Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-02-23 / nr. 21

Spre îndeplinirea disposițiunilor prevalate la art. 2 din convențiunea încheiată cu societatea ac­­­­ționarilor căilor ferate, pe baza legii de la 24 De­chemvrie trecut și in conformitate cu art. 2 din regulamentul de exploatare, consiliul de adminis­trația instituita in virtutea legii din 17 Iulie a­­nul expirat, delegând pe unul din membrii sei, d-nu S. Yorceanu, a predat la 14 curent d-lui Reinhard, împuternicitul societății acționar­ilor, toate liniile in exploatare și in esecutare cu toate materialele, documentele, registrele și toate corup­turile relative la exploatarea acestor linii, rem­ă­­nând, ca compturile relative la gestiunea consiliu­lui de administrația, să se predea după încheie­rea compturilor. (C­omunicat). CURIERUL DE IASSI. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 7 — 9 Fevruarie a. c. Se decide, ca Adunarea să se ocupe a doua­­ ji cu proiectul d­e lege pentru prelungirea liniilor ferate din Moldova, pănă la liniile ferate ruse. D. ministru de interne înaintează Camerei pro­­iectul de lege pentru acordarea unui credit de 264,233, care se trimite la comisiunea financiară. Se dă citire raportului comisiunei financiare, pentru acordarea unui credit de 8.490 lei spre a plăti lefurile directorilor de prefecture pe ia­­nuarie, pănă la promulgarea modificărilor aduse legei consiliilor județene. După mai multe propuneri și discuțiuni se ad­mite, cu aderarea guvernului, a se plăti lefurile pe trei luni. Se aco­rdă asemenea un credit de 33,333, suma ce se cuvine moștenitorilor familiei Moruzi, in ur­ma cererei făcute de D-na Ralu Moruzi, de a se capitalisa această sumă. D. L. Eraclide observă că guvernul ia asupră­ și răspunderea, că nu se vor mai scula și alți moș­tenitori ai familiei Moruzi După explicațiunile D-lui ministru de finance creditul de 33,333, punându-se la vot se priimesce. Se acoardă un credit de 108 lei pe suma minis­terului de interne, pentru plata unor tipăriri. Se acordă și un alt credit de 102,690 pentru cheltueli mărunte făcute in anul 1870. Se ia in discuțiune proiectul de lege pentru a­­cordarea unui credit extraordinar de 60.000 fr. pentru plata diurnelor D-lor deputați pe timpul sesiunei extraordinare și se adoptă. D. C. Grădișteanu, raportorul comisiunei finan­ciare, citesce raportul și proiectul de lege pentru acordarea unui credit estraordinar de lei 16,543 pentru plata despăgubirilor ce se cuvine D-lui Zisu, antreprenor de poște. D. Leon Eraclide este contra acordărei acestui credit, pentru că printr-dnsul se prejudecă atătea alte procese, ce sunt pendinte înaintea tribunale­lor, pentru ceea ce priveste pretențiunile antre­prenorilor de poște. D. ministru de interne susține, că această sumă va trebui plătită D-lui Zisu, pentru că sau recu­noscut de trei consilii de miniștri înaintea d-sale, și acum, in urma unui referat, și de actualul con­siliu de miniștri. Acum, găndindu-ne bine, vom vedea că este mai bine a plăti acum această su­mă de căt să plătim mai in urmă, despăgu­bire etc. De­sigur că va câștiga la tribunale, pen­tru că nu s’a plătit la tim­pu antreprenorilor; și ce e de viul elu, dacă, ne-fieöndu-se nimic in con­tract a fost obligat a pune 4 cai la caliele in loc de doi? D. Agaraci combate și D-sa acest credit ca și D-nn Eraclide, Adaugă apoi că Statul face toate plăcile sale in mandate și că nu e vina lui dacă antreprenorul nu s’a dus mai curând la Casierie, sau dacă casierul nu ’i a achitat mai curănd man­datul, D. M. C. Iepureanu susține că Statul, ca parte contractantă onestă, de bună credință va trebui să plătească această­ sumă. In paz contrariu numai, el va putea zice, să mergem să ne ju­decăm. Ind­uzându-se discuțiunea se pune la vot prin bile, creditul de lei 16,543 și se respinge. Se mai acordă un credit de lei 14, 922 pen­tru despăgubirea banilor delapidați de fostul comp­­tabil de la ministeriul lucrărilor publice. D. Vlahu. La ordinea­­ zilei proiectul de lege pentru jonc­țiunea liniilor ferate din Moldova cu cele ruses­­ci la Sculeni. D. B. Boerescu raportare, citesce raportul seu și proiectul comitetului delegaților. D. Aninoșanu combate acest proiect de lege. D-sa ijice, că punctul Sculeni este rea ales și că va omori mai tărziu comerciul Galaților și al drumurilor de fer din josul lassilor. Propune, ca chestiune prealabile, ca Camera să se pronunțe dacă admite a se construi această cale ferată sau nu. D-sa arată că dobânda ce va plăti Statul pen­tru acest drum de fer, este mare; in nici un Stat nu se plătesce atâta. După acestea, D. Aninoșanu intră in mai mul­te detailiuri de cifre despre construirea liniei. Susține ca ar fi mai bine ca Statul să se îm­prumute spre a plăti el construirea, a drumului de fer, cu amortismente in timp de 20 de ani, costă mai puțin de­căt cum se prevede in pro­iectul delegaților, ori căt de mare ar fi dobăn­da. Dupe ce Statul va construi drumul de fer, in­eputul seu, se va decide in urmă dacă și esp­oa­­tația o dă in întreprindere sau nu. D. Aninoșanu mai combate in fine cea adopta­tă in Rusia. Termină­­scend că acum, când suntem pățiți, trebue să tragem invețămăntu și să ne deschi­dem ochii cănd votăm asemeni concesiuni. D.ministru Lucrărilor Publice arată că corpul de ingineri al ministerului a găsit, că acest pro­iect este foarte avantagios . d-sa va arăta apoi că acel proiect vu conține lacunele pe cari le-a semnalat D. Aninoșanu. D-sa mai arată că Rusia a și făcut traseul său de drum de fer care va fi gata până in Iuliu, pâna la fruntaria noastră. D. M. C. Iepureanu,­­zice că pentru prima oară se presinta un proiect pentru drumul de fer la­terale. D-sa arată că era o trebuință imperioasă ca, după ce am legat țările prin Unire, să unim a­­cum și prosperitatea ambelor țări române cu ță­­rile vecine. Acest drum de fer nu este de un interes numai pentru Iassi sau Moldova, ci pentru tota­litatea drumurilor noastre de fer, pentru comer­ciul întreg in genere. Camera nu face acum de­căt fixată maximum prețului cu care să se dea construirea drumului de fer, remâind negreșit ca la licitațiune să să obțină un preț mai avantagios. D-sa conchide a se lua in considarare proiec­ts comitetului delegaților. D. P Codrescu susține că binele cel mai mare ce ne-a făcut tractătul de la Paris a fost, că a făcut din noi un stat maritim, de acest bine tre­bue să profităm făcând drumurile noastre de fer pănă la marea Neagră, spre a trage ast­fel pe la noi transitul european. Să nu uităm apoi că marea Neagră mai are in istoria noastră ceva tradițional, care ne-a făcut bine in trecut-D-sa­­ fice că noi am fi trebuit să facem linia noastră pănă la marea Neagră și apoi să fi fă­cut diferitele funcțiuni. Faotă că numeroasele con­cesiuni ce am dat până acum și că datoriile ce sunt inscrise in buget ar fi crezut, ca in timp de doi trei­ ani nu va fi dată nici o concesiune. Resumăndu-se D-sa (jice că din un punt de vedere generala. D-sa consideră această joncțiu­ne ca inoportună, și se unesce in toate cu pro­punerea făcută de D. Aninoșanu. D. ministru Pulărilor Publice respunde că ches­tiunea este foarte oportună, pentru că s’a re­cunoscut de toții necesitatea simetiuiei drumurilor noastre ferate cu țările vecine: de ce să aștep­tăm noi pănă se va putea face portul la marea Neagră, și in timpul acesta liniile noastre să pro­ducă mai puțin, și să nu facem căt mai iute jonc­țiunea? D. ministru mai arată apoi și cele alte mari avantagie ale acestei joncțiuni. D-lu G. Vernescu susține, că din joncțiune sa făcut o chestiune de fals naționalism. D-sa combate pe D.Codrescu și arată că capitalul este cosmopolit,nu aparține la nici o un­­onalitate. D-sa demonstră, ca deputat al Galațului, că comerciul acestui port nu va fi omorit nici cum ci din contra, va iutiori prin transitul ce se va inlesni mărfurilor din Rusia pe la noi. D. G. Vernescu susține numai necesitatea func­­țiunei liniilor noastre lerate, insă să fie făcută ast­fel cum interesele noastre economice și comer­ciale să fie garantate. Ar fi chiar absurd de a­­ nega necesitatea și utilitatea joncțiunei. Nu se poate uni cu punctul unde este a se fa­­­­ce joncțiunea. Făcându-se acea joncțiune, atunci negreșit că portul de la marea Neagră devine o utopie. D. Vernescu mai susține că guvernul nu a ve­nit cu această lege iu toată regula cuvenită, a­­decă n’a arătatu Camerei nici de vis pentru con­struirea celor 20 de k­ilometre de drum de fer pănă la Sculeni, nici caetu de insărcinări, nici ni- 1 mic. Trebue se sfirșimu odată cu acest sistem. " Avem o esperiență destul de tristă de resultatele ce elu a produs. Conchide ca nu va vota pentru acestu projectu, decăt dacă n­u va putea convinge cine­va des­pre bunătatea lui, și că joncțiunea de la Sculeni nu este bine făcută. D. Prim-ministru constată că nici un deputat n’a contestat trebuința ce este pentru joncțiunea liniilor. Fiind ast­fel , D-sa propune a se lua in considerare și apoi la discuțiunea pe articole să se aducă ce îmbunătățiri se va crede de cuviință. Guvernul nu are alt scop de­caz ar și crea resurse spre a plăti anuitățile de 23 milioane pe an pen­tru drumurile de fer, acest scop este ajuns prin astă joncțiune, căci veniturile Statului se vor mai mări. D­­. lonescu arată căt e de necesară astă func­­țiune, a cărei trebuințe o simte și Rusia și noi. In adever Rusia are atătea fabricate groase, pe cari nu le poate trece de căt­re la noi; și pen­tru noi aceasta va fi un bine, căci vom găsi un lucru mai eften. Din puntul de vedere politic, D. lonescu susți­ne, că in inpregiurările de laț­ă, trebue să cerem chiar protecțiunea Rusiei. I­. lonescu conchide cerând, ca o recompensă pentru Iași și Moldova, a se priim­i funcțiunea ast­fel cum e presintată de comitetul delegaților și la discuțiunea pe articule i se va aduce toate modificările posibile. Inchidindu-se discuțiunea se pune la vot o mo­țiune a d-lui Mosom­a d’a se amăna chestiunea penă se va presinta o lege in care se se arăte toate punctele de funcțiune ale drumurilor noatre de zer cu țările vecine, moțiune care se respinge. Luarea in considerare a proiectului delegaților se priimesce cu 59 voturi pentru și 24 co­ntra. SOIRI DIN AFA­RA. FRANȚA. Deputații monarh­iei din dreapta Adunărei au hotărit, ca manifestul lor se nu se publice, ci se remănă secret.—Desbaterea asupra petițiunilor ca­tolice, s’a amânat acum din nou. Guvernul însă n’a vrut se aștepte mai mult și a numit ca amba­sador francez pe lăngă regele Italiei pe D. Four­nier, care se află astăf­i, representant in Stockholm. Noul ambasador va pleca in curend la postul său, după cum asigură scirile sosite din Versailles.­ Conflictul părea gata a se nasce din nou intre Adunare și Guvern, cu ocasiunea proiectului pre­­sentat de ministrul de interne, e acum înlăturat. După explicările date de Guvern, Adunarea e acum in siguranță că legea votată nu va fi nici­odată întoarsă in contra sa ănsuși.—Comisiunea numită de Adunare spre a cerceta căușele revoluțiunii din 18 Martie, anul trecut, a terminat deja raportul - seu, care cuprinde ăntei o introducere și pe urmă două părți din care cea ăntăi e consacrată la re­latarea faptelor intemplate, iar cea a doua cer­cetează căușele revoluțiunei Comunale.­O depeșă din Anvers anunță plecarea contelui de Chambord din acest oraș, și prin urmare încetarea agitațiu­nii ce provocase șiderea lui in Belgia. GERMANIA. In camera a doua din Berlin, comisiunea a ter­minat examinarea legei asupra inspecțiunii scoa­­lelor, modificând in esența sa proiectul guvernu­lui. Ea nu exclude pe eclesiastici de la inspecțiu­­nea iuvețământului, și lasă Statului numai facul­tatea de a numi prin escepțiune inspectori laici.­ După cum era de prevcejut, guvernul prusian, in urmarea oposițiunii camerei deputaților, a retras proiectul de lege pentru reformarea impositelor.­ Instrucțiunea judeciară in contra spițerului din din Posen, acuzat că avea intențiunea se ucidă pe prințul de Bismark, se urmează in Berlin cu multă activitate. In curend se va cunoasce clar adevărul asupra acestui atentat, care a făcut atâta vuet, nu numai in presa germană ci și in cea din toată Europa. ANGLIA In curând va sosi in Europa răspunsul Staturi­­lor­ Unite la nota Cabinetului englez relativă la cestiunea Alabamei.—Jurnalul din Londra Daily News afirmă, după serii primite din New­ York că Guvernul american, fără a retracta vre­una din conclusiunile memoriului seu, este cu toate aceste­a dispus să primească o explicare ce ar înlătura toate dificultățile.—Un jurnal american „Herald“ anunță că Staturile­ Unite ar fi propus Marei Bri­tanii de-a sfârși toate reclamările in cestiune prin­­tr-o sumă globală de 250 milioane de franci. In Camera Comunelor a fost vorba despre Interna­țională. Un deputat a cerut ca Guvernul se comu­nice corespondența avută cu diverse staturi con­tinentale, in privirea acestei asociațiuni. D. Glads­tone a retușat (Rcend că corespondența interesată mai cu samă pe guvernele streine. Cu toate acestea a oferit, de va fi autorizat, se supună parlamen­tului propunerile făcute de unul din aceste gu­verne, și respunsul dat de Cabinetul din Londra. TURCIA Declararea independenței bisericei bulgare, de cătră marele vizir a provocat cele mai vii pro­testări din partea patriarh­ului grec din Constan­­tinopoli, care consideră acest act ca o schismă in sinul bisericei orientale. Aceste protestări vor ră­­mănea înse fără resultat, cu toate că patriarh­ul se așteaptă poate la un amestec din partea Ru­siei in favoarea lui. Această temere incepe a se manifesta in Constantinopolia, de­și pănă acum nu existâ incă nici o dovadă că țarul ar fi ho­tărit se se amestece in această cestiune pe calea diplomatică. Sciri Locale. ^ (Noul Curier și Trompeta Car­­p­a­ț­i­l­o­r.)—Mare este bucuria „Trompetei Car­­paților“ in fața anunciului „Noului Curier Român“ din Iassi cu data de 8 Februar­i. c. „Felicităm Noul Curier Romăn din Iassi, pentru desfacerea sa de ori­ce nume de jidov și de ori­ce interes unit cu al jidovului!!“ Așa vorbesce „Trompeta.“ In adever că ar­ fi foarte bine dacă lucrul s ar

Next