tipuri de ventilatoare electropneumatice, locomotive electrice de 16 tone cu acumulator etc. In al doilea rînd, prin introducerea acestora în fabricație, mașinile și instalațiile moderne, vor influența direct sporurile ce se preconizează a se înregistra în productivitatea muncii, determinînd totodată o creștere a calificării și specializării, ridicînd colectivul uzinei pe noi trepte ale afirmării profesionale. Dar noile produse ce urmează a fi realizate în acest an mai înseamnă o contribuție fructuoasă la modificarea peisajului industrial al țării. — Reprezentînd aproximativ zece procente din producția anului 1971 — primul an al actualului cincinal — produsele nou asimilate, deschid un larg cîmp de afirmare pentru colectivul nostru — ne spune tovarășul Vasile Pușcaș, inginer șef cu probleme de producție în cadrul uzinei. Spun acest lucru pentru că în acest an intervine un element nou în structura producției uzinei noastre și anume fabricarea utilajului chimic. Volumul producției ce urmează a fi realizat la acest capitol se va ridica în anul 1971 la 1.300 tone, integrînd cuptoare și uscătoare rotative pentru Combinatul de hîrtie și celuloză din Dej, pîlnii cu sistem de distribuție pentru utilaje complexe cu gabarit mare pentru Combinatul siderurgic Galați, alimentatoare, recipienți și rezervoare de mare capacitate, mașini de încărcat și descărcat, mori cu bile, autoclave, filtre, vase cu capacități între 250 și 12.500 litri, silozuri și dozatoare, pentru alte diverse unități aparținătoare GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 3-a). ■ ■ Ввв в вв mm ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunării Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a (Continuare in pag a 4-a) CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. Trebuie să încep cu sfîrșitul... Nu pentru a întîrzia astfel, printr-un artificiu publicistic, referirea la evoluția celor trei formații corale ale județului nostru care ne-au țintuit duminică timp de 90 de minute în fața televizoarelor, ci pentru că doar prin prisma acestuia întreaga încărcătură estetică și afectivă a pasionantului concurs se dezvăluie pe de-a-ntregul. Vi-1 amintiți ? Pe trei scene din trei puncte cardinale ale țării un moment coral-coregrafic se înalță irezistibil peste platforma emulației , introducîndu-ne într-o ambianță sărbătorească cum numai acel unic „Hai să dăm mînă cu mînă“ o putea face. Rostit simultan din Baia Mare, Bacău și Vîlcea, în chiar ziua de 24 ianuarie, versul Horei capătă semnificații de simbol. . In acest punct înalt se intîlnește contribuția participanților la recentul Cintare patriei și el se cere consemnat înaintea considerații oricărei de amănunt artistic ori de clasament competițional. Abia apoi a fost concursul. Cu frumusețile, cu bucuriile și dezamăgirile lui. Cu frumusețile fie care hitul coral de aleasă inspirație și de intensă trăire emoțională le produce. Așa poate cum au știut să facă cei din Drăgășani din Vîlcea, din Iașinu Mare și din Bu РЛТ [UNK] [UNK] CMMEN -cronica 1 huși, din Bacău și din Roșiori. Cu bucuriile pe care omologarea oficială a strădaniilor ți le dă. Și bucuriile noastre, ale sătmărenilor, ne-au venit întîi de toate de la cei de la care le așteptam mai mult, membrii formației Casei municipale de cultură — Madrigal. Cu sensibilitate, cu profesionalitate și dăruire, formația de cameră a izbu ■tit clipe de artă autentică. Mihai Florea raporta biografia tînărului ansamblu la întîmplări de basm: „A crescut într-o zi cît aiți-ntr-un an“. La care trebuie adăugat că dacă toate zilele sale vor fi pline — și nimic nu o împiedică să le facă — nici un fel de rezervă față de ea nu se va mai putea susține. Bucurie ne-a adus și corul din Roșiori — cu atît mai mult cu cît intervenția din final a președintelui Dumitru Botez a avut și semnificația unui act reparator: au cîntat Roșiorenii frumos, plin, poate inhibați puțin și au avut neșansa de a fi V. SAVINESCU (Continuare în pag. a 2-a). lifte0 1921-1971 C iți locuitori ai orașul Висиrești ? întrebarea am pus-o directorului Direcției municipale de statistică. Mi s-a răspuns fără ezitare: 1.600.000. Apoi, adăugind un fapt tot atît de semnificativ — o treime din populație — 6 DIN REALIZĂRILE CINCINALULUI '66 — ’70 BUCUREȘTI - mare centru industrial constituie muncitorii. Completarea aceasta exprimă, dimensiunile lapidar, economice și sociale ale Capitalei patriei. Verticala industrială pe care este înscris uriașul mecanism urban care se numește București și care realizează 17,6 la sută din producția globală a țării. Cineva ar putea spune că această pondere este cu 0,6 la sută mai mică decît cea din anul 1966. Reprezintă oare faptul acesta o diminuare a producției marelui centru industrial? Aparent este vorba de o scădere. In realitate, aceasta cifră oglindește nu regresul, ci ascendența economică continuă a industriei bucureștene, al cărei ritm de dezvoltare se raportează la un potențial anterior viguros, dobîndit de-a lungul cincinalelor trecute. Situată tn ambianța progresului general al întregii economii naționale, cifra ilustrează elocvent și pașii hotăriți spre industrializarea întregii țări, ridicarea ginoasă a altor vertinoi zone geografice. Dar ce reprezintă acest potențial industrial bucureștean? Să lăsăm cifrele să vorbească. Orașul lui Bucur revarsă în fluviul economiei naționale întreaga cantitate de (Continuare în pag. a 3-a) GH. BRATESCU m Manifestări prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor Sîmbătă și duminică, pe întreg cuprinsul județului la cămine culturale, școli, etc, au avut loc manifestări prilejuite de sărbătoarea Unirii Principatelor. La Grupul școlar Univ, 400 elevi și profesori au audiat expunerea prof. univ. Dan Smîntînescu „Unirea Principatelor în literatura vremii". Aceeași expunere a fost făcută și la Școala profesională de construcții din Satu Mare. Expunerile au fost urmate de programe artistice, urmărite cu deosebit interes de auditoriu. O duminică cultural-artistică consacrată Unirii a avut loc și în Livada, pe scena cultural cît și la Liceul căminului unde au putut fi urmărite : agricol, expuneri, evoluția brigăzii artistitice de agitație, cîntece patriotice, recitări, scenete, dansuri, piese corale, ce constituie o parte a programelor, care au fost completate cu spartachiada de iarnă, spectacolul Teatrului de păpuși din Oradea, închiderea festivalului filmului la sate etc. Sîmbătă, în fața Monumentului luptătorilor pașoptiști din Medieșu Aurit a avut loc un moment solemn, cînd a fost evocată Unirea Principatelor, prilej cu care corul sătesc a intonat cîntece patriotice. Duminică, atît la sediul comunei, cît și la căminele culturale din satele aparținătoare Medieșului Aurit, au avut loc expuneri și programe artistice. Manifestări similare au avut loc și la Culciu, Pir, Acș, Tiream, Vama, Supur, Dorolț, Bîrsău, Viile Satu Mare, Săuca, Cehal, Homoroade, Certeze, Santău, Vetiș, Socond, Cămărzana, Berveni, Săcășeni, Lazuri, Apa, Păulești Pișcolt, Botiz, etc. în pag. a 3-a