Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-12-03 / nr. 112

Anul III. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu ami 14 lei di­e șase luni 7 „ » trei „ 3% n * Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ „ » trei „ 4 „ Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 franci. Rusia: Pe anui 25 franci sau 8 ruble. „ IASSI, Joi 8 Decemvrie 1870. 7 46 4 14 17 5 Sâmbătă.­­f Cuviosul Sava ___________ yp. 112. A­nituri­uri. Rândul de­­ 15 litere sau locul seu 20 hani. Inserțiuri și Reclame Rândul de­­ 65 litere sau locul seu i seu nou. Epistole r­efrancate nu se pri­nt eseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. DIE DOUE O EU­ DPE SEPTEMANA. Exem­eiarul 511 «le buni Redacțiunea s­ si Administrațiiunea. fix localul Tipog­rafiei Junimea. CAIENDARUL S­E­I* T K 31 A­ni E 1 . 7 46 4 15 15 3 Joi. Prorocul Sofronie. £ 7 47 4 14 7 46­­4 11 16 4 'Vineri.­­ Mucenița Varvara. 7 47 4 13 29 11 Duminecă.­­ Mucenicul Paramon. 30 12 Luni. I f Apostolul Andrei. 1 Dec. 13 Marți. Prorocul Nauru. S­ üu Stila non Bio­s. ] Patronul d­i­r­e­i. | Răsar, apusul Stila | stil noul Dios. fi Patronul «Știri. Rasar. Apusul vechiu. f I soar. soar. Toelliu. .­­ | * soar. soar. Noemy. Decem­. ore m­. oare m Decem. Dec. ore­m. ore m. 7­47 4 13 ____2_ 14 I Mercuri. Prorocul Avacum. 7 46 4 14 18 6 Duminică. (1) Păr. Nicolai.____________________7 47 4 13 Cătră lectorii Basați pe numeroasele propuneri ce primimu in fiecare zi de la onor. noștri abonați din locu și din districte, ne­amu decisu, ca, in­­cependu de la 1 Ianuarie viitor, să editămu foaea noastră de adecă, Duminica, Mercurea și Vinerea, căte o coală întreagă și după împrejurări chiar și cu Suplementu. De odată cu aceasta facemu cunoscutu, că ne-amu aranjatu cu unu biurou telegrafier din străinătate, care să ne raporte de prin fi­rul electricii despre evenimentele mai însem­nate de ori ce natură. Luăndu ănse in considerare cheltuelile ce se producu, pe de o parte prin editarea fonei de trei ori pe săptămănă, pe de alta parte prin Întreținerea serviciului telegraficu, amu­niciatu de la 1 Ianuarie următorul Prețu de abonamentu: P­?îîtîî îl T­« la «5 ] „ Francia pe anu . . . . 48 franci. Pentru Anunciuri, care găsescu cea mai mare întindere prin foaea noastră, prețul va fi de 20 bani rândul de 40 litere (petit.) Cu această ocasiune comunicămu abonați­lor noștri, atăt celor din Iassi, căt și celor din districte, că de la 1 ianuarie viitoru, foaea noastră se va trimete numai acelora, cari pană atunci voru ave chitanțe de plată. Spre acestu sfirșitu, onor. Domni abonați restanți din districte, vor primi in cursul a­­cestei luni o scrisoare deosebită, prin care vor fi incunosciințați despre restul ce dato­­rescu ancă pană la finele anului curentu. Redacțiunea, lectură cu 188 voturi pentru, 6 contra. A­­dresa lui Lasker cătră regele, a fost­ prii­­mită asemenea in contra voturilor social - democraților. S’a numiț si o deputațiune de 30 membri, pentru a presinta aceasta adresă. Președintele Delbrück a anunțatu includerea ședin­elor Reichstagului. Schwerin, 10 Dec. O depeșă a ducelui de Mek­­lemburg anunță, că perderile sale de la 2 pănă la 4 Dec. sunt 3200 oameni, ale inimicului sunt 2000 morți 14,000 prisonieri (?) Bordeaux, 11 Dec. Guvernul și corpul diplomaticii au sosit u aice. Gambetta trimete următoarea sorie din cartierul generalu al generalului Chanzy de la 10 Dec.: Totul este in bună stare, Chanzy susține posițiunele sale de trei zile. Principele Frederic Carol a fostu silitii a se retrage cu perderi teribile.­ Jumătatea din ar­mata de la Loire, care a fostu angajată pănă acuma, ajunge spre a da ocupație armatei lui Frederic Carol. V^twin/y 11 Deu. în Ulprea. LrcCuiă, *x a.i»a­u patie a palatului imperialu, dinprejmă cu observatorul astronomicu. Sorii din Pesta spunu, că aseară a avutu locu in Buda unu Orcanu furioșii, care a produsa mari stricăciuni in firele telegrafice, pentru a cărora reparație se ceru mai multe dile. trei ori pe săptămână. Pe 12 luni.............................................20 lei noi. » . ..........................................10 » » » ° ......................................................p » » »>■*■»>....................................1­2 „ „ Pentru districte: 1> 12 „ ...............................................24 „ „ » 6 . ...........................................12 „ „ a­n­uu................................................fi­e> » Pentru Austria pe anu . . . . 16 fi. hărt. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iassi"4) Versailles, 10 Dec. (oficiali) După lupta din­­ filele trecute, trupele de pe lăngă Loire au fostu silite a se odihni; inimicul anse căută să dea ofensiva adi dimineață in namera mare, dar după o luptă ce a ținutu pănă seara, inimicul a fostu respinsu. Lupta a fostu susținută mai mult de artilerie. Per­­derile noastre sunt puținu considerabile. Amu făcutu mai multe sute prisonieri. Generalul Mannteuffel anunță, că Dieppe a fostu ocu­­patu in seara de 9 Dec. de trupele sale. Unu detașamentu de prussieni de la drumul de ferii de Campagnia și 50 pedeștri au fostu făcuți prisonieri prin surprindere. Berlin, 10 Dec. In ședința de seara a Reichstagului s’a presintatu unu proiectu de lege privitoru la schimbarea Constituțiunei, cu adăogirea cuvintelor de: „imperățiă, im­­peratu“; aceasta s’a primitu după a șesea Buletin­u. Depeșite relative la bătălia de la 2 Dec. intre armata gener. Ducror și acea a principelui de Mecklenburg, și deosebitu depeșile germane, di­­ferescu foarte mult una de alta. Astfel, depeși­le wiirtembergeze spunu, că nemții au ocupatu numai o parte din Champigny, pe când depeșile prussiene și sasesci susținu că s’a luatu intregu Champigny. Mai departe scirile oficiale din Ver­sailles anunță că acțiunea resbelică a avutu locu la 1 Dec. pe când insciințările principelui de Mecklenburg susținu, că acțiunea s’a făcutu in 2 Dec. In fine chiar din seriile oficiale prussiene se adeveresce, că francezii la Vincennes ș’au sus­­ținutu posițiunile, fortificăndu-se din ce in ce mai tare. Relativu la bătălia’­din urmă de la Orleans, o depeșă din München , Dec. mai dă următoarele detailuri: „Francezii erau in pericolu seriosu, cu deosebire aripa stângă era foarte amenințată, fi­indcă era să fie incunjurată de prussieni; ănse acesta planu fu nimicitu, din causa unei trădări. Incăerarea luptei a produsu perderi foarte însem­nate. Perderile totale se potu pune peste 8000 morți și răniți. Numai o divisiune prussiană a perdutu mai mult decăt 3000 oameni, deveniți incapabili de a se mai lupta. Perderile bavareze au fostu preste 500 oameni și 70 cai morți. Au călzuti preste 200 ofițeri nemți de graduri supe­rioare. Francezii au perdutu preste 1500 priso­nieri și 20 tunuri stricate.1" Tot din München, 7 Dec. se anunță că pe ba­za insclințărilor oficiale din Versailles, perderile totale a germanilor in luptele din urmă parisiene sunt următoarele: Armata de Wü­rtemberg a per­dutu 609 morți, 2237 răniți, 85 cai morți, și 137 soldați dispăruți. Sașii au perdutu 565 morți, 2667 răniți, 387 dispăruți, și 116 cai. Dintre bavarezi 87 morți, 413 răniți și 14 cai. Pru­șii au perdutu 2317 morți 5778 răniți, 638 dispă­ruți, 216 cai. Intre morți sunt 209, intre răniți 521 și intre cei dispăruți 209 — ofițeri. Aceste insclințări oficiale spunu mai departe, că ambele părți beligerante au luptată asta dată cu multă vitejie și deosebitu francezii erau cu sănge foarte rece și au desvoltatu unu eroismu estraordinaru. O altă depeșă berlineză din 8 Dec. susține, că perderile totale ale prussienilor in resbelele din urmă se urcă pănă la 60,000 oameni. După cum se sună, Parisul se va bombarda cu 200 tunuri intre cari voru fi și două tunuri urieșe de siste­mul lui Krupp. Tot din Berlinul 8 Dec. se anunță, că regele ar fi adresatu cătră papa o scrisoare autografă, prin care spune, că un congresu atăt dénsul, căt și regele Bavariei voru conlucra pentru restaura­rea puterei lumesci a sfintului părinte (?) O depeșă oficială din Tours, 9 Dec. <Jice, că armata generalului Chancy, la 7 Dec. toată Jica a fostu atacată de prussieni pe linia de la Meung pănă la St. Laurent. Puterea principală a nem­ților a fostu îndreptată contra Beaugency. Pute­rea germană a constatat­ din 2 divisiuni bava­reze și una prussiană, din numeroasă cavalerie, armată de reservă și 86 tunuri. Nemții au fostu respinși cu perderi colosale, produse mai alesu de cătră artileria franceză. Lupta a duratu pănă seara tărdiu. Armata franceză și a ținutu posițiu­nile, luptăndu-se in bună ordine. Este probabilii, că inimicul măne va lua din nou ofensiva. O altă depeșă din Meung, 8 Dec­ dice. Astăzi principele de Mecklenburg a avut­ la Beaugency o luptă infocată, dar victorioasă, contra a trei tru­pe franceze. Perderile germane sunt însemnate, dar ale francezilor sunt și mai însemnate; acești din urmă intre altele au perdutu 6 tunuri și 1500 prisonieri. Soiri din Paris, 6 Dec. sosite la Tours in 7 cu balonul spunu, că poporul parisianu este domi­­natu de unu spiritu energicii. Moltke a inserîn­­țatu pe Trochu despre perderile franceze de la Loire și i-a oferitu liberă trecere prin armata germană, pentru ca să se poată convinge chiar in persoană despre evenimentele de la Orleans. Guvernul însă a respinsu ofertul lui Moltke și a emisu o proclamațiune, prin care accentuează speranța ajutorului și datorința de a combate cu energie. Alte scrii din Paris 6 Dec. sosite la Tours spunu, că acolo domnesce o mare mișcare resboinică. Trochu și Ducrot incependu de la 4 Dec. se a­­flă afară din Paris. Francezii, de­și s’au re­­trasu preste Marne, totuși ținu incă tare posițiu­nile lor de pe înălțimile avionice. Din Versailles, 9 Dec. se depeșează la Berlin, că in Franța nordică s’a inființatu o nouă armată de vr’o 100,000 oameni, care are de scopu ca să scape Parisul din spre partea de cătră Cherbourg. Din Tours, 9 Dec. se depeșează, că prin or­­dinu ministerialu, Bourbaki este denumitu coman­­dante supremu al corpului 1, Chancy comanda­nte suprema al corpului 2, Billiol al corpului 18, Ju­­re Guiberry al corpului 16 și Colomb al corpului 17. „Daily News“ din Londra, 9 Dec. anunță, că Gambetta a cerutu din nou unu armistițiu la Versailles, pentru a se pute convoca Constituanta. Gambetta nu ș’a esprimat d încă părerile in pri­vința condițiunilor de armistițiu, a cerut, numai, ca Favre să poată ieși din Paris, pentru ca din­preună cu dansul să poată incepe negocierile. Precum se dice, asta dată condițiunea esențială a armistițiului, nu va fi aprovisionarea Parisului. „Daily Telegraph“ din 10 Dec. desmin­­țesce scriea, care Zice, că Gambetta ar fi cerutu armistițiu. O depeșă din Brussela, cu data 8 Dec. Zice, că după luarea Orleansului, Anglia și Russia au fosta invitate de a face n­oi intervențiuni de pace. Insă ambele cabinete au refuzatu de a interveni mai nainte de a capitula Parisul. „Tagespresse“ de la 10 Dec. anunță, că An­glia și Austria ar­ fi invitatu pe Prussia ca să acoarde armistițiu. Din Brussela, 10 Dec. se spune, că miniștrii Glass Bizoin, Cremieux și Fourichon au declarații, că fără consimțemântul guvernului din Paris, nu voru mai subsemna nici unu actu collectivu gu­­vernamentalu.

Next