Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-27 / nr. 1918

* I в 1.1 › CENTRAL,A IT .M. F« imn 4i Anul VII (XIV) Nr. 1918 (2557) Sîmbătă 27 aprilie 1974 4 pag.­­ 30 bani PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚT-VĂ? ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Po­litic Consultativ al statelor participante l­a Tratatul de la Varșo­via, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției expri­mate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmă­rească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientă­rilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii a­­cestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor fac­torilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Con­siliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Mi­niștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industriali­zării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu I. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informa­rea prezentată de secretarul ge­neral al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de par­tid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comite­tului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă a­­preciere activității rodnice constructive desfășurate de de­și legația română, poziției expri­mate la Consfătuire de tovară­șul Nicolae Ceaușescu — în de­plină conformitate cu linia po­litică generală a partidului și statului nostru stabilită de Con­gresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Apre­cierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Parti­dului Comunist Român, a tova­rășului Nicolae Ceaușescu per­sonal, la cauza prieteniei, ali­anței și colaborării cu țările so­cialiste participante, la dez­voltarea conlucrării și solida­rității tuturor țărilor socialiste, la­­ înfăptuirea securității euro­pene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiuni­le continentului, un aport în­semnat la promovarea noilor principii de relații internaționa­le. 2. Comitetul Executiv își ex­primă aprobarea față de docu­mentele Consfătuirii. consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei , pentru destindere, secu­ritate și colaborare pe continen­tul european, pentru consolida­rea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Execu­tiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Euro­pa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și confirmîndu-se astfel cooperare, justețea și caracterul realist al chemă­rii la înfăptuirea securității eu­ropene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Co­mitetului Politic Consultativ, Comitetul Executiv sublinia­ză consecvența cu care a mi­litat și militează România, ală­turi de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei secu­rității și colaborării pe conti­nent. Aportul bogat și multila­teral al țării noastre s-a ma­terializat prin numeroasele ini­țiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăci­narea principiilor securității în practica vieții­­e, prin normalizarea internaționa­relațiilor, dezvoltarea și diversificarea co­laborării României cu te state europene, prin cele mal­activi­tatea vastă și neobosită de con­tacte și întîlniri ale președinte­lui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, per­sonalități politice și reprezen­tanți ai diferitelor sociale, prin înscrierea organizații obiecti­velor securității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în celelalte documente în­cheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toa­te fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței ge­neral-europene să se elaboreze documente clare — care să sta­tornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să ex­cludă folosirea forței sau ame­nințării cu forța, să ofere tutu­ror popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dez­volta liber, potrivit propriei vo­ințe, într-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzînd mă­suri concrete de aplicare a a­­cestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța fap­tului că în documentele Consfă­tuirii a fost reafirmată nece­sitatea instituirii unui permanent al statelor organism partici­pante la Conferință. Pronunțîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și nece­sar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei ex­primate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea însemnătate are militară. O mare în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Con­sultativ, din ianuarie 1972, care (Continuare in pag. a 4-a) Pe Bulevardul Cloșca se înalță trei impunătoare blocuri de locuințe, cu alte 44 de aparta­mente fiecare Lecția perpetuă a dăruirii Interviu cu Ioan Adalbert Șpan, directorul Școlii generale din Rătești . Dacă ar fi să pornesc de la aprecierea ce aț făcut-o con­sătenii dumneavoastră directoru­lui Școlii din Rătești, am putea spune că e vorba de ceea ce numim noi un fiu al satului. Negreșit, știu că sînteți un fiu al acestui sat de oameni nici și gospodari. Nici nu har­vă mai întreb de asta. Dar, tova­rășe director, Răteștii e chiar comuna dumneavoastră natală? — Nu. Sînt venit aici de la Baia Mare. Dar din 1948, de douăzeci și șase de ani... De atunci am rămas tot aici. — Ce v-a oprit, totuși, aici? • Multe. Ce vă pot spune eu? Toate!... Munca la școală, oa­menii de aici, care m-au în­conjurat cu dragostea lor. Aici mi-am întemeiat și familia. So­ția lucrează tot aici, în învă­­țămînt. Am și trei copii — doi băieți și o fată. Băieții sînt studenți la Cluj, la Politehnică — secția mecanică agricolă. Fa­ta e în anul întîi de liceu la Satu Mare, se pregătește pen­tru specialitatea economie agra­ră. — Dăruiți, deci, forțe noi sa­tului. Copiii dumneavoastră voi deveni, așadar, la rindul lor, și ei fii ai satului. Faptul în sine, e, cred, cit se poate de pilduitor. Ce spuneți, țineți mult la acest lucru — de a educa în acest spirit copiii, elevii dum­neavoastră? — E adevărat, țin foarte mult la asta. E bucuria mea cea mai mare să știț că elevii mei au devenit utili societății, satului în care cresc ca oameni. — E, sigur, crezul cel mai de preț pentru cei ce fac edu­cația tinerei noastre generații. Sînteți comunist, tovarășe di­rector? — Da, sînt membru de par­tid din 1963. — Cum legați dumneavoastră activitatea profesională cu cea obștească? — Munca mea începe, într-un fel, la școală, dar nicidecum nu s-ar putea sfîrși tot aici, în­tre pereții unei cancelarii sau a unei săli de clasă. însăși con­diția ta de profesor nu te poate opri să nu vezi viața în între­gimea ei, să vezi perspectiva. Nu poți să nu înțelegi această evoluție atît de dinamică a sa­tului nostru românesc de azi, nu poți să nu-i vezi viitorul lui car­e e implicit și al tău, să nu-ți aduci și tu, după Cum pu­terile tale, contribuția ta ca acel sat mai civilizat, mai lu­minos și mai prosper de mîine ALEXANDRU BODEA (Continuare în pag. a 2-a) 1Йм Vi­t;.; In întreprinderile agricole de stat din județ S-a încheiat însămînțatul porumbului Datorită bunei organizări a muncii, folosirii corespunzătoare a forțelor mecanice de care dis­pun, atît la pregătirea terenurilor cît și la semănat, lucrătorii din Întreprinderile agricole de din județul nostru au reușit stat să încheie în seara zilei de vineri însămînțatul porumbului pentru boabe pe cele 4.350 ha planifica­­te. Demne de remarcat sînt efortu­rile făcute zi de zi de mecaniza­torii din I.A.S. Cărei și Tășnad, care au însămînțat care depășesc 1.200 ha, suprafețe precum și ale celor din I.A.S. Satu Mare și Vetiș care au semănat suprafe­țe ce întrec 500—600 ha. De menționat că toate suprafețele insămințate în intreprinderile­­ agricole de stat au fost erbici­date concomitent cu insămînța­­rea. In același timp cu insămînțatul porumbului destinat producției boabe, în fermele zootehnice din I.A.S. s-au insămînțat pînă în pre­zent și 674 ha cu porumb pentru siloz. După eliberarea suprafețe­lor ocupate cu secară masă ver­de, aceste terenuri vor fi însă­­mînțate tot cu porumb pentru si­loz. In prezent, dat fiind faptul că solul a început să se reîncălzeas­că, lucrătorii din I.A.S. au trecut cu toate mijloacele mecanice la vnsămînțatul soiei, ultima cultu­ră din planul acestei campanii agricole de primăvară. Primele 150 ha au și fost semănate — 100 ha la I.A.S. Dorolț și 50 ha la I.A.S. Cărei. In aceste zile premergătoare zilei de 1 Mai, lucrătorii din I.A.S. muncesc cu deosebită abnegație pentru efectuarea în cele mai bu­ne condiții a tuturor lucrărilor agricole de sezon. In ferme au început să se execute primele lu­crări de întreținere a culturilor, acționîndu-se, de asemenea, in­tens la combaterea efectelor ne­gative ale secetei. Prin aceste însemnate fapte de muncă, lucrătorii din agricole de stat dovedesc unitățile hotă­­rîrea lor unanimă de a înde­plini cu cinste s­arcinile de plan și angajamentele luate în întrece­rea socialistă, pentru a cinsti așa cum se cuvine cele două mente istorice din acest an: eveni­a 30-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. S. CRISTFA ZOOn­IȘTII DAU VIAȚĂ AMANTELOR ASUMATE Acordînd o atenție deosebi­tă hrănirii și îngrijirii ani­malelor, situîndu-se pe linia frumoaselor realizări obținu­te în anul trecut, lucrătorii­­ din fermele zootehnice ale întreprinderii agricole de Stat din Satu Mare se pot mîndri cu cîteva realizări de prestigiu. In cursul zilei de ieri pla­nul producției marfă la lap­te pe primele 4 luni ale anu­lui a fost îndeplinit integral, livrîndu-se statului 12.757 hl. Se prelimina ca pînă la 1 Mai să se livreze peste plan cca. 115 hl de lapte. Tot pe aceeași perioadă planul de viței se prevede a fi depășit cu 171 capete, datorită realizării u­­nei reproducții superioare. Livrările de carne de tauri­ne pe 4 luni au fost deja de­pășite cu aproape 20 iar carnea de porc cu tone, 10 tone. In perioada expirată de la începutul acestui an s-au livrat pentru îngrășătoriile specializate 371 capete tău­­rași, față de 279 capete pla­nificate. Pentru prăsilă, fer­mele I.A.S. Satu Mare au li­vrat, de asemenea, în acest an 172 capete juninci și 120 capete berbecuți. Evident, aceste realizări fi­zice se reflectă pozitiv în rezultatele economico-finan­­ciare pe 4 luni. Se prelimina astfel o depășire a venituri­lor realizate din zootehnie cu 1.340 000 lei și o depășire a beneficiilor cu cca. 880.000 lei Un aport deosebit în reali­zarea acestor succese au adus toate fermele uice din întreprindere, zooteh­dar mențiuni speciale merită fer­mele de vaci din Ardud și Calciu, precum și ferma de ovine din Ardud, Muncitorii, inginerii și teh­nicienii Fabricii de „Victoria muncii“ din sticlă Po­iana Codrului se situează și ei în primele rînduri ale în­trecerii socialiste, închinînd apropiatei sărbători a soli- STICLĂRIE FINĂ PESTE PLAN dlarității oamenilor muncii de pretutindeni cele mai fru­moase realizări în producție. Revirimentul din ultime­le săptămîni, pe care-l con­semnăm cu deosebită facție, se concretizează satis­în realizarea planului produc­ției marfă, cumulat de la în­ceputul anului, în proporție de 102,3 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obți­nute în sectoarele de sticlă­rie fină de menaj, precum și de către harnicele munci­toare de la șlefuire și deco­rație. Rămînerile în urmă de pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate pot și trebuie să fie grabnic recuperate! Aflată în postura de BENEFI­CIAR, nutrețuri conducerea Fabricii de combinate Satu Mare a primit recent o telegramă din partea CONSTRUCTORULUI, (Trustul de Construcții Indus­triale Cluj). Iată ce se spune în cuprinsul ei: „Intrucît nici va­loarea de plan și nici limita de deviz nu asigură terminarea lu­crărilor necesare punerii în funcțiune a F.N.C., vă facem cu­noscut că, în cazul în care nu veți reglementa această proble­mă pînă la 20 aprilie 1974, vom lua măsuri de sistare a lucrări­lor din lipsă de finanțare". Dacă ne gîndim că pînă la 30 mai a.c. — dată cînd acest im­portant obiectiv economic săt­­mărean ar fi trebuit să intre în funcțiune — nu a mai rămas decît o perioadă relativ scurtă de timp, această neașteptată în­torsătură a lucrurilor aici, pe șantierul F.N.C. va avea o se­rie de consecințe cu totul nedo­rite și nu-i greu să ni le închi­puim. Prima și cea mai gravă o aflăm de la inginerul Bazil Crișan, șeful Șantierului de con­strucții Satu Mare din cadrul T.C.I. Cluj: „în această situație nu vom putea respecta terme­nul de execuție a lucrării și, deci, punerea în funcțiune a fa­bricii va fi întîrziată“. Pentru beneficiar, directorul F.N.C. in­ginerul Aurel Crișan, consecin­țele vizează modul de îndeplini­re a planului de producție din acest an. Și, de asemeni, „dacă pînă la 15 mai nu vor putea în­cepe probele tehnologice, vom fi puși în situația să nu ne pu­tem onora la timp contractele încheiate“. Deci, repercusiuni neplăcute pe toată linia, de la T.C.I. Cluj și pînă la cei care urmează să beneficieze nemijlo­cit de produsele F.N.C. Ce s-a întîmplat de fapt, de ce o atare situație? Problema în sine nu e deloc simplă. La prima vedere greu­tățile actuale ivite în această etapă de finalizare a construc­ției F.N.C. par a fi cu totul ex­terioare șantierului. Primul gînd­­e-ar conduce la cine știe ce greutăți de aprovizionare, de organizare a muncii în șantier, de stagnare a lucrului în anu­mite sectoare unde „socotelile“ din proiect nu se potrivesc la fața locului (cum uneori se în­­tîmplă). Dar, nu —■ prima noas­tră vizită la șantier ne-a dez­văluit un optimism absolut to­nic al tuturor celor ce încă nu știu de problemele de finanțare cu care se frămîntă conducerea șantierului. Ritmul de execuție era destul de intens; se muncea cu spor, așa cum se muncește față în față cu bucuria finali­zării unei munci, cînd roadele hărniciei și priceperii prind contururile și silueta unor con­strucții semețe, moderne, de-a dreptul impresionante în între­gimea ei pentru cel ce a pus și el din el ceva, zi de zi, ceva din el acolo în înălțarea semețului obiectiv. E ceea ce am găsit în climatul muncii de șantier, în cuvintele muncitorilor de pe șantier. .. .Revenind însă la greută­țile ce au făcut ca ritmul de execuție să scadă dintr-odată atît de mult — temporar, desi­gur — iată ce ne-a inginerul Bazil Crișan, mărturisit „Sintem­ în situația de a nu avea asigu­rate fondurile pentru continua­rea lucrării și mai precis, pen­tru finalizarea ei. Am și primit B. ALEXANDRI (Continuare în pag. a 3-a) . Iui asigurați realizarea investițiilor^ Plecarea unei delegații de tineri din județul nostru în regiunea Zakarpatia, R.S.S. Ucraineană Ieri, a plecat la Ujgorod, R.S.S Ucraineană, o delegație a organi­zațiilor U.T.C. și de pionieri din județul nostru, care, la invitația Comitetului regional Zakarpatia al Comsomolului, va participa la manifestările prilejuite de sărbă­torirea a 50 de ani de la unirea organizației pionierilor sovietici cu comsomolul leninist. Delegația este condusă de tova­rășul Grigore Sălăgeanu, membru al Biroului Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean U.T.C.

Next