Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-07-28 / nr. 61

Anul III, prețul Abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei noi. . șese luni 7 „ „ » trei „3 ". „ Districte: Pe unu anu 16 lei noi. * șese luni 8 „ „ » trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. No. 01. Anuneiu­ri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. I .serț­iuii și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. IASSI, Marți 28 Iulie 1870. ®­E­I A­R §­I APARE I DE TREI ORI EE SEPTEMANA: B­u­l­e­t­i­n­­u. Despre bătălia de la Saarbrücken, foile din 3 Aug. aducu următoarele relatări: Generalul Frois­­sand cu trupa sa a luptatu contra a trei trupe prussiane. Din partea francezilor au căljuti 11 inși, intre care și unu oficeru. O parte a orașu­lui fu bombardată cu 23 tunuri. Miraileusele cu această ocasiune au produsu unu efecta insp. i­­mentatoru. Imperatorul și principele imperiale incă au asistatu la această luptă. Francesii ocupă inăl­­țimele, domnindu asupra orașului Saarbrücken, și se coboară spre riul Saar, avendu in mană și calea ferată de Trier.­Se susține că intre Saar­­louis și Saarbrücken se află 200,000 prusiani. Unu buletin prusiani cu data 3 Aug. face cu­­noscutu, că comunicările intre Saarlouis, Treves, Saarbruck, Merzig suntu ocupate de pruși. Co­loanele francese­­ naintară spre Gerstweiler, ocu­pară și pădurile. Mari și viui detunări de pusei; inimicul risipeste grozavu munițiunile sale. Depeșa publicată in a­nul trecutu, despre bătă­lia ce a suferitu francesii la Weisenburg, o gă­­simu confirmată și in fiarele străine. „N. Fr. Presse“ publică o telegramă cu data 4 Aug. de la biuroul oficial Wolff, care anunță, că regimen­tele de la corpurile 5 și 11 prusiene și reg. de la corp. 2 bavaresii au purtatu o victorie stră­lucită dar sângeroasă, luăndu cu asaltu posițiile Weisenburg și Geisberg. Devisiunea din corpul Macmahon a fost­ gonită, lăsăndu in mana pru­­șilor corturile sale de tabără. Celelalte detailuri sunt identice cu cele publicate de noi in a­nul trecutu. La 3 Aug. „Armonia“ corabia cuirasată prus­­siană a fost­ ofensată de mai multe nave cuira­­sate francese, dar i-a succesi a scăpa, retrăgan­­du-se in gura Elbei. „Liberte“ din 3 Aug.­­idee: „Se constată, că pe marea Baltică s’a facutu o lovitură navală, și că francesii au luatu de la Prusiani doue coră­­bioare de cele cu tunuri.“ In 2 Aug. la oarele 4 și giumătate după a­­meneji a trecutu pe la Frederickshaven 8 corăbii francese in direcțiunea de la Lassee spre onentu. (Frederickshaven este orașul portu danezu in par­tea nordică—orientală a Ju­tlandiei.) Din Berlin cu data 3 Aug. afiirma, că guver­nul a decisu a da la lumină o așa numită „carte albastră“ care va conține acte diplomatice cu re­­privire pană la an. 18611. Din Florența la 3 Aug. s’a trimisu senatorul Arese la Viena și Minghetti la Londra cu misiuni politice, la tradarea casei iu totul. 8) Referatul d. adjutoru Du­descu relativu la cotirile făcute de antreprenorul cotului in interesul comunei pe 4 luni Martie, Aprilie, Maiu și Iunie. Consiliu au admisu plata, anse pe viitoru d. antreprenoru se presinte comptu de cotirile făcute pe fie­ care lună. 0) S’au ad­misu facerea reparațiunilor casarmelor.de pompieri diu­­ repa­­rațiunilor edificiilor comunale, publicăndu-se darea in an­trepriză 15 dile. 10) Supuindu-se cestiunea budgetului ex­traordinara al drumurilor, și deschidendu-se discuțiune a­­supra cheltuelilor ce se ceru a se face cu pavajul și acele ce s’a făcutu, și că prin urmare venitul nu s'a incasatu din causa neaprobărei budgetulului și a facselor puse. Con­siliul au admisu ca ne­ajunsul să se împrumute din cifra afectată pentru teatru, asemenea și pentru cifra ce n’ar a­­j­unge la esproprierile pentru hală să se fie din cifra ce are a se lua de la câmp. căci ferate. Ședința s’a ridicatu la 11 oare. (F r­i­iu­i m­u) următoarea intrebare, pe ca­re o damu publicității intocmai și anume : „Ge face Consiliul Gouim­alu cu strada Morilor, căci timpul trece . Luat-au vre-o soluțiune in astă privință .“ (Maltratări­) tlub-comisarul numitu Iorgu Dumitriu de la Comisia a 3-a, in sara de 20 a curentei, pe la oarele 10 a m­altratatu pe unu amploiatu a iJrimanei de Iassi, pe când acesta mergea acasă de la Grădina Primăriei; aceasta a urmatu numai pentru ca 1). Iano-comi­­saru s’a îndignatu eauu s’a intalnitu noaptea față in față cu amploiatul. Făptul s’a constatatu ueja, dar pana in presentu elu ancă funcționează și lucrările nu s’au inaintatu met pana iu pre­­sentu locului competentu. Frumosu de tdtu 1 !— Lri la 27 iulie dimineața, evreu David Gutman sin luster și ilaiui sin impu. Uucandu-se spre Rediu lui Tataru cu o căruță, au fostu intimpi­­nați de unu individu, care uiud luatu și elu m trăsură, deodată fara veste a redicutu unu toporu spre ei, și maltratandu’i pană cănd au* ramasu amendoi joșu leșinați, individul s’a făcutu nevé­­­ jutu; se susține ca ar fi fostu unu boiu.—Totu eri la 27 a curentei pe la oara 9 anti-meridiane, serjentul de vilu staționatu lângă Otelul Petru- Bacalu strada Mare, a petrecutu pe unu Lipovan până la Comisia a 3 in maltratări continue, sub cuventu că Lipovanul era beatu.—Noi amu mai relatatu aseminea fapte neadmisible și contrarie misiunei unui serjeutu de vilu. —Mu­setmu, ce m­esuri s’au luatu atunci.—t­e vedemu, ce mesuri se vuru lua acuma 7.. (F­urt­u.) Lurcul Iancu sin Moise, prin o fereastră ce era deschisă de la domiciliul evreului Faibișu din disp. I, la 23 spre 24 iulie au furatu doua paltoane; turul s’au prinsu de cătră Comis, disp. I și obiectele s’au datu păgubașului, ear pe bănuitu s’au datu justiției, ca unul ce au mai fostu judecatu pentru asemenea cașuri. In țern­e Dunărei de josu speranțele esprimate până a­­cum se confirma. In Moldova de Josu se constată o recoltă nu atât bună, ănse in celelalte părți recolta este escelentă. Cumpărătorii de porumbii și secară, după raporturile con­sulare de la 6 Iulie, respectivii 25 Iunie, desvoltă pretu­tindeni acolo mare activitate spre a face cumpărări pentru Anglia, Francia și Germania de Nord. Scori locale.­ ­Consiliul Comunal de Iassi) in ședința de la 25 iulie 1870, a regulatu următoarele cestiuni și anume : 1) D. primaru supuindu resultatul mezatului pentru con­struirea a doue căsuți din grădina Oleilor, și care s’au adjudecatu asupra d-lui Mateiu Corjescu, cu 8200 lei noi. Consiliul admițăndu această licitație, tot­odată a se cere și aprobare de la ministeru. 2) S’au decisu ca numirea di­rectorului de la școala de meserii, să se facă conform art. 8 din regulamentul școalei. 3) Supuindu-se referatul d-lui adjutoru Dudescu și a architectului, relativu la constatarea construirei cazarmei de pompieri din Recozari, și la facerea unor îmbunătățiri ce mai sunt necesarie a se face din nou, precum și inapoirea garanției. Majoritatea consiliului au decisu inapoirea garanției. Ruindu-se devizul formata de d. architectu pentru îmbunătățirile propuse de d. Dudescu și de comendan­tu. Consiliul au decisu facerea lor in regie. 4) S’au decisu desființarea tuturor tăm­ațelor, care ocupa trotuarele și locurile publice, făcendu-se publicație de una lună. 5) Admițăndu-se trecerea antreprisei cannariului din partea d. A. Vasiliu cătră d. A. Buțatiu, cu aceasta a a­­duce garanție in regulă. 6) S’a supusu referatul d-lui D. Gusti consilierul comunal, in alăturare de o declarațiune a evreicei K­eisa Veduva că cedă locul eu parte din case pen­tru alinierea stradei Salh­anaua cu prețu de 35 galbeni Consiliul au admisu, plătindu-se din­­ drumurilor comunale, cerăndu-se aprobarea ministerului. 7) Supuindu-se condi­­țiunile pentru construcțiunea din nou a casei de barieră la șosaua Taca ce vine de la Țuțora, și care luăndu-se in cercetare pe articole și discutăndu-se, s’au admisu aceste condițiuni până la art. 10. Procedăndu-se mai departe cu cercetarea articolilor, s’au regulatu ca plata să se facă in 4 termine și anume: o parte la pregătirea materialului, altă parte când lucrul va fi pănă la ferestri, o parte la pregătirea lucrului din roșu și cu acoperementu, și restul Pentru economi. Raporturi de recolte. „Austria“ publică iarăși mai multe raporturi asupra recoltei, pe care le reproduceam in es­­tractu cu toate că reducțiunile ce am putea face din re­­sultatele recoltelor au perdutu mult din însemnătatea lor prin resbeful actualu. Unu raportu din Berlin de la 14 Iulie complecteaza ob­servările anterioare spuindu, că speranțele ne­ recoltă in Vestu adecă i Westphalia și țeriie r­enane sunt mai fa­vorabile acum din causa piuilor. Gonsuiatul austriacu de acolo face mai cu samă observațiunea, cum că Roiouia a de­­venitu pentru Austria unu concurentu iusenmatu pe piața din Benin, și că Varșovia trimite mari cantități de grău, totuși anse Ungaria și mai aiesu .Galiția potu importa cu succesu, dacă pretensiunile nu vor fi prea mari, celelalte raporturi din Germania, dintre cari unele datează de pe la finele lui iunie, arată in genere, că recoltă nu va trece peste resultatul de mujloeu. Och­iie din Sleswig-lleistain sunt cam triste. Din causa gerului celu mare um iarna trecută multe semănături au vegeratu, o mare parte din locuri au fostu rearate pentru a se semana cu grâu de vară. Țerații betrăiți dicu că n’au avutu ancă nim odată așa speranțe rele pentru recolta grâului; pentru secară se asceaptă la o bună recoltă de m­iloeu, cu toate acestea ducatele vor importa numai pu­­țin din străinătate amn causa restului da provisiuni ce po­­sedu. Și in i­risiandia de Os tu secara lași mult de dontu. Raportul consulatului generadu din cot­don datează din 25 lunie — mare, foarte mare in tăruiere. Ceea ce ne arată acestu raportu se resum­ă, că Anglia și Iutlanda va da nu­mai o recoltă de m­iloeu pe cana Irlanda va avea unu re­­sultatu foarte abundentu. Unu raportu din Barcelona datatu din 28 Iunie arată că resultatul recoltei din Castilia și Aragonia de josu a fostu­reu și că asemenea și in V­alencia grâul nu s’a desvoltatu bine. in Spania recolta semănăturelor de ulei este cu to­tul perdută, din causa marei întrebuințări de uleiu pre­țurile s­au urcatu foarte mult și populațiun­ea simte de pe acum greutate foarte mare. TABIET­A­Ț­I. — (Apelul “aux armes“) in Franța și cu această ocasiune incă a avutu mare efectu. Pană acum, după cum ne anunță „Liberté“ s'au inro­­latu in armată aproape la o sută mii volun­tari. Astfel, sunt francezii.—Generalul Foy a trisit odată : „atingeți cu picioarele voastre pămân­­tul Franței, și vor i­eși din trensul tot miliții înar­mate.“ Despre generalul Lamarque se susține, că odată ar fi pronunțatu următoarele cuvinte: „dați-mi unu drapelu ș’o dobă, și ’n timpu de 24 care voiu aduna o sută mii de oameni înar­mați.“ — (Mare buetu și groază) a produsu­iji­­lele trecute unu telegrafistu in Belgia. El adecă „din glumă“ a depeșatu unui altu telegrafistu, am­icu al seu, că „francesii suntu in apropiere numai de o milă de locu.“ Se ințelege că în­dată se produsă o groază terribilă. Autoritățile o luară pe pictoru. Bărbații începură a se ’naram, ear femeile toate se grupără prin biserici, pen­tru a se ruga lui O­rfeu. Din norocire ănse s’a găsitu acolo unu bărbatu mai curagiosu, care avu cutedarea să meargă la biuroul telegraficu și se întrebe, dacă intr’adevĕru este positivă acea scrie terribilă . Se înțelege că indată s'a adeverutu, că totul era numai o—glumă. Gluma ănse avu pen­tru telegrafistu acea urmare tristă, că fu arestatu. — (Cântecul de modă) aici in Paris este „Marseillaise.“j Se căută prin teatre, prin cafenele, și pretutindeni. Cel mai puternicii magnetu pentru beneficiile artiștilor, este „Marseillaise.“—Ș’acestu căntecu la an. 1793 a fostu șueratu, sub cuventu că „nu’i destul de patrioticu, destul de’nsu­lcțitor,“ dar mai tânji­u fu opritu pentru că „era prea pa­trioticu, prea’nsutlețitoru.“ — (Garda civică) franceză are deja o fru­moasă istorie. In scurtu timpu după înființarea sa, ea a datu Franței mai mulți generali, precum sunt: Marceau (mortu in etate de 23 ani), Hoche (m­ortu in etate de 27 ani), Moreau, Lannes, Au­­geray, Murat, ș. a. tot nume cunoscute pe câm­pul bătăliilor. — (Unu frumosu o f­u­r­t­u.) Pentru vic­timele resbelului, diarul „Gaulois“ a adunatu deja preste 534.000 franci. — Alesandru Kodelsturtz a adresatu unui diarul următoarea scrisoare: „Sunt prusianu de nascere, dar francesii prin împămân­tenire și prin simțeminte. Regretu, că vârsta și sănătatea nu’mi permitu a’mi aduce brațul intru ajutorul patriei mele adoptive. O voiu ajutora­ o änse cu bani. Amu unu venitu de­­ 50,000 livre pe anu. Me obligu deci a oferi până la moartea mea pe fie-care anu jumătate din acestu venitu pentru beneficiul victimelor resbelului de față. Testamentul meu tot­odată le asigură acestu ve­­nitu și după moartea mea.“—Ce va să ab­ă o inimă nobilă și patriotică!... După includerea fonei primimu următoarele Depeșe telegrafice. (Serviciul privatu a­l Curierului de Iassi­“. Viena, 8 Aug. Depeșe oficiale din Berlin dicu. O bătălie victorioasă pentru Prusieni a avutu focu­ri 6 la Wörth, (generalul Mac)1 Mahon cu partea cea mai mare a armatei sale au fostu siliți a se retrage pănă la Bu­sch. Saarbrücken s’a reluatu de Prusieni. S’au luatu 40 tunuri, 6 Mitraileuse și 4000 prisonieri. Parisul s’a declaratu in stare de asediu. Altă depeșă. Berlin, 8 Aug. Francesii sunt am­pi la Weissenbourg, Wörth și Saarbruck, și erau nevoiți a se retrage pănă la Nancy.

Next