Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-09-17 / nr. 102
Anul IT. Prețul abonamentului. la est: Pe unu anu 20 lei noi * șese luni 10 „ „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe 1 anu 24 lei noi „ șese luni 12 „ „1" „ trei „ 6 „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania: Pe șese luni 18 franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci: sau 7 ruble hârtie. No. 102. Anuneluri. Rândul de 40 litere (Petitu) sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și Reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primeseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esențițiarul SG de bani. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tipog’rtinei «Junimea. IASSI, 17 Tineri Septemvrie 1871. DE IAȘII. APARE DE TREI ORI PE SEPTAMÂNA: DUMINICĂ, MERCURI ȘI VINERI. CALENIDARU1 SEPTEM AHEI. veehîu Stilu V 10 a~ I» atroa « 1 ^Ilei ^ Teclu. Stilu nou pi on. Patronu 8 «ailet._____1^| țȘ^ Septemv. Septemv. orem. oarem. Septemv. Septem. _ ore. m.: ore. m. 12 24 Duminică. Mucenicul Antonom. 6 2 5 58 16 28 Joi. Mucenița Eutimia. 6 61 5 52 13 25 Luni. Muc. Cornilie Sutașu. 6 35 57 17 29 Vineri. Mucenica Sofia. 6 8 5 50 14 26 Marți. (f) înălțarea Sf. Craci. * 6 4 5 56 18 30 Sâmbătă. Cuviosul Eumenin. 6 10 5 48 15 27 Mercuri. Mucenicul Nichita. 6 5 5 52 19 Oct. 1 Duminică. Mucenicu Trofin 6 12 5 47 Depeși telegrafice. Paris, 23 Septemvrie. Jurnalele publică o scrisoare din partea lui Duruy, care se relatează cu toate detailurile despre barbarismul trupelor bavare, care după lupta de la Weissenburg au căsăpiti pe toți răniții francezi. Raportul citează și numele ofițerilor masacrați.—Se afirmă, că Cornițele Arnim ar fi foarte bolnavu ; anume elu are o durere periculoasă la limbă și aceasta a fostu causa, că s’au intărcinatu tratările.—Faima răspăndită relativă la unu complotu făcutu de cătră Bonapartisti și despre arestările lor este lipsită de fondu. Baden, 23 Septemvrie. Regele Danemarcei a sositu alte incognito sub numele unui comite de Moen, a făcutu împăratului o visită de 12 oară, a priimitu apoi contra-visita împăratului și va continua de sară călătoria sa. Havre, 23 Septemvrie. Vaporul postalu „Lafayette“, ce a sosit de la New-York in portul de aice, a arsu noaptea trecută cu toată încărcătura sa. Paris, 24 Septemvrie. Guvernul a aprobații propunerea făcută de către grupa condusă de banca de Paris, relativă la plătirea jumătăței IV de miliarde cu trafte pentru Ig °/0 rabatu! Grupa a oferatu lui Rothschild, să participe cu 150 milioane. Acea sumă avea să se plătiască in Main 1872. Paris, 24 Septemvrie. Consiliul de revisiune a anulatu sentința pronunțată in procesul lui Rossel din causa unei eroare formale și l’a trimisu inaintea tribunalului IV militaru. Boma, 24 Septemvrie. Budgetul definitivu pentru anul 1871 arată 1,397,030,000 frc. venitu, 1,558,042,000 franci cheltueli, prin urmare unu deficitu presumtivu de 161,012,000 franci, care cu alte plăți și amortisațiuni se urcă in realitate la 267,512,000.—In Sardinia și Sicilia a devenitu nesiguritatea la unu așa gradu, incăt comandanții militari de acolo au cerutu succursuri însemnate.—Papa prin o scrisoare autografă invită pe Regele, ca guvernul seu să renunță la propunerea proiectului de lege in Cameră, prin care se desființază societățile religioase din Roma. Se afirmă, că Barbolani va merge ca Ambasadoru la Versailles, iar Nigra in asemene calitate la Berlin. Berlin, 24 Septemvrie. Cornitele Arnim a reclamatu in modu foarte seriosu la guvernul francezii pentru escesele grave, ce au avutu locu in Lyon contra Germanilor. München, 24 Septemvrie. Eri a avutu locu o intrunire a catolicilor vechi, la care se luase 6600 bilete de intrare. Viena, 24 Septemvrie. Consiliul de miniștri a decisu, să desființeze dieta Austriei inferioare, și a trimisu unu cariera de cabinetu la împăratul la Pesta, pentru sancționarea decisiunei, împăratul a refuzatu insă sancționarea. Dacă Reichsrathul nu se va întruni acuma, atunci guvernul va convoca după terminarea acțiunei dietelor unu altu Reichsrab prin alegeri noue, și după aceea vor urma alegerile pentru delegațiuni. Francofurt, 24 Septemvrie. Se asceaptă in curăndu continuarea conferințelor. Din partea Francezilor a sositu deja aite Leclercq și Schneider, din partea Germanilor Uexkull și Buddenbrock. Cornițele Arnim se asceaptă. Acte oficiale. Circulara d-lui ministru alu financelor cătră toți d-nn prefecți de districte. Domnule prefectu. Importațiunea spirtoaselor noastre in Turcia a fostu prohibită vr’o câtva timpu, din causă că li se atribuia a fi amestecată cu substanțe vătămătoare sănătății. Guvernul, informații despre aceasta, prin agenția de la Constantinople, a căutatu a asigura îndată pe guvernul Majestăței Sale Sultanului, că băuturile noastre spirtuoase, departe de a fi falsificate, sunt din contra de o calitate care in Turcia concurează cu alcoolurile oricărei alte țări străine, că in fabricarea lor la noi nu se întrebuințară lecăt, prunele și mai ales cereale, și că prin urmare o mesură atât de gravă, ca o prohibițiune absolută, neputendu avea locu, a rugatu pe guvernul înaltei Porți de a revoca o asemenea mesură, care aduce unu simțitoru prejudiciu intereselor economice ale Statului românii. Colegul meu de la esterne me informează acum, că guvernul otomanu a datu ordin pentru a se lăsa liberu importul spirtuoaselor noastre in Turcia, pune ănse condițiunea, ca administrațiunea noastră să privigheze de aproape nefalsificarea băuturilor, și la prima reclamațiune a se pedepsi falsificatorul. Precum am spusu guvernului înaltei Porți, totu astfel iu voiu dice și d-voastră, că, generalmente vorbindu, spirtuoasele fabricate in țara noastră sunt de calitatea cea mai bună, potu fi ănse fabricanți și comercianți cari, nemulțumiți de unu profitu onorabil, caută, prin falsificarea băuturilor, a atrage profite mai insemnate. Asemenea coșuri isolate potu ajunge in orice țară, ele ănse nu potu fi permise, și datoria unei bune administrații este de a le urmări de aproape și a le pedepsi după toată asprimea legilor. Alterațiunea articolelor de consumațiune interesând așa de aproape sănătatea publică, avemu îndoita datorie, de a le face să dispară, urmează să protejem comerciul nostru așa de intinsu cu spirtuoase in străinătate și in același timpu să asigurămu sănătatea locuitorilor țerei noastre, pentru că, după cum nisce asemenea băuturi ’ falsificate se’ potu esporta peste hotar, totu astfeliu se potu da și in consumațiunea internă. In consecvență dar, ve invita, D-le prefecții, a avea cea mai de aproape privighere in județul d-voastră, pentru a nu se falsifica băuturile spirtuoase. Urmăriți de aproape, la casa de a se ivi asemenea fapte, și dați judecăței pe falsificatori, fără nici o considerațiune. Fabricanții și comercianții in genere fiind de opotrivă interesanți in cestiune, și denșii fiind puși mai bine in posițiune a cunoasce și a descoperi pe falsificatori, faceți apel la d-lor pentru descoperirea falsificatorilor. Puneți-le in vedere că a sei si a nu denunda falsificarea, este a lua parte, și pe lângă acestea, falsificarea locuiturilor vio «loco întlividl aa.... rvvuitif doocise a trage profitu, prin orice modu, degraifeadă și lovesce intr’unu modu simțitorii, comerciul lor propriu. Din parte’mi sunt decisu nestrămutatu, d-le prefectu, a da judecatei, fără nici o considerațiune, pe toți acei amploiați caifi s’ar descoperi că au toleratu sau au căutatu a acoperi falsificarea băuturilor. Priimiți, d-le prefectu, asigurarea considerației mele. P. ministru, Teulescu. No. 39,548. Septemvrie 4, 1871. Buletin. Franța se află din nou naintea unui dilemma, incurcăndmse cu convențiunea, e care să se incheie intre Thiers și împăratul germanu, relativă la evacuare și vamă. Adunarea a votatu plenipotența lui Thiers, dar cu unele modificațiuni, care deși fiindu neînsemnate, totuși Arnim refusă, de a le accepta. Cu toate aceste, insănătoșindu se Arnim, se crede, că in decursul septemănei vor fi applanate și greutățile, ce impedicau terminarea acestei afaceri.—De altă parte Bonapartiștii nu încetează, de a prepara pe biata Franță prin emisari și conspirațiuni pentru o sur FOILETON. CITY ENTARE A D-lui I. Slavici președintele Comitetului aranjatoru al serbărei intru memoria lui Ștefanu celu Mare, rostită cu ocazia manifestărei de la Putna. Fraților Romăni! Au trecutu 1765 de ani, de cănd sub conducerea banului Traianu, Românii Italiei au descălecatu in orientul Europei.—Lungu au cursu timpul de atunci până acuma,—lungu, tristu și viforosul jalnică a fostu soarta fiilor părăsiți de muma cădută.—Roma falnică, Roma măreață, Roma, care odinioară purta lumea întreagă pe umerii sei atleți,—Roma a cădutu, și sub ruinele ei s’au ingropatu o lume intreagă.... Și mii de ani au trebuitu să lucreze, pană ce miliarde de mări au desgropatu comoarele de sub ruinele lumei betrăne. Aceasta a fostu ora nascerei noastre: perirea ne-a produsu și contra perirei ne-am luptatu in lunga noastră vieață de opt spre-dece secuii. — Părăsiți de Roma muma, furămu siliți a ne desvolta de aici Înainte ca poporu de sine stătătoriu, lipsiți înse de ori-ce sprijinii, atunci, cănd lumea se revoltase contra sa insăși, vasta noastră vieață nu a fostu decăt o țesătură de lupte isolate, de lupte—pentru traiu și viitoriu.—Ce tristu tablou ! ce tristu acestu trecutu adăncu o vieață de acuși doue mii de ani—și nici unu firu in lucrare, nici o ideie organică.—Amu fostu și amu trăita unu traiu greu! Geniul goților, barbarismul hunilor, mișelia avarilor, eroismul longobariilor, — intreaga lume perit’a, nu a putut ănse afla condițiunile perizei noastre, nu ne-a pututu trage cu sine in mormentu. Și pentru ce ? Pentru că noi amu avutu chemare, pentru că ni-a fostu dată o funcțiune organică in viața Europei renăscute, a trebuitu să fimu bariera lumei june contra Orientului decădutu. Și ce resultatu a avutu pentru noi această vieață ghidace ? ce au produsu aceste lupte necurmate?------Doina sună la Dunastrul selbaticu, la Dunărea lină, la Somișul „cri apă dulce“—și resună Carpații cărunți de vociba romană—noi suntem ; timpul a dărimatu piramidele Egipetului, eară noi,—noi ne-amu revoltătu contra perizei universale.—Amu fostu și suntem ! E meritu ăase pentru nu fi cum că suntem ? Suntem noi causa esistinței noastre? Amu fi noi dacă nu ar fi fostu alții, carii să ne fi datu condițiunile de esistență ? — p----Viitoriul purcede din trecutu ! — Negru, Dragoșiu, Mircea, Bogdan, Stefan, Mihaiu și căți alți eroi barbați au trebuitu să se lupte, au trebuitu să rabde martiriu, făcendu cu trupurile lor bariere spre scutirea viitoriului:—suntem, pentru că au fostu aceștia ; ei sunt temelia esistenței noastre.—Să le dămu acestora tributul de recunoscință—manifestăndu-ne voința de a fi !■— Unul dintre cei mai mari, ba celu mai mare a fostu Stefan al V Domnul Moldovei betrăne: poporul seu ilu numesce mare și bunu; istoricul obositu in rătăcirile sale prin turburările trecutului nostru află la apărarea lui unu repausu sufletescu, o adăncă mulțumire, și lumea, care i-a urmatu, se adapă din resultatele faptelor lui.—Ștefan a fostu, Ștefan celu mare, nepotul lui Alecsandru celu bun, fiul unui Bogdan, acestu Ștefan a fostu, pre care și neamicii sei lau admiratu, despre care chiar și păgânii au căntatu cântări de gloriă. Numai timpurile mari născu anse oameni mari și numai ideile mari făcu timpurile de a fi mari. Stefan a fostu mare, fiindcă lumea, in care elu a trăitu, a fostu puternică, ideile cari l’au condusu au fostu mărețe.—O ideie perdută in tulburările timpurilor de atunci, o ideie, care a fostu puterea morală a acestui timpu mare, o ideie ca o stea conducătoare iși revarsă rudele prin întunericul adencu alu trecutului nostru de 400 de ani. Rădicați prin ideile mari ale sumei de adi, trecutul ni se pare ca unu visu plin de năluci grozave;—numai o rudă lungă vedem, care in-