Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-26 / No. 909

m Reparării tractoarelor - ritm mai accelerat După cum ne-a relatat ieri, tovarășul ing. Ioan Bädalän, di­rectorul întreprinderii mecanizarea agriculturii, pentru s-a prevăzut pe județ repararea u­­nui număr de 1.063 tractoare, peste 800 de mașini de semă­nat, 66 mașini de plantat car­tofi, 346 cultivatoare, 650 gra­pe cu disc, 1.663 pluguri și nu­meroase alte mașini agricole. S-a stabilit, de asemenea, să se efectueze reparații mai mari la 7 stațiuni pentru mecaniza­rea agriculturii, care dispun de ateliere moderne, iar restul de reparații se execută la ni­velul secțiilor de mecanizare. Pînă la această dată au fost reparate 564 tractoare, peste 500 mașini de semănat, 637 grape cu discuri, 1.381 pluguri, 125 mașini de împrăștiat îngră­șăminte chimice, 132 remorci, peste 2.000 grape diferite și al­te mașini agricole. Mai avan­sați sînt cu reparațiile la trac­toare stațiunile pentru mecani­zarea agriculturii din Căței, Apa și Moftin. In ansamblu pe județ, ritmul reparațiilor la mașinile agrico­le este mulțumitor. Nu aceeași apreciere se poate spune de­spre stadiul reparării tractoa­relor. La stațiunile pentru me­canizarea agriculturii din Tăș­­nad, Ardud, Mărtinești și Ne­­grești-Oaș au fost­ reparate doar 40—50 la sută din trac­toarele planificate. Ritmul lent la reparații se datorește pe de o parte lipsei unor piese de schimb, slaba preocupare pentru recondiționarea și con­fecționarea unor piese, iar pe de altă parte, deficiențelor e­­xistente în organizarea muncii din ateliere.­­ Se cere ca în­­ aceste zile să fie intensificat ritmul repara­țiilor la tractoare. Paralel cu aceasta, o atenție deosebită să se acorde calității reparațiilor pentru a asigura din primele zile ale campaniei agricole, bu­na funcționare a întregului parc de mașini și tractoare. PROLETARI V­IN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI |——— ffl| В [UNK] II­I Ш [UNK] Я Anul IV (XI) mh ■ [UNK] -4 pag. —-30 bani 1971 * П [UNK]. 909 (1648) Constructorii nu cedează lupta nici in timpul iernii. La­­ Uzina­­ Unio . Cu înalta conștiință a răs­punderii pentru diversificarea producției, pentru asimilarea în fabricație a noi produse de nivel tehnic ridicat, colecti­vul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Uzina Unio din Satu Mare, au depus în ultimii ani un amplu efort creator, punînd toată hărni­cia, priceperea și talentul lor în scopul modernizării struc­turale a producției. In acest bilanț al creației tehnice, un loc de frunte îl ocupă mași­nile și utilajele miniere, pre­cum și cele chimice a căror caracteristici tehnico-funcțio­­nale sînt din ce în ce mai înalte. Anul 1970, ca și anii anteriori acestuia, au însem­nat asimilarea a zeci de pro­duse miniere și de transport care n-au existat înainte în nomenclatorul de produse al uzinei și al industriei jude­țului nostru. Și, fiecare pro­dus nou a ridicat numeroase probleme ce au solicitat tot mai intens gîndirea creatoa­re a colectivului. De fapt, ce înseamnă pen­tru Uzina Unio diversificarea accentuată în acest an a producției ? In primul rînd, T­REPTE PE CALEA DIVERSIFICĂRII producției datorită extinderii capacități­lor de producție și creșterii gradului de experiență a co­lectivului, se va ajunge la dublarea producției de utilaj minier, la aceasta contribuind în măsură hotărîtoare pune­rea în fabricație, încă din tri­mestrul s. a.c., a unor noi ti­puri de mașini și utilaje pen­tru industria extractivă cum sunt: transportoarele de mare capacitate, noi tipuri de ven­tilatoare electropneumatice, locomotive electrice de 16 to­ne cu acumulator etc. In al doilea rînd, prin introducerea acestora în fabricație, mași­nile și instalațiile moderne, vor influența direct sporurile ce se preconizează a se în­registra în productivitatea muncii, determinînd totodată o creștere a calificării și spe­cializării, ridicînd colectivul uzinei pe noi trepte ale afir­mării profesionale. Dar noi­le produse ce urmează a fi realizate în acest an mai în­seamnă o contribuție fruc­tuoasă la modificarea peisa­jului industrial al țării. — Reprezentînd aproxima­tiv zece procente din produc­ția anului 1971 — primul an al actualului cincinal — pro­dusele nou asimilate, deschid un larg cîmp de afirmare pentru colectivul nostru — ne spune tovarășul Vasile Pușcaș, inginer șef cu pro­bleme de producție în cadrul uzinei. Spun acest lucru pen­tru că în acest an intervine un element­­ nou în structura producției uzinei noastre și anume fabricarea utilajului chimic. Volumul producției ce urmează a fi realizat la acest capitol se va ridica în anul 1971 la 1.300 tone, inte­­grînd cuptoare și uscătoare rotative pentru Combinatul de hîrtie și celuloză din Dej, pîlnii cu sistem de distribuție pentru utilaje complexe cu gabarit mare pentru Combi­natul siderurgic Galați, ali­mentatoare, recipienți și re­zervoare de mare capacitate, mașini de încărcat și descăr­cat, mori cu bile, autoclave, filtre, vase cu capacități în­tre 250 și 12.500 litri, silo­zuri și dozatoare, pentru alte diverse unități aparținătoare GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 3-a). ■ ■ Ввв в вв mm ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința­­ Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Na­ționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adopta­re proiectul de decret pentru ra­tificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Bulgaria, semnat la­ Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, preșe­dintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunării Na­ționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru po­litică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dez­bătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, pri­mite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul preșe­dintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Po­lonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între­ țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socia­lismului, au cunoscut o dezvol­tare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această rea­litate, creînd baza juridică pen­tru dezvoltarea în continuare a (Continuare in pag a 4-a) CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de minis­tru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Minis­trul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. T­rebuie să în­cep cu sfîr­­șitul... Nu pentru a întîrzia astfel, printr-un artificiu publicis­tic, referirea la e­­voluția celor trei formații­­ corale ale județului nostru care ne-au țintuit duminică timp de 90 de minute în fața televizoarelor, ci pentru că doar prin prisma aces­tuia întreaga în­cărcătură estetică și afectivă a pasio­nantului concurs se dezvăluie pe de-a-ntregul. Vi-1 amintiți ? Pe trei scene din trei puncte cardi­nale ale țării un moment coral-core­­grafic se înalță irezistibil peste platforma emula­ției , introducîn­­du-ne într-o am­bianță sărbătoreas­că cum numai acel unic „Hai să dăm mînă cu mînă“ o putea face. Rostit simultan din Baia Mare, Bacău și Vîl­­cea, în chiar ziua de 24 ianuarie, versul Horei capă­tă semnificații de simbol. . In acest punct înalt se in­­tîlnește contribu­ția participanților la recentul Cin­­tare patriei și el se cere consemnat înaintea considerații oricărei de a­­mănunt artistic ori de clasament com­­petițional. Abia apoi a fost concursul. Cu fru­musețile, cu bucu­riile și dezamăgi­rile lui. Cu frumu­sețile fie care h­i­tul coral de aleasă inspirație și de in­tensă trăire emo­țională le produce. Așa poate cum au știut să facă cei din Drăgășani din Vîlcea, din Ia­și­nu Mare și din Bu­ РЛТ [UNK] [UNK] CMMEN -cronica 1­­ huși, din Bacău și din Roșiori. Cu bucuriile pe care omologarea oficia­lă a­­ strădaniilor ți le dă. Și bucuriile noastre, ale săt­mărenilor, ne-au venit întîi de toate de la cei de la care le așteptam mai mult, membrii formației Casei municipale de cul­tură — Madrigal. Cu sensibilitate, cu profesionalitate și dăruire, formația de cameră a izbu ■­tit clipe de artă autentică. Mihai Florea raporta bio­grafia tînărului ansamblu la întîm­­plări de basm: „A crescut într-o zi cît aiți-ntr-un an“. La care trebuie a­­dăugat că dacă toate zilele sale vor fi pline — și nimic nu o împie­dică să le facă — nici un fel de re­zervă față de ea nu se va mai pu­tea susține. Bucurie ne-a a­­dus și corul din Roșiori — cu atît mai mult cu cît intervenția din fi­nal a președintelui Dumitru Botez a avut și semnifica­ția unui act repa­rator: au cîntat Roșiorenii frumos, plin, poate inhibați puțin și au avut neșansa de a fi V. SAVINESCU (Continuare în pag. a 2-a). lift­e0 1921-1971 C iți locuitori ai­ orașul Виси­rești ? între­barea am pus-o di­rectorului Direcției municipale de statis­tică. Mi s-a răspuns fără ezitare: 1.600.000. Apoi, adăugind un fapt tot atît de sem­­nificativ — o treime din populație — 6 DIN REALIZĂRILE CINCINALULUI '66 — ’70 BUCUREȘTI - mare centru industrial constituie muncitorii. Completarea aceas­­t­a exprimă, dimensiunile lapidar, eco­nomice și sociale ale Capitalei patriei. Verticala industria­lă pe care este în­scris uriașul meca­nism urban care se numește București și care realizează 17,6 la sută din pro­ducția globală a ță­rii. Cineva ar putea spune că această pondere este cu 0,6 la sută mai mică decît cea din anul 1966. Reprezintă oare faptul acesta o diminuare a produc­ției marelui centru industrial? Aparent este vorba de o scă­dere. In realitate, a­ceasta cifră oglin­dește nu regresul, ci ascendența econo­mică continuă a in­dustriei bucurește­­ne, al cărei ritm de dezvoltare se rapor­tează la un poten­țial anterior vigu­ros, dobîndit de-a lungul cincinalelor trecute. Situată tn ambianța progresu­lui general al între­gii economii națio­nale, cifra ilustrează elocvent și pașii ho­tăriți spre indus­trializare­a întregii țări, ridicarea ginoasă a altor verti­noi zone geografice. Dar ce reprezintă acest potențial in­dustrial bucureștean? Să lăsăm cifrele să vorbească. Orașul lui Bucur revarsă în fluviul economiei naționale întreaga cantitate de (Continuare în pag. a 3-a) GH. BRATESCU m Manifestări prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor Sîmbătă și duminică, pe întreg cuprinsul județului la­­ cămine culturale, școli, etc, au avut­ loc manifestări prilejuite de sărbătoa­rea Unirii Principatelor. La Grupul școlar Univ, 400 elevi și profesori au audiat ex­punerea prof. univ. Dan Smîntî­­nescu „Unirea Principatelor în literatura vremii". Aceeași expu­nere a fost făcută și la Școala profesională de construcții din Satu Mare. Expunerile au fost urmate de programe artistice, urmărite cu deosebit interes de auditoriu. O duminică cultural-artistică consacrată Unirii a avut loc și în Livada, pe scena cultural cît și la Liceul căminului unde au putut fi urmărite : agricol, ex­puneri, evoluția brigăzii artisti­­tice de agitație, cîntece patrioti­ce, recitări, scenete, dansuri, pie­se corale, ce constituie o parte a programelor,­­ care au fost completate cu spartachiada de iarnă, spectacolul Teatrului de păpuși din Oradea, închiderea festivalului filmului la sate etc. Sîmbătă, în fața Monumentului luptătorilor pașoptiști din Medie­­șu Aurit a avut loc un moment solemn, cînd a fost evocată Uni­rea Principatelor, prilej cu care corul sătesc a intonat cîntece pa­triotice. Duminică, atît la sediul comunei, cît și la căminele cul­turale din satele aparținătoare Medieșului Aurit, au avut loc expuneri și programe artistice. Manifestări similare au avut­­ loc și la Culciu, Pir, Ac­ș, Ti­­ream, Vama, Supur, Dorolț, Bîr­­său, Viile Satu Mare, Săuca, Cehal, Homoroade, Certeze, San­­tău, Vetiș, Socond, Cămărzana, Berveni, Săcășeni, Lazuri, Apa, Păulești Pișcolt, Botiz, etc. în pag. a 3-a

Next