Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-02-23 / nr. 21
Spre îndeplinirea disposițiunilor prevalate la art. 2 din convențiunea încheiată cu societatea acționarilor căilor ferate, pe baza legii de la 24 Dechemvrie trecut și in conformitate cu art. 2 din regulamentul de exploatare, consiliul de administrația instituita in virtutea legii din 17 Iulie anul expirat, delegând pe unul din membrii sei, d-nu S. Yorceanu, a predat la 14 curent d-lui Reinhard, împuternicitul societății acționarilor, toate liniile in exploatare și in esecutare cu toate materialele, documentele, registrele și toate corupturile relative la exploatarea acestor linii, remănând, ca compturile relative la gestiunea consiliului de administrația, să se predea după încheierea compturilor. (Comunicat). CURIERUL DE IASSI. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 7 — 9 Fevruarie a. c. Se decide, ca Adunarea să se ocupe a doua ji cu proiectul de lege pentru prelungirea liniilor ferate din Moldova, pănă la liniile ferate ruse. D. ministru de interne înaintează Camerei proiectul de lege pentru acordarea unui credit de 264,233, care se trimite la comisiunea financiară. Se dă citire raportului comisiunei financiare, pentru acordarea unui credit de 8.490 lei spre a plăti lefurile directorilor de prefecture pe ianuarie, pănă la promulgarea modificărilor aduse legei consiliilor județene. După mai multe propuneri și discuțiuni se admite, cu aderarea guvernului, a se plăti lefurile pe trei luni. Se acordă asemenea un credit de 33,333, suma ce se cuvine moștenitorilor familiei Moruzi, in urma cererei făcute de D-na Ralu Moruzi, de a se capitalisa această sumă. D. L. Eraclide observă că guvernul ia asupră și răspunderea, că nu se vor mai scula și alți moștenitori ai familiei Moruzi După explicațiunile D-lui ministru de finance creditul de 33,333, punându-se la vot se priimesce. Se acoardă un credit de 108 lei pe suma ministerului de interne, pentru plata unor tipăriri. Se acordă și un alt credit de 102,690 pentru cheltueli mărunte făcute in anul 1870. Se ia in discuțiune proiectul de lege pentru acordarea unui credit extraordinar de 60.000 fr. pentru plata diurnelor D-lor deputați pe timpul sesiunei extraordinare și se adoptă. D. C. Grădișteanu, raportorul comisiunei financiare, citesce raportul și proiectul de lege pentru acordarea unui credit estraordinar de lei 16,543 pentru plata despăgubirilor ce se cuvine D-lui Zisu, antreprenor de poște. D. Leon Eraclide este contra acordărei acestui credit, pentru că printr-dnsul se prejudecă atătea alte procese, ce sunt pendinte înaintea tribunalelor, pentru ceea ce priveste pretențiunile antreprenorilor de poște. D. ministru de interne susține, că această sumă va trebui plătită D-lui Zisu, pentru că sau recunoscut de trei consilii de miniștri înaintea d-sale, și acum, in urma unui referat, și de actualul consiliu de miniștri. Acum, găndindu-ne bine, vom vedea că este mai bine a plăti acum această sumă de căt să plătim mai in urmă, despăgubire etc. Desigur că va câștiga la tribunale, pentru că nu s’a plătit la timpu antreprenorilor; și ce e de viul elu, dacă, ne-fieöndu-se nimic in contract a fost obligat a pune 4 cai la caliele in loc de doi? D. Agaraci combate și D-sa acest credit ca și D-nn Eraclide, Adaugă apoi că Statul face toate plăcile sale in mandate și că nu e vina lui dacă antreprenorul nu s’a dus mai curând la Casierie, sau dacă casierul nu ’i a achitat mai curănd mandatul, D. M. C. Iepureanu susține că Statul, ca parte contractantă onestă, de bună credință va trebui să plătească această sumă. In paz contrariu numai, el va putea zice, să mergem să ne judecăm. Induzându-se discuțiunea se pune la vot prin bile, creditul de lei 16,543 și se respinge. Se mai acordă un credit de lei 14, 922 pentru despăgubirea banilor delapidați de fostul comptabil de la ministeriul lucrărilor publice. D. Vlahu. La ordinea zilei proiectul de lege pentru joncțiunea liniilor ferate din Moldova cu cele rusesci la Sculeni. D. B. Boerescu raportare, citesce raportul seu și proiectul comitetului delegaților. D. Aninoșanu combate acest proiect de lege. D-sa ijice, că punctul Sculeni este rea ales și că va omori mai tărziu comerciul Galaților și al drumurilor de fer din josul lassilor. Propune, ca chestiune prealabile, ca Camera să se pronunțe dacă admite a se construi această cale ferată sau nu. D-sa arată că dobânda ce va plăti Statul pentru acest drum de fer, este mare; in nici un Stat nu se plătesce atâta. După acestea, D. Aninoșanu intră in mai multe detailiuri de cifre despre construirea liniei. Susține ca ar fi mai bine ca Statul să se împrumute spre a plăti el construirea, a drumului de fer, cu amortismente in timp de 20 de ani, costă mai puțin decăt cum se prevede in proiectul delegaților, ori căt de mare ar fi dobănda. Dupe ce Statul va construi drumul de fer, ineputul seu, se va decide in urmă dacă și espoatația o dă in întreprindere sau nu. D. Aninoșanu mai combate in fine cea adoptată in Rusia. Terminăscend că acum, când suntem pățiți, trebue să tragem invețămăntu și să ne deschidem ochii cănd votăm asemeni concesiuni. D.ministru Lucrărilor Publice arată că corpul de ingineri al ministerului a găsit, că acest proiect este foarte avantagios . d-sa va arăta apoi că acel proiect vu conține lacunele pe cari le-a semnalat D. Aninoșanu. D-sa mai arată că Rusia a și făcut traseul său de drum de fer care va fi gata până in Iuliu, pâna la fruntaria noastră. D. M. C. Iepureanu,zice că pentru prima oară se presinta un proiect pentru drumul de fer laterale. D-sa arată că era o trebuință imperioasă ca, după ce am legat țările prin Unire, să unim acum și prosperitatea ambelor țări române cu țările vecine. Acest drum de fer nu este de un interes numai pentru Iassi sau Moldova, ci pentru totalitatea drumurilor noastre de fer, pentru comerciul întreg in genere. Camera nu face acum decăt fixată maximum prețului cu care să se dea construirea drumului de fer, remâind negreșit ca la licitațiune să să obțină un preț mai avantagios. D-sa conchide a se lua in considarare proiects comitetului delegaților. D. P Codrescu susține că binele cel mai mare ce ne-a făcut tractătul de la Paris a fost, că a făcut din noi un stat maritim, de acest bine trebue să profităm făcând drumurile noastre de fer pănă la marea Neagră, spre a trage astfel pe la noi transitul european. Să nu uităm apoi că marea Neagră mai are in istoria noastră ceva tradițional, care ne-a făcut bine in trecut-D-sa fice că noi am fi trebuit să facem linia noastră pănă la marea Neagră și apoi să fi făcut diferitele funcțiuni. Faotă că numeroasele concesiuni ce am dat până acum și că datoriile ce sunt inscrise in buget ar fi crezut, ca in timp de doi trei ani nu va fi dată nici o concesiune. Resumăndu-se D-sa (jice că din un punt de vedere generala. D-sa consideră această joncțiune ca inoportună, și se unesce in toate cu propunerea făcută de D. Aninoșanu. D. ministru Pulărilor Publice respunde că chestiunea este foarte oportună, pentru că s’a recunoscut de toții necesitatea simetiuiei drumurilor noastre ferate cu țările vecine: de ce să așteptăm noi pănă se va putea face portul la marea Neagră, și in timpul acesta liniile noastre să producă mai puțin, și să nu facem căt mai iute joncțiunea? D. ministru mai arată apoi și cele alte mari avantagie ale acestei joncțiuni. D-lu G. Vernescu susține, că din joncțiune sa făcut o chestiune de fals naționalism. D-sa combate pe D.Codrescu și arată că capitalul este cosmopolit,nu aparține la nici o unonalitate. D-sa demonstră, ca deputat al Galațului, că comerciul acestui port nu va fi omorit nici cum ci din contra, va iutiori prin transitul ce se va inlesni mărfurilor din Rusia pe la noi. D. G. Vernescu susține numai necesitatea funcțiunei liniilor noastre lerate, insă să fie făcută astfel cum interesele noastre economice și comerciale să fie garantate. Ar fi chiar absurd de a nega necesitatea și utilitatea joncțiunei. Nu se poate uni cu punctul unde este a se face joncțiunea. Făcându-se acea joncțiune, atunci negreșit că portul de la marea Neagră devine o utopie. D. Vernescu mai susține că guvernul nu a venit cu această lege iu toată regula cuvenită, adecă n’a arătatu Camerei nici de vis pentru construirea celor 20 de kilometre de drum de fer pănă la Sculeni, nici caetu de insărcinări, nici ni- 1 mic. Trebue se sfirșimu odată cu acest sistem. " Avem o esperiență destul de tristă de resultatele ce elu a produs. Conchide ca nu va vota pentru acestu projectu, decăt dacă nu va putea convinge cineva despre bunătatea lui, și că joncțiunea de la Sculeni nu este bine făcută. D. Prim-ministru constată că nici un deputat n’a contestat trebuința ce este pentru joncțiunea liniilor. Fiind astfel , D-sa propune a se lua in considerare și apoi la discuțiunea pe articole să se aducă ce îmbunătățiri se va crede de cuviință. Guvernul nu are alt scop decaz ar și crea resurse spre a plăti anuitățile de 23 milioane pe an pentru drumurile de fer, acest scop este ajuns prin astă joncțiune, căci veniturile Statului se vor mai mări. D. lonescu arată căt e de necesară astă funcțiune, a cărei trebuințe o simte și Rusia și noi. In adever Rusia are atătea fabricate groase, pe cari nu le poate trece de către la noi; și pentru noi aceasta va fi un bine, căci vom găsi un lucru mai eften. Din puntul de vedere politic, D. lonescu susține, că in inpregiurările de lață, trebue să cerem chiar protecțiunea Rusiei. I. lonescu conchide cerând, ca o recompensă pentru Iași și Moldova, a se priimi funcțiunea astfel cum e presintată de comitetul delegaților și la discuțiunea pe articule i se va aduce toate modificările posibile. Inchidindu-se discuțiunea se pune la vot o moțiune a d-lui Mosoma d’a se amăna chestiunea penă se va presinta o lege in care se se arăte toate punctele de funcțiune ale drumurilor noatre de zer cu țările vecine, moțiune care se respinge. Luarea in considerare a proiectului delegaților se priimesce cu 59 voturi pentru și 24 contra. SOIRI DIN AFARA. FRANȚA. Deputații monarhiei din dreapta Adunărei au hotărit, ca manifestul lor se nu se publice, ci se remănă secret.—Desbaterea asupra petițiunilor catolice, s’a amânat acum din nou. Guvernul însă n’a vrut se aștepte mai mult și a numit ca ambasador francez pe lăngă regele Italiei pe D. Fournier, care se află astăfi, representant in Stockholm. Noul ambasador va pleca in curend la postul său, după cum asigură scirile sosite din Versailles. Conflictul părea gata a se nasce din nou intre Adunare și Guvern, cu ocasiunea proiectului presentat de ministrul de interne, e acum înlăturat. După explicările date de Guvern, Adunarea e acum in siguranță că legea votată nu va fi niciodată întoarsă in contra sa ănsuși.—Comisiunea numită de Adunare spre a cerceta căușele revoluțiunii din 18 Martie, anul trecut, a terminat deja raportul - seu, care cuprinde ăntei o introducere și pe urmă două părți din care cea ăntăi e consacrată la relatarea faptelor intemplate, iar cea a doua cercetează căușele revoluțiunei Comunale.O depeșă din Anvers anunță plecarea contelui de Chambord din acest oraș, și prin urmare încetarea agitațiunii ce provocase șiderea lui in Belgia. GERMANIA. In camera a doua din Berlin, comisiunea a terminat examinarea legei asupra inspecțiunii scoalelor, modificând in esența sa proiectul guvernului. Ea nu exclude pe eclesiastici de la inspecțiunea iuvețământului, și lasă Statului numai facultatea de a numi prin escepțiune inspectori laici. După cum era de prevcejut, guvernul prusian, in urmarea oposițiunii camerei deputaților, a retras proiectul de lege pentru reformarea impositelor. Instrucțiunea judeciară in contra spițerului din din Posen, acuzat că avea intențiunea se ucidă pe prințul de Bismark, se urmează in Berlin cu multă activitate. In curend se va cunoasce clar adevărul asupra acestui atentat, care a făcut atâta vuet, nu numai in presa germană ci și in cea din toată Europa. ANGLIA In curând va sosi in Europa răspunsul Staturilor Unite la nota Cabinetului englez relativă la cestiunea Alabamei.—Jurnalul din Londra Daily News afirmă, după serii primite din New York că Guvernul american, fără a retracta vreuna din conclusiunile memoriului seu, este cu toate acestea dispus să primească o explicare ce ar înlătura toate dificultățile.—Un jurnal american „Herald“ anunță că Staturile Unite ar fi propus Marei Britanii de-a sfârși toate reclamările in cestiune printr-o sumă globală de 250 milioane de franci. In Camera Comunelor a fost vorba despre Internațională. Un deputat a cerut ca Guvernul se comunice corespondența avută cu diverse staturi continentale, in privirea acestei asociațiuni. D. Gladstone a retușat (Rcend că corespondența interesată mai cu samă pe guvernele streine. Cu toate acestea a oferit, de va fi autorizat, se supună parlamentului propunerile făcute de unul din aceste guverne, și respunsul dat de Cabinetul din Londra. TURCIA Declararea independenței bisericei bulgare, de cătră marele vizir a provocat cele mai vii protestări din partea patriarhului grec din Constantinopoli, care consideră acest act ca o schismă in sinul bisericei orientale. Aceste protestări vor rămănea înse fără resultat, cu toate că patriarhul se așteaptă poate la un amestec din partea Rusiei in favoarea lui. Această temere incepe a se manifesta in Constantinopolia, deși pănă acum nu existâ incă nici o dovadă că țarul ar fi hotărit se se amestece in această cestiune pe calea diplomatică. Sciri Locale. ^ (Noul Curier și Trompeta Carpaților.)—Mare este bucuria „Trompetei Carpaților“ in fața anunciului „Noului Curier Român“ din Iassi cu data de 8 Februari. c. „Felicităm Noul Curier Romăn din Iassi, pentru desfacerea sa de orice nume de jidov și de orice interes unit cu al jidovului!!“ Așa vorbesce „Trompeta.“ In adever că ar fi foarte bine dacă lucrul s ar