Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-08-02 / nr. 63
Anul III. IASSI* Duminică 2 August 1870. Prețul Abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei noi , șese luni 7 „ „ , trei „ 37. „ Districte: Pe unu anu 16 lei noi. „ șese luni 8 „ „ » trei * 4 » » Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. DE IA§§IAIPARTE I DE TREI ORI EE 8EPTEMANA: Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. No. 63 Amitf iuri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și beelame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. CAN EADAKbb 8EPT II 1 HA 11EI. SHU Stilu nou »loa. Patronul d 11 e 1. Räsar.Apus. I Stilu i stilu nou ții o a. Patronul di1 e i. RSsar. Apus. vecii 1 u. a,liu uuu " 1 u “ r «. 11 « ii u 1 V 11 ü *• soar. soar. j vceniu. | ’ v soar. soar. August. August. II ore m. ore m. August. August. ore m. ore nr. 2 14 Duminică. || Moaștele sf. Stefan. 5 17 — 6 18 Joi. (f) Schimbarea la față. 5 8 6 55 3 15 Luni. Cuviosul Isachie și Faust. 5 2 6 59 7 19 Vineri. | Mucenicul Dometic. @ 5 8 6 53 4 16 Marți. S.S. 7 Mucenici din Efes. 5 4 6 581 8 20 Sâmbătă. M. Emilian Ep Chidici. 5 9 6 52 5 17 Mercuri. Mucenicu Eusignie. 5 5 6 57 9 21 Duminică. . Apostolul Matia. 5 11 6 50 Avisu importantu CHESTIUNEA RESBELULUI. Avéndu in vedere pe de o parte reul serviciu cu care se comunică, depeșele private relative la evenimentele resbelice, fiindu firul telegraficii din străinătate preste mesură impovoratu cu serviciul oficialu, pe de altă parte considerăndu dorința mai multor d ni cetățeni, de a ave in timpul celu mai scurtu posibilu sciri esade de la cămpul de resbelu. Redacțiunea acestui diaru vine să anunțe onor, publicu, că a consultatu in această privință de a dreptul pe biuroul telegrafica din Viena și a primitu resultatul, că pentru o plată anumită, numitul biurou va comunica oficialminte regulata toate scrrile la momentul in care ele voru ajunge la cunoscința acelui biurou. Este apoi de însemnații acea mare diferință ce esistă intre depeșile private și oficiale. Depeșile private se intărdie, adeseori cate 4—5 zile, și mai alesu de unu timpu încoace nu se mai trimitu prin telegrafii, ci prin poștă, precum ni s’a intămplatu și nouă, până cănd cele oficiale voru respunde de la biuroul din Viena, prin firul telegraficu de a dreptul la biuroul nostru d’aici, fără a fi întrerupte nicăiri pe cale. Astfel iu dar, intre scirile sosite de la câmpul de resbelu la Viena și de acolo comunicate nouă, abia va fi o intărdiere de 1 oară sau 2 celu multu. Prin urmare, facemu cunoscutu cu deosebire acelor domni cari ni-au indemnatu la aceasta, că redacțiunea noastră deschide unu abonamentu estraordinaru prin care toți abonații respectivi vor primi pe fiecare cli depeșele cele mai nouă și mai importante oficiale trimise prin unu serviciu privatu acasă pe la d-nii abonați, indată ce ele voru ajunge la noi. Abonamentul va costa pe 1 lună 2 galbeni, plătiți înainte, și pentru ca acestu importantu serviciu să se poată realisa, să cere ca să avemu celoi puțin 50 abonați. Rugămu dar pe toți acei domni, cari se interesadă de importantele sciii resbelice, și cari voescu a aveanu serviciu telelegraficu in această privință, să bine-voiască a’și depune abonamentele la Administrațiunea acestei foi (Tipografia Junimea), celu mult până in 7 ale curentei. Dacă nu se va complecta pană la numitul terminu dilul numera al abonaților, vor nu fi siliți a renunța la această importantă întreprindere și vor nu inapoi indată toate abonamentele incurse pănă atunci. Apelămu dar la toți amatorii, de a ne da concursul bine-voitoru 1 August 1870. Kcdacțiimea. re a lucrărilor liniei ferate construită intre gara Giurgiu și debarcaderul Smărda. Iinu trenu de probă, fiind preparata in gara Giurgiu, a pornita din acea gară și a ajuns la punctul Smărda, in dreptul agenției vapoarelor, unde, după o mică oprire pentru examinarea lucrărilor, d-un ministru s’a intorsu la gară percutănd linia in deplină siguranță. Această linie de 3,40 kil. lungime permite trenurilor de pe linia ferată a ajunge directa la debarcaderul vapoarelor, fără ca pasagerii să fie obligați a se transporta ca pănă acum cu trăsurele. Proba făcută fiiind satisfăcătoare, d-nn ministru a autoturisatu punerea liniei in circulațiune, atăt pentru mărfuri, cât și pentru călători, ceea ce s’a făcuti, cu începerea de la 25 Iulie. Tot „Monitorul“ No. 163 publică următorul Comunicații, care lice : „Astăzi 25 Iulie a inceputu licitațiunea pentru rearendarea moșiilor Statului. S’au vendutu 20 moșii cari au fostu arendate pănă acum cu suma de 211,333 lei și cari la licitațiunea de astăzi au produsu suma de 435,700 lei.“ Scrii din vitru. „Monitorul Oficial“ cu No. 162 publică următorul Comunicatii: Duminică, 19 iulie, domnul ministru alu agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, insoțita de directorul exploatării liniei Bucuresci-Giurgiu, de prefectul districtului Vlașca, de primarul orașului Giurgiu, precum și de mai mulți ingineri ai Statului, ’au examinatu starea de înaintat Buletino. O a doua edițiune a Jurnalului oficial frances din 7 Augustu publică unu decretu, prin care se convoacă Camerele pe 9 Augustu și care declară Departamentul Senei pusu in stare de asediu. Jurnalul oficialu mai publică o proclamațiune a Consiliului de miniștri, in care sunt reproduse următoarele depeșe subscrise de imperatorul Napoleonu : „Metz, 7 Augustu meciul nopței. Mac-Mahon a perdutu bătălia. Frossard a fostu constrinsu a se retrage la Saar. Retragerea s’a efectuatu in ordinea cea mai bună. Totul să poate indrepta iarăși.“ „Metz, 7 Augustu 3% oare dimineața. Deoarece relațiunele mele cu Mac-Mahon sunt întrerupte, n’amu pututu primi nici o insclințare din parte’i pănă ori. Generalul L’Aigle este acela, ce mi-a făcutu cunoscutu, că Mac-Mahon a perdutu lupta in contra unei puteri preponderente. De ceia parte la Saar lupta a inceputu pe la 1 oară, și nu se părea atăta de serioasă, pănă căndu masele dușmane nu se inmulțiră intr’unu numera foarte considerabilii, fără ănsS a putea face să cedeze corpul alu doilea. Numai după ce numerul neamicilor se inmulțiearăși cu noui ajutoare, intre orele 6 și 7, fu silitu corpul alu doilea dinpreună cu regimentele sucursale a se retrage. Noaptea a fostu liniscită. Eu voiu lua posiție in centru.“ „Metz, 7 Augustu, 6 oare dimineața. La bătălia de eri de la Forbach au participatu numai corpul alu treilea, ajutatu de două divisiuni, dintr’unu altu corpu. Lupta se incepu la 1 oară, și nu părea a fi atăta de ardentă, dar peste puținu se arătară numeroase trupe neamice dindărătru in pădure, cari ținteau a ne impresura posițiunea. Pe la 5 oare Prușii păreau a se retrage și a renunța la atacu, căndu unu nou corpu neamicu ce venia de cătră Vendon sili pre Frossard a se retrage. Astăzi se vor concentra la Metz trupele imprăsciete. In bătaia de la Bischwiller Mac-Mahon avu 5 divisiuni. Nu mi-au sositu solri positive numai detaiuri vage. Prușii ui-au căutatu mari perderi cu Mitrailleusurile.“ Metz, 7 Augustu 8 pare 30 minute dimineață. Pentru a ne putea susține aici, este de imperioasă necesitate, ca Franța și Parisul să desvoalte patriotismul cel mai infocatu. Aici nu perdeau nici credința, nici competul. Amu ajunsu anse la o probă severă. Se ieu măsurile cele mai energice pentru apărare. Mareșalul Leboeuf se află la avanposte.“ Proclamațiunea este subscrisă de cătră intregul corpu ministerial. Ea cere in numele patriei și a armatei — liniște, pacientă și susținerea bunei ordine, fiindcă tulburările ce aru urma in Parisu, aru anunța victorie pentru Prusia. Proclamațiunea promite, că guvernul va aduce la cunoștința poporului cu cea mai mare urgență toate scirile ce vor sosi de la câmpul de resbelu. Imperăteasa a adresatu francezilor următoarea Proclamațiune: „Francesilor începutul luptei ne este defavorabil. Armele noastre au suferitu o mare perdere. Să fi mutari in asemine nenorociri și să ne grăbimu a repara desavantajele ce-amu avutu intre noi să nu esiste decât o singură partidă, aceia a Franției, și unu singuru stindardu acela alu onoarei naționale. Fidelă misiunei și datoriei mele voi mi veți vedea cea d’ăntei alergăndu la pericolu spre a apăra stindardul Franciei. Conjura pre toți cetățenii buni să susție ordinea, deoarece a o turbura insamnă a conspira cu inimicii noștri.“ O altă proclamațiune din partea Mareșalului Baraguay d’Hilliers, afișată pe strade sună astfel: : Locuitori ai Parisului — Punerea in stare de asediu a orașului nostru i-mi dă dreptul și autoritatea de a păzi de ordinea publică. Eu contezti pe patriotismul populațiunei și a gardei naționale in aceste împrejurări. Orice întrunire este interzisă. Unui decretu ministerial din 8 Augusta dispune, că toți cetățenii in etate de 30—40 ani vor fi obligați a intra in garda națională. Garda din Paris va fi destinată a apăra Capitala, iar fortificatiunile se vor pune in stare de asediu. Conformi unor depeșe oficiale din Paris, perderile, ce au avutu Frossard și Mac-Mahon, au produsu cele mai patriotice emoțiuni in toate clasele societăței. Garda mobilă cere a fi trimisă la armată. Sute de bărbați ceru arme, spre a pleca la cămpul de bătălie. La 6 Augustu, dinaintea Bursei parisianc «« fostu unu sgomotu mare și chiar bătăi pentru nisce sciri false respăndite prin mulțime. Unu numerosu publicu s’a adunatu pe piața Vendome cerendu de la ministrul justiției deslușiri in privința sorgintelor acelor sciri false. Ministrul Olîivier a declaratu mulțimei, că va lua măsuri de arestare contra inventatorilor acelor sciri. O depeșă din Mainz, cu data 6 Aug. seara anunță, că trupele francese eșite din Saarbriken, s’au retrașii in lăuntrul țărei. O depeșe cu data 8 Augusta din Paris ne spune următoarele: Ministerul de resboiu intr’o adresă cătră imperăteasa enumera toate mesurile și proiectele ce au a se face spre a asigura apărarea Parisului și a repara perderile in armată. Forturile Parisului voru fi acuși in starea resiste unui asediu cătu de puternicii. Perderile pricinuite in armată se voru putea repara negreșitu, ele oarece se voru inrola 150,000 feciori, la care adăugăndu-se classa din 1869, garda mobilă, garda națională stabilă și corpul de voluntari, se va forma unu contingentu de 2 milioane de aperători. Jurnalele publică unu apelu din partea deputaților stângei, care provoacă pre cetățenii din Paris la o înarmare urgentă. Unii Comitetu alu jurnalelor din oposițiune de asemenea cere inarmarea tuturor francezilor. Depeșele ce sosescu in Paris din departamente constată, că bărbați de toate partidele ceru arme și s’adună spre a fi angajați in lupta cea națională contra dușmanului comunii. O depeșe oficială spune, că ’s’a prinsu și s’a arestatu unu spionu prisescu. S’a găsitu la elu următoarea depeșe : „Curagiu ! Parisul se rădică, armata franceză va fi luată intre doue focuri.“ Acestu spionu a fostu trimisu la momenta in cuartierul principal. Unu ordinu alu Prefectului de poliție al Parisului motivatn prin manoperele din intru ale cutărorui străini, ce reședu in Capitală, contra sigurității Statului, la 5 aug. a somata pre toți locuitorii cu origine din țări germane, să se presinte in trei zile inaintea comisariului de poliție, pentru a primi permisiunea de a mai sta acolo. Unu avisu mai nou din Cherbourg anuncță, că fregata Tetis a sparțit unu monitoru prusianu in partea meridională a Beirului-Mare. De la Madrid aflămu numai arăta, că Don Fernando a refusatu coroana, ce i se oferea. Din Florența cu data 9 Aug. se asigură că Papa are intențiunea de se refugia la Colonia sau la Portugalia.