Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-27 / nr. 1918
* I в 1.1 › CENTRAL,A IT .M. F« imn 4i Anul VII (XIV) Nr. 1918 (2557) Sîmbătă 27 aprilie 1974 4 pag. 30 bani PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚT-VĂ? ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu I. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice constructive desfășurate de deși legația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii. consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei , pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și confirmîndu-se astfel cooperare, justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ, Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității în practica viețiie, prin normalizarea internaționarelațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu te state europene, prin cele malactivitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor sociale, prin înscrierea organizații obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, într-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui permanent al statelor organism participante la Conferință. Pronunțîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea însemnătate are militară. O mare în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care (Continuare in pag. a 4-a) Pe Bulevardul Cloșca se înalță trei impunătoare blocuri de locuințe, cu alte 44 de apartamente fiecare Lecția perpetuă a dăruirii Interviu cu Ioan Adalbert Șpan, directorul Școlii generale din Rătești . Dacă ar fi să pornesc de la aprecierea ce aț făcut-o consătenii dumneavoastră directorului Școlii din Rătești, am putea spune că e vorba de ceea ce numim noi un fiu al satului. Negreșit, știu că sînteți un fiu al acestui sat de oameni nici și gospodari. Nici nu harvă mai întreb de asta. Dar, tovarășe director, Răteștii e chiar comuna dumneavoastră natală? — Nu. Sînt venit aici de la Baia Mare. Dar din 1948, de douăzeci și șase de ani... De atunci am rămas tot aici. — Ce v-a oprit, totuși, aici? • Multe. Ce vă pot spune eu? Toate!... Munca la școală, oamenii de aici, care m-au înconjurat cu dragostea lor. Aici mi-am întemeiat și familia. Soția lucrează tot aici, în învățămînt. Am și trei copii — doi băieți și o fată. Băieții sînt studenți la Cluj, la Politehnică — secția mecanică agricolă. Fata e în anul întîi de liceu la Satu Mare, se pregătește pentru specialitatea economie agrară. — Dăruiți, deci, forțe noi satului. Copiii dumneavoastră voi deveni, așadar, la rindul lor, și ei fii ai satului. Faptul în sine, e, cred, cit se poate de pilduitor. Ce spuneți, țineți mult la acest lucru — de a educa în acest spirit copiii, elevii dumneavoastră? — E adevărat, țin foarte mult la asta. E bucuria mea cea mai mare să știț că elevii mei au devenit utili societății, satului în care cresc ca oameni. — E, sigur, crezul cel mai de preț pentru cei ce fac educația tinerei noastre generații. Sînteți comunist, tovarășe director? — Da, sînt membru de partid din 1963. — Cum legați dumneavoastră activitatea profesională cu cea obștească? — Munca mea începe, într-un fel, la școală, dar nicidecum nu s-ar putea sfîrși tot aici, între pereții unei cancelarii sau a unei săli de clasă. însăși condiția ta de profesor nu te poate opri să nu vezi viața în întregimea ei, să vezi perspectiva. Nu poți să nu înțelegi această evoluție atît de dinamică a satului nostru românesc de azi, nu poți să nu-i vezi viitorul lui care e implicit și al tău, să nu-ți aduci și tu, după Cum puterile tale, contribuția ta ca acel sat mai civilizat, mai luminos și mai prosper de mîine ALEXANDRU BODEA (Continuare în pag. a 2-a) 1Йм Vit;.; In întreprinderile agricole de stat din județ S-a încheiat însămînțatul porumbului Datorită bunei organizări a muncii, folosirii corespunzătoare a forțelor mecanice de care dispun, atît la pregătirea terenurilor cît și la semănat, lucrătorii din Întreprinderile agricole de din județul nostru au reușit stat să încheie în seara zilei de vineri însămînțatul porumbului pentru boabe pe cele 4.350 ha planificate. Demne de remarcat sînt eforturile făcute zi de zi de mecanizatorii din I.A.S. Cărei și Tășnad, care au însămînțat care depășesc 1.200 ha, suprafețe precum și ale celor din I.A.S. Satu Mare și Vetiș care au semănat suprafețe ce întrec 500—600 ha. De menționat că toate suprafețele insămințate în intreprinderile agricole de stat au fost erbicidate concomitent cu insămînțarea. In același timp cu insămînțatul porumbului destinat producției boabe, în fermele zootehnice din I.A.S. s-au insămînțat pînă în prezent și 674 ha cu porumb pentru siloz. După eliberarea suprafețelor ocupate cu secară masă verde, aceste terenuri vor fi însămînțate tot cu porumb pentru siloz. In prezent, dat fiind faptul că solul a început să se reîncălzească, lucrătorii din I.A.S. au trecut cu toate mijloacele mecanice la vnsămînțatul soiei, ultima cultură din planul acestei campanii agricole de primăvară. Primele 150 ha au și fost semănate — 100 ha la I.A.S. Dorolț și 50 ha la I.A.S. Cărei. In aceste zile premergătoare zilei de 1 Mai, lucrătorii din I.A.S. muncesc cu deosebită abnegație pentru efectuarea în cele mai bune condiții a tuturor lucrărilor agricole de sezon. In ferme au început să se execute primele lucrări de întreținere a culturilor, acționîndu-se, de asemenea, intens la combaterea efectelor negative ale secetei. Prin aceste însemnate fapte de muncă, lucrătorii din agricole de stat dovedesc unitățile hotărîrea lor unanimă de a îndeplini cu cinste sarcinile de plan și angajamentele luate în întrecerea socialistă, pentru a cinsti așa cum se cuvine cele două mente istorice din acest an: evenia 30-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. S. CRISTFA ZOOnIȘTII DAU VIAȚĂ AMANTELOR ASUMATE Acordînd o atenție deosebită hrănirii și îngrijirii animalelor, situîndu-se pe linia frumoaselor realizări obținute în anul trecut, lucrătorii din fermele zootehnice ale întreprinderii agricole de Stat din Satu Mare se pot mîndri cu cîteva realizări de prestigiu. In cursul zilei de ieri planul producției marfă la lapte pe primele 4 luni ale anului a fost îndeplinit integral, livrîndu-se statului 12.757 hl. Se prelimina ca pînă la 1 Mai să se livreze peste plan cca. 115 hl de lapte. Tot pe aceeași perioadă planul de viței se prevede a fi depășit cu 171 capete, datorită realizării unei reproducții superioare. Livrările de carne de taurine pe 4 luni au fost deja depășite cu aproape 20 iar carnea de porc cu tone, 10 tone. In perioada expirată de la începutul acestui an s-au livrat pentru îngrășătoriile specializate 371 capete tăurași, față de 279 capete planificate. Pentru prăsilă, fermele I.A.S. Satu Mare au livrat, de asemenea, în acest an 172 capete juninci și 120 capete berbecuți. Evident, aceste realizări fizice se reflectă pozitiv în rezultatele economico-financiare pe 4 luni. Se prelimina astfel o depășire a veniturilor realizate din zootehnie cu 1.340 000 lei și o depășire a beneficiilor cu cca. 880.000 lei Un aport deosebit în realizarea acestor succese au adus toate fermele uice din întreprindere, zootehdar mențiuni speciale merită fermele de vaci din Ardud și Calciu, precum și ferma de ovine din Ardud, Muncitorii, inginerii și tehnicienii Fabricii de „Victoria muncii“ din sticlă Poiana Codrului se situează și ei în primele rînduri ale întrecerii socialiste, închinînd apropiatei sărbători a soli- STICLĂRIE FINĂ PESTE PLAN dlarității oamenilor muncii de pretutindeni cele mai frumoase realizări în producție. Revirimentul din ultimele săptămîni, pe care-l consemnăm cu deosebită facție, se concretizează satisîn realizarea planului producției marfă, cumulat de la începutul anului, în proporție de 102,3 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obținute în sectoarele de sticlărie fină de menaj, precum și de către harnicele muncitoare de la șlefuire și decorație. Rămînerile în urmă de pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate pot și trebuie să fie grabnic recuperate! Aflată în postura de BENEFICIAR, nutrețuri conducerea Fabricii de combinate Satu Mare a primit recent o telegramă din partea CONSTRUCTORULUI, (Trustul de Construcții Industriale Cluj). Iată ce se spune în cuprinsul ei: „Intrucît nici valoarea de plan și nici limita de deviz nu asigură terminarea lucrărilor necesare punerii în funcțiune a F.N.C., vă facem cunoscut că, în cazul în care nu veți reglementa această problemă pînă la 20 aprilie 1974, vom lua măsuri de sistare a lucrărilor din lipsă de finanțare". Dacă ne gîndim că pînă la 30 mai a.c. — dată cînd acest important obiectiv economic sătmărean ar fi trebuit să intre în funcțiune — nu a mai rămas decît o perioadă relativ scurtă de timp, această neașteptată întorsătură a lucrurilor aici, pe șantierul F.N.C. va avea o serie de consecințe cu totul nedorite și nu-i greu să ni le închipuim. Prima și cea mai gravă o aflăm de la inginerul Bazil Crișan, șeful Șantierului de construcții Satu Mare din cadrul T.C.I. Cluj: „în această situație nu vom putea respecta termenul de execuție a lucrării și, deci, punerea în funcțiune a fabricii va fi întîrziată“. Pentru beneficiar, directorul F.N.C. inginerul Aurel Crișan, consecințele vizează modul de îndeplinire a planului de producție din acest an. Și, de asemeni, „dacă pînă la 15 mai nu vor putea începe probele tehnologice, vom fi puși în situația să nu ne putem onora la timp contractele încheiate“. Deci, repercusiuni neplăcute pe toată linia, de la T.C.I. Cluj și pînă la cei care urmează să beneficieze nemijlocit de produsele F.N.C. Ce s-a întîmplat de fapt, de ce o atare situație? Problema în sine nu e deloc simplă. La prima vedere greutățile actuale ivite în această etapă de finalizare a construcției F.N.C. par a fi cu totul exterioare șantierului. Primul gînde-ar conduce la cine știe ce greutăți de aprovizionare, de organizare a muncii în șantier, de stagnare a lucrului în anumite sectoare unde „socotelile“ din proiect nu se potrivesc la fața locului (cum uneori se întîmplă). Dar, nu —■ prima noastră vizită la șantier ne-a dezvăluit un optimism absolut tonic al tuturor celor ce încă nu știu de problemele de finanțare cu care se frămîntă conducerea șantierului. Ritmul de execuție era destul de intens; se muncea cu spor, așa cum se muncește față în față cu bucuria finalizării unei munci, cînd roadele hărniciei și priceperii prind contururile și silueta unor construcții semețe, moderne, de-a dreptul impresionante în întregimea ei pentru cel ce a pus și el din el ceva, zi de zi, ceva din el acolo în înălțarea semețului obiectiv. E ceea ce am găsit în climatul muncii de șantier, în cuvintele muncitorilor de pe șantier. .. .Revenind însă la greutățile ce au făcut ca ritmul de execuție să scadă dintr-odată atît de mult — temporar, desigur — iată ce ne-a inginerul Bazil Crișan, mărturisit „Sintem în situația de a nu avea asigurate fondurile pentru continuarea lucrării și mai precis, pentru finalizarea ei. Am și primit B. ALEXANDRI (Continuare în pag. a 3-a) . Iui asigurați realizarea investițiilor^ Plecarea unei delegații de tineri din județul nostru în regiunea Zakarpatia, R.S.S. Ucraineană Ieri, a plecat la Ujgorod, R.S.S Ucraineană, o delegație a organizațiilor U.T.C. și de pionieri din județul nostru, care, la invitația Comitetului regional Zakarpatia al Comsomolului, va participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea a 50 de ani de la unirea organizației pionierilor sovietici cu comsomolul leninist. Delegația este condusă de tovarășul Grigore Sălăgeanu, membru al Biroului Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean U.T.C.