Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-12-03 / nr. 112
Anul III. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu ami 14 lei die șase luni 7 „ » trei „ 3% n * Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ „ » trei „ 4 „ Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 franci. Rusia: Pe anui 25 franci sau 8 ruble. „ IASSI, Joi 8 Decemvrie 1870. 7 46 4 14 17 5 Sâmbătă.f Cuviosul Sava ___________ yp. 112. Anituriuri. Rândul de 15 litere sau locul seu 20 hani. Inserțiuri și Reclame Rândul de 65 litere sau locul seu i seu nou. Epistole refrancate nu se print eseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. DIE DOUE O EU DPE SEPTEMANA. Exemeiarul 511 «le buni Redacțiunea s si Administrațiiunea. fix localul Tipografiei Junimea. CAIENDARUL SEI* T K 31 Ani E 1 . 7 46 4 15 15 3 Joi. Prorocul Sofronie. £ 7 47 4 14 7 464 11 16 4 'Vineri. Mucenița Varvara. 7 47 4 13 29 11 Duminecă. Mucenicul Paramon. 30 12 Luni. I f Apostolul Andrei. 1 Dec. 13 Marți. Prorocul Nauru. S üu Stila non Bios. ] Patronul direi. | Răsar, apusul Stila | stil noul Dios. fi Patronul «Știri. Rasar. Apusul vechiu. f I soar. soar. Toelliu. . | * soar. soar. Noemy. Decem. ore m. oare m Decem. Dec. orem. ore m. 747 4 13 ____2_ 14 I Mercuri. Prorocul Avacum. 7 46 4 14 18 6 Duminică. (1) Păr. Nicolai.____________________7 47 4 13 Cătră lectorii Basați pe numeroasele propuneri ce primimu in fiecare zi de la onor. noștri abonați din locu și din districte, neamu decisu, ca, incependu de la 1 Ianuarie viitor, să editămu foaea noastră de adecă, Duminica, Mercurea și Vinerea, căte o coală întreagă și după împrejurări chiar și cu Suplementu. De odată cu aceasta facemu cunoscutu, că ne-amu aranjatu cu unu biurou telegrafier din străinătate, care să ne raporte de prin firul electricii despre evenimentele mai însemnate de ori ce natură. Luăndu ănse in considerare cheltuelile ce se producu, pe de o parte prin editarea fonei de trei ori pe săptămănă, pe de alta parte prin Întreținerea serviciului telegraficu, amuniciatu de la 1 Ianuarie următorul Prețu de abonamentu: P?îîtîî îl T« la «5 ] „ Francia pe anu . . . . 48 franci. Pentru Anunciuri, care găsescu cea mai mare întindere prin foaea noastră, prețul va fi de 20 bani rândul de 40 litere (petit.) Cu această ocasiune comunicămu abonaților noștri, atăt celor din Iassi, căt și celor din districte, că de la 1 ianuarie viitoru, foaea noastră se va trimete numai acelora, cari pană atunci voru ave chitanțe de plată. Spre acestu sfirșitu, onor. Domni abonați restanți din districte, vor primi in cursul acestei luni o scrisoare deosebită, prin care vor fi incunosciințați despre restul ce datorescu ancă pană la finele anului curentu. Redacțiunea, lectură cu 188 voturi pentru, 6 contra. Adresa lui Lasker cătră regele, a fost priimită asemenea in contra voturilor social - democraților. S’a numiț si o deputațiune de 30 membri, pentru a presinta aceasta adresă. Președintele Delbrück a anunțatu includerea ședinelor Reichstagului. Schwerin, 10 Dec. O depeșă a ducelui de Meklemburg anunță, că perderile sale de la 2 pănă la 4 Dec. sunt 3200 oameni, ale inimicului sunt 2000 morți 14,000 prisonieri (?) Bordeaux, 11 Dec. Guvernul și corpul diplomaticii au sosit u aice. Gambetta trimete următoarea sorie din cartierul generalu al generalului Chanzy de la 10 Dec.: Totul este in bună stare, Chanzy susține posițiunele sale de trei zile. Principele Frederic Carol a fostu silitii a se retrage cu perderi teribile. Jumătatea din armata de la Loire, care a fostu angajată pănă acuma, ajunge spre a da ocupație armatei lui Frederic Carol. V^twin/y 11 Deu. în Ulprea. LrcCuiă, *x a.i»au patie a palatului imperialu, dinprejmă cu observatorul astronomicu. Sorii din Pesta spunu, că aseară a avutu locu in Buda unu Orcanu furioșii, care a produsa mari stricăciuni in firele telegrafice, pentru a cărora reparație se ceru mai multe dile. trei ori pe săptămână. Pe 12 luni.............................................20 lei noi. » . ..........................................10 » » » ° ......................................................p » » »>■*■»>....................................12 „ „ Pentru districte: 1> 12 „ ...............................................24 „ „ » 6 . ...........................................12 „ „ anuu................................................fie> » Pentru Austria pe anu . . . . 16 fi. hărt. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iassi"4) Versailles, 10 Dec. (oficiali) După lupta din filele trecute, trupele de pe lăngă Loire au fostu silite a se odihni; inimicul anse căută să dea ofensiva adi dimineață in namera mare, dar după o luptă ce a ținutu pănă seara, inimicul a fostu respinsu. Lupta a fostu susținută mai mult de artilerie. Perderile noastre sunt puținu considerabile. Amu făcutu mai multe sute prisonieri. Generalul Mannteuffel anunță, că Dieppe a fostu ocupatu in seara de 9 Dec. de trupele sale. Unu detașamentu de prussieni de la drumul de ferii de Campagnia și 50 pedeștri au fostu făcuți prisonieri prin surprindere. Berlin, 10 Dec. In ședința de seara a Reichstagului s’a presintatu unu proiectu de lege privitoru la schimbarea Constituțiunei, cu adăogirea cuvintelor de: „imperățiă, imperatu“; aceasta s’a primitu după a șesea Buletinu. Depeșite relative la bătălia de la 2 Dec. intre armata gener. Ducror și acea a principelui de Mecklenburg, și deosebitu depeșile germane, diferescu foarte mult una de alta. Astfel, depeșile wiirtembergeze spunu, că nemții au ocupatu numai o parte din Champigny, pe când depeșile prussiene și sasesci susținu că s’a luatu intregu Champigny. Mai departe scirile oficiale din Versailles anunță că acțiunea resbelică a avutu locu la 1 Dec. pe când insciințările principelui de Mecklenburg susținu, că acțiunea s’a făcutu in 2 Dec. In fine chiar din seriile oficiale prussiene se adeveresce, că francezii la Vincennes ș’au susținutu posițiunile, fortificăndu-se din ce in ce mai tare. Relativu la bătălia’din urmă de la Orleans, o depeșă din München , Dec. mai dă următoarele detailuri: „Francezii erau in pericolu seriosu, cu deosebire aripa stângă era foarte amenințată, fiindcă era să fie incunjurată de prussieni; ănse acesta planu fu nimicitu, din causa unei trădări. Incăerarea luptei a produsu perderi foarte însemnate. Perderile totale se potu pune peste 8000 morți și răniți. Numai o divisiune prussiană a perdutu mai mult decăt 3000 oameni, deveniți incapabili de a se mai lupta. Perderile bavareze au fostu preste 500 oameni și 70 cai morți. Au călzuti preste 200 ofițeri nemți de graduri superioare. Francezii au perdutu preste 1500 prisonieri și 20 tunuri stricate.1" Tot din München, 7 Dec. se anunță că pe baza insclințărilor oficiale din Versailles, perderile totale a germanilor in luptele din urmă parisiene sunt următoarele: Armata de Würtemberg a perdutu 609 morți, 2237 răniți, 85 cai morți, și 137 soldați dispăruți. Sașii au perdutu 565 morți, 2667 răniți, 387 dispăruți, și 116 cai. Dintre bavarezi 87 morți, 413 răniți și 14 cai. Prușii au perdutu 2317 morți 5778 răniți, 638 dispăruți, 216 cai. Intre morți sunt 209, intre răniți 521 și intre cei dispăruți 209 — ofițeri. Aceste insclințări oficiale spunu mai departe, că ambele părți beligerante au luptată asta dată cu multă vitejie și deosebitu francezii erau cu sănge foarte rece și au desvoltatu unu eroismu estraordinaru. O altă depeșă berlineză din 8 Dec. susține, că perderile totale ale prussienilor in resbelele din urmă se urcă pănă la 60,000 oameni. După cum se sună, Parisul se va bombarda cu 200 tunuri intre cari voru fi și două tunuri urieșe de sistemul lui Krupp. Tot din Berlinul 8 Dec. se anunță, că regele ar fi adresatu cătră papa o scrisoare autografă, prin care spune, că un congresu atăt dénsul, căt și regele Bavariei voru conlucra pentru restaurarea puterei lumesci a sfintului părinte (?) O depeșă oficială din Tours, 9 Dec. <Jice, că armata generalului Chancy, la 7 Dec. toată Jica a fostu atacată de prussieni pe linia de la Meung pănă la St. Laurent. Puterea principală a nemților a fostu îndreptată contra Beaugency. Puterea germană a constatat din 2 divisiuni bavareze și una prussiană, din numeroasă cavalerie, armată de reservă și 86 tunuri. Nemții au fostu respinși cu perderi colosale, produse mai alesu de cătră artileria franceză. Lupta a duratu pănă seara tărdiu. Armata franceză și a ținutu posițiunile, luptăndu-se in bună ordine. Este probabilii, că inimicul măne va lua din nou ofensiva. O altă depeșă din Meung, 8 Dec dice. Astăzi principele de Mecklenburg a avut la Beaugency o luptă infocată, dar victorioasă, contra a trei trupe franceze. Perderile germane sunt însemnate, dar ale francezilor sunt și mai însemnate; acești din urmă intre altele au perdutu 6 tunuri și 1500 prisonieri. Soiri din Paris, 6 Dec. sosite la Tours in 7 cu balonul spunu, că poporul parisianu este dominatu de unu spiritu energicii. Moltke a inserînțatu pe Trochu despre perderile franceze de la Loire și i-a oferitu liberă trecere prin armata germană, pentru ca să se poată convinge chiar in persoană despre evenimentele de la Orleans. Guvernul însă a respinsu ofertul lui Moltke și a emisu o proclamațiune, prin care accentuează speranța ajutorului și datorința de a combate cu energie. Alte scrii din Paris 6 Dec. sosite la Tours spunu, că acolo domnesce o mare mișcare resboinică. Trochu și Ducrot incependu de la 4 Dec. se află afară din Paris. Francezii, deși s’au retrasu preste Marne, totuși ținu incă tare posițiunile lor de pe înălțimile avionice. Din Versailles, 9 Dec. se depeșează la Berlin, că in Franța nordică s’a inființatu o nouă armată de vr’o 100,000 oameni, care are de scopu ca să scape Parisul din spre partea de cătră Cherbourg. Din Tours, 9 Dec. se depeșează, că prin ordinu ministerialu, Bourbaki este denumitu comandante supremu al corpului 1, Chancy comandante suprema al corpului 2, Billiol al corpului 18, Jure Guiberry al corpului 16 și Colomb al corpului 17. „Daily News“ din Londra, 9 Dec. anunță, că Gambetta a cerutu din nou unu armistițiu la Versailles, pentru a se pute convoca Constituanta. Gambetta nu ș’a esprimat d încă părerile in privința condițiunilor de armistițiu, a cerut, numai, ca Favre să poată ieși din Paris, pentru ca dinpreună cu dansul să poată incepe negocierile. Precum se dice, asta dată condițiunea esențială a armistițiului, nu va fi aprovisionarea Parisului. „Daily Telegraph“ din 10 Dec. desmințesce scriea, care Zice, că Gambetta ar fi cerutu armistițiu. O depeșă din Brussela, cu data 8 Dec. Zice, că după luarea Orleansului, Anglia și Russia au fosta invitate de a face noi intervențiuni de pace. Insă ambele cabinete au refuzatu de a interveni mai nainte de a capitula Parisul. „Tagespresse“ de la 10 Dec. anunță, că Anglia și Austria ar fi invitatu pe Prussia ca să acoarde armistițiu. Din Brussela, 10 Dec. se spune, că miniștrii Glass Bizoin, Cremieux și Fourichon au declarații, că fără consimțemântul guvernului din Paris, nu voru mai subsemna nici unu actu collectivu guvernamentalu.