Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-08 / nr. 103
Anul III. Prețul abonamentului. Iaași : Pe unu anu 14 loi > o „ șase luni 7 „ » trei „ 3"/2 * „ Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 , „ » trei „ 4 „ , Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. TASST, Duminică in 8 Noemvrie 1870. Francia: Pe șase luni 16 franci. Rusia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. APARE I DE TREI ORI P>E SEPTEMANA. r Redacțiunea sii Administrațiunoa. iia. localii! Tipografiei Junimea. CILEKBABVI 8E 1» TE ÎIĂ XE I . Stila nou Nioa. Patronul difiei. KSsär. Apusul Stila . stil nou. j> j0a. Patronul «Site I. jKäsär. .Apusul vechnu. Y soar. soar. vuchiu. | J A »oor.l soar. Hoem Noev. ore iu. oare m iSoem. noev. ore miore nr. 8 20 Duminică. ! (f) Arh. Mihail și Gavril. 7 29 4 31 1. 12 24 ; .Toi. loan Milostivul. 7 34 4 26 19 21 Luni. I Mucenicul Onisifor. 7 30 4 30 13 25 I Vineri. f I ° ars Dură de Aur. 7 35 4 25! 10 22 Marți. Apostolul Erast. 7 31 4 29 14 21i Sambatat Apostolul Filip. 7 36 4 24j ___11_ 23 Mercuri. Mucenicul Mina. (1f)______________ 7 33 4 27 ____15_______27 | Duminică. Muc. Gurie._______________1 7 37[ 4 22| No. 103. A Me tas mi Bor l. Rândul de 35 P i resiaa local seu 20 bani. Inserția? j și Reclame Rândul de ia o litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primeseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. IÎS4-jm si)Siîi*’is3 SO tîe fesinâ. Depeși telegrafice. (Serviciu privatu al „Curierului de lass!."4) Madad, 17 Noemvrie. Ducele de Aosta s’a alesu rege alu Spaniei cu 191 voturi. Pentru Republică au fostu 63 voturi. Liniștea predomnește. Londra, 16 Noemyriarul „Times“zice in privința desfacerei tratatului din 1856, că Anglia nu poate accepta această desfacere și că Turcia a protestatu. „Times“ a primitu depeșe din Viena că Beust este nemulțămita și gata la demarșele diplomatice. Beust și Andrassy doresc o alianță cu Anglia și Italia. „Morning Post“ sperează că Anglia și Austria vor ține la tratate. „Daylty Telegraph“ se mulțămesce cu blamarea redactărei circulărei lui Gortsakoff, blamăndu totodată și momentul in care aceasta s’a presintatu. Constantinopol, 16 Noemv. Nota rusască care cere revizuirea unor articule a tratatului din 1856, s’a presentatu alte ori prin ambasadorul Rusiei. Se zice că această notă este redicată intr’unu sensu foarte conciliatorii și se spereadă că nu va veni la mar neînțelegeri. Ignatieff este asceptatu pe mane in Viena. Respunsul Austriei la nota lui Gottsaeoff, care se va trimete in curăndu, este cam egalu cu acela al Angliei, fără a avea unu caracteru identicu. Scrie din vntru. Noul Consiliu Comunal al Bucurescilor se compune din următorii membi: Ch. Tell, Al. Nrescu, N. Tataranu, Al. Știrbei, P. Grădișteanu, C. Racotă, T. Văcărescu, N. Ioanidi, Dr. Daniilopulo, G. A. Florescu, Col. Locusteanu, Al. Corlătescu, C. Disescu, D. Eliade, N. Puhiologu, P. Angelescu, Col. Chirculescu. Buletinu. De la victoria armatei de la Leira, suptn comanda generalului Aurelles, nu ne mai veni nici o altă sorie importantă, relativă la resbelu. Se pare că d’amândoue părțile pregătirile suntu serioase și că se apropia o luptă care va fi de sicar» una din cele mai memorabile prin consecințele ce va atrage după sine. Oricine înțelege de ce imensă însemnătate ar fi pentru Francia o nouă victorie, repurtată de astă dată contra puterilor considerabile prusiane ce s’au grămăditu la Toury in urma infrăngerei de la Orleans. Gambetta, la 12 Nov. in urma invingerei de la Orleans, a datu următoarea proclamațiune cătră armata de la Loir: „Ve adreseau mulțămirea și recunoscința mea pentru resultatul ce a făcutu, ca victoria să se rentoarcă iarăși supt standardele noastre. Voi ați arătatu, că Franța nu este sdrobită prin fatalitățile ne mai pomenite și că ea este gata a respunde inamicului prin unu atacu generalai și puternicii. Voi astăzi, prin atacul vostru, «Rinteți in cale spre Paris. Să nu uitămu, că Parisul ne asceaptă. Onoarea reclamă de la noi, ca să apărăm Parisul contra barbarilor, cari amenință cu focii și cu jafu. Induplicați dară energia și perseverența voastră. Patuă acuma inimicul a fostu preponderenta numai in mineru și in tunuri, ănse cu vitejia voastră și cu devotamentul vostru nici odată n’a pututu să se amăsure. Republica, prin asemenea militari cum sunteți voi, desigura o să ’nvingă. Republica, terminăndu-și organisările sale de apărare, a<si este in posițiunea de a se pute achita cu inimicul.“ Detiniai in „Rom.“ de la 13 Nov. următoarele: „Imperiul lăsă Republicei o Francia sfărâmată, ruinată, demoralisată, și rușinea pe care o arunca asupră’i peste 300,000 de prisonieri, și Republica incepe deja a spăla atâta rușine și decădere! Curau? Imperiul, c’o armată formidabile, cu mii de tunuri, ații in manile Prusianilor, cu avuții imense, n’a fostu necontenita decăt totu invinsu și cu desăvârșire nimicită, ș’a trebuita ca Republica să repoarte prima victorie, a trebuita ca numai înaintea desculților Republicei, înaintea unei armate adunate in grabă, după perderea arătorii altora, să fugă pentru prima oară învingătorii de la Woerth, de la Sarbruck, de la Courcelle, de la Sedan,de la Soisson, de la Metz, de la Verdun? Și va mai cuteza cine va a <zice acumu că Republica a perdutu Francia, că ea o duce la definitiva peire, când o vedemu deja rădicăndu din noroiu, cu măna’i ăncă rea armată, dar vînoasă, tricolorul francese batjocoritu de imperiu ? Ce auguru este această învingere pentru trufașiele horde ale lui Wilhelm III? In 1429 Francia era bătută și redusă ca ș’acmn. La Orleans ajunseseră și atunci învingătorii ei. Francia se desceptă însă d’odată la chrămarea unei fecioare, și supt drapelul rădicatu de dănsa, inamicii fură respinși pentru prima oară totu la Orleans. Acesta fu primul pasu al isgonirii Englesilor de pe teritoriul Franciei. In 1870, nu mai existe fanatismul și oarba credință religioasă, cari făceau pe o națiune să se descepte la chrămarea unei femei. In seclul al XV-lea femee, in seclul al XIX-le o idee de aceaptă pe națiune. Atunci Ioana d’Arc, acumu Republica desfășoară stindariul liberării, și inamicii sunt respinși pentru prima oară totu la Orleans.“ Prin societățile bine informate in München se susține, că cuartierul generala prusianu a fost isolata de armata bavareză a generalului Tăun prin unu calcul premeditata, și anume, guvernul prussianu, prin aceasta perdere reparabilă, a vroitu să isbească in pretențiunile ce au bavarezii față cu chestia unității germane. Prin o depeșă cu data 15 Nov. se anunță, că generalul Changarnier este pusa in libertate. O depeșă din Besançon, 14 Nov. anunță, că generalul Premonville a avisatu pe locuitorii din Besangon ca să se prepare pentru asediu. Din Versailles, 13 Nov. se anunță, că armata de la Loir s’a unita cu armata de Bretagne, care se compune din 90,000 oameni și stă sub comanda lui Keratzy. Relativii la capitularea de la Metz, mai dămu aci următoarele note interesante: „Predarea de la Metz s’a făcutu in celu mai durerosu modu. Principele Frideric Carol, înaintea căruia a defilatu garda, era intre Maghy și Montigny, dar la 300 metrii de trupele francese, pe cari, pentru buna-cuviință, pare-se că nu vrea să le privească. Soldații se aruncau plângă »du in brațele oficialilor lor, cari tremurau, sdrobiți și ei de cele mai grozave emoțiuni. Unii numera de regimente, mai cu seamă al 62-lea, a strigat a: trăeasca Francia inamicul a salutata. Generalii nu crezuseră potrivitu sâ’și presinte divisiunile seau corpurile de armată, nu le-ara fi presintatu de cătu victoriei! Mareșalele Bazaine a plecatu noaptea pe furișa. In momentul de a pleca, mareșalele, care se preumbla prin ploaia d’asteptare plină de oficialii săi generali, observă că unul din nepoții sei, nu se pregătia să plece și..el.—Tu nu mergi? ar fi sfisit semnătorulu capitulării de la Metz.— Nu, mareșiale, ar fi respinsu nepotu-s eu; eu remănu și spera că nu in tânjiu să nu mai portu numele de Bazaine!“ Diarul „Tagblatt“ din 16 Nov. aduce unu articolu de fondu cu deosebire asupra cunoscutei note rusască și in termini serioși constată, că orizontul Europei incepe a sa întuneca din momentu in momentu mai tare.. Din Florența, 15 Nov. se anunță, că Italia asceaptă până când va vede pasaj respletu al guvernului anglesu in chestiunea russo-ottomană, și atunci ea încă se va uni îndată cu Anglia.—Asemenea și din Viena se anunță, că Austria încă a lăsata Angliei dreptul de a lua inițiativa față cu chestia notei ruseșci și pe urmă ea încă se va conforma Angliei. — Căt pentru Anglia, ea a trimisu o notă energică la Petersbourg prin care protestă contra tendințelor ruseșci și declară că voința Russiei este absolutu neadmissibile. Novikoff, ambasadorul rusescu din Viena, după cum scrie „Tagblatt“ a declarat, că noul pasa al Russiei este departe de orice amenințare. Elu a reamintitu, că însuși contele Beust propusesă mai nainte de asta cu cățiva ani, ca să se deslege lanțurile aruncate asupra Russiei, in ceea ce privesce libera navigațiune pe marea neagră. Din aceasta causă Nocikoff ș’a esprimatu speranța, că Austria nu va impedeca pe Rusia de a duce indeplinire ceea ce insuși Beust voia să dee cu cățiva ani mai înainte. La aceasta obiecțiune Beust ar fi respunsu, că propunerea ce a facutu dansul mai nainte cu cățiva ani, are in vedere o regulare pe baza unei conferințe europene, dar Rusia ar fi voesce să delătureie aceasta regulare și să facă totul de la sine. Din aceasta causă nota rusască a devenitu surprinzetoare, fiindu că guvernul rusescu putea să ’și ajungă scopul pe calea unui congresu mult mai ușoru, decăt pe calea unilaterală ce s’a alesu. „Tagblatt“ anunță, că Bismark a fostu impresionații in modu foarte neplăcutu, cănd a auditu despre nota rusască. Ambasadorul prusescu din St. Petersburg a primitui însărcinarea de a aduce la cunostința cabinetului rusescu surprinderea cabinetului berlinezu față cu nota privitoare la tratatu. De la Londra, 15 Nov. se anunță, că Anglia, Turcia, Austria și Italia voru adresa o notă cătră Prussia, prin care o voru întreba: ce posițiune vroesce să fee față cu causa russo-ottomană? Diarele unguresc! in ultimele lor numere aducu coloane întregi pline de articole inspirate de o serioasă îngrijire privitoare la nota Russiei; ele constată, că Ungaria in armonie cu Anglia, Italia și cu celelalte puteri va fi gata a se apăra contra amenințărilor rusesci. „Jurnalul de Colonia“ cu data 16 Nov. anunță că contele Beust a avisatu pe ambasadorul Angliei, că Russia are 100,000 oameni aproape de Turcia, și că Austria este gata de a pleca contra Rusiei, dacă Englitera este decisă a -și da și ea concursul său. Ziarul „Liberia“ din Roma, a primit informațiuni autentice, că guvernul italian, îndată după deschiderea parlamentului, va propune Papei sau mai bine Europei, punctările următoare: 1. Orice suveranitate teritoriale a Papei a incetatu; 2 Papa conservă mărirea și onorile unui sevens, ce se bucură de ospitalitatea Italiei; 3. I se va eda cu dreptul de scutire palaturile Vaticanul și Latrana, biserica Santa-Maria-Magiore și villa da Castel-Gondolfo; 4. Corporațiunile religioase sunt abolite; vor remănea numai cățiva șefi de diferite ordine, precum și căteva instituțiuni speciale pentru serviciul Papei; 5. Aceste instituțiuni vor avea aședemăntul lor in cetatea leonină, dară fără a se implica prin aceasta veri o suveranitate sau vezi o juridicțiune; 6. Va incomba guvernului italian sarcina de a acoperi toate cheltuelile. „II. „Fremdenblatt“ din Viena, 14 Nov. scrie, că Poarta, prin nota sa adresată guvernului austriaca, propune convocarea unui congresu europeana la Viena. Tot „N. Fremdbl.“ din 14 Nov. anunță ca positive, că contele Beust este compromisu și nu curându i se va acorda demisiunea. Cu dânsul va căile și ministerial ei slatianu. Noul cancelarii i va fi principele Auersperg; urnele lui, ca „Wan Íderer“ pomenescu și numele lui Andrassy. I Ministerial nou din"'..Gislaitania se va compne astfel:: Schmerling președinte, Lasser la interne, 1 Herbst la finance, Krübeck la comercia, Banhans J la agricultură, Ung’er la justiție și Arnetic la culte. Căt mai curundu va ave loca aceasta schimmbare. După căderea lui Beust e probabilii că