Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-01-26 / nr. 9

r< ANUL V. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ » trei ;” ^ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 ,, „ » trei „ 6 „ „ Austria: Pe șese luni 14 fr. Germania : Pe șese luni 18 Franc . Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. IASST, MERCUR! 26 IANUARIE 1872. DE IA lIIS APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Rredacțiunea și Administrațiunea in localul vechiu, casele Bancei. REDACTORU TH EO D O R BAL ASS AN. No. 9. Anunciuri. Rândul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 60 bani. Epistole nefrancate nu se primeseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 30 de bani. CALENDARUL SEPTEMANEI ă ls PATROKUL pitUIT jvS.j PIUI i PATROKUL PILEI. ímMBriU lumiar pilore. m.Ore. m. j ianuarie. .1evruarie.[] Ilore.TM. Ore. ni. 23 4 Duminică. Muc. Climentu. 7 16 5 16 1 27 8 Joi. + Pâr. loan Gură de aur. 7 12 5 2 24 5 Luni Cuv. Csenia. 7 15 5 17 1 28 9 Vineri. H Cuv. Efrim Șirul. 7 12 5 22 25 6 Marți Muc. Păr. Grigorie Teologul. 7 14 5 19 1 29 10 Sâmbătă. N Mucenicul Ignatie. N 7 9 5 22 26 7 Mercuri. Cuv. Osenofontul 7 13 5 20! >1 30 11 Duminică II (ț) Sf. lasilie Gr. și loan._________1| 7 71 5 24 WG* AVI S XI. Rugămu pe toți domnii abonați de prin districte, precumu și din Iassy, cari incă nu au achitatu vechiului lor abonamentu, de a avea bunătate și a achita sumele restante de abonamentu. N. B. D-nii abonați din districte potu achita plata abonamentului prin mandate poștale, depuindu banii la poștă. Redacțiunea. Depeși Telegrafice. Paris, 1 Fevruarie. Ministru de finanțe a plătitueri 80 milioane franci â conto desdăumarii de resbelu cătră Prusia. Brusella, 2 Fevr. Luni a fostu Thiers la Guizot. Acesta aru fi țiisu că, manifestul principelui de Chambord a făcutu imposibilă monarcia in Franța; toți cetățenii buni trebue să susție republica.“ Această convorbire a lui Thiers cu Guizot a provocat o mare sensațiune in Franța. Londra, 2 Fevr. După Daily News, guvernul are intențiunea de a cere o revisiune scrupuloasă a tractatului din Washington. Adeppa, 1 Fevr. Dieta sizică a trimest a adresa la inalta poartă, prin care cere înlăturarea stării miserabile a administrațiunii de acolo. Scrii din Intru. Am relatatu in n rul precedinte al Jiarului nostru „sacrilegiul“ coruisu de unu individu evreu in biserica de la Ismailu, și acestea relatări au fostu basate pe insuși istoricul unor onorab, persoane din Ismailu. — In fața acestor incidente „Romanische Post“ de la Bucuresci nu numai că declară cum că guvernul au luatu măsuri pentru arestarea capilor acestei afabe și ca „Romanische Post“ asceaptă satisfacere deplină pentru acei inocenți suferinzi, dar vine și se supără pe jurnalul „Poporul“ pe care ilu numesce elevul „Trompetei“ și sjice că ambele aceste jurnale nu-și potu desvața obiceiul de a nu insulta pe evrei.—„Atari articii, sunt chiar adevărații motori a tuturor persecuțiunelor evreiesci „rjiee Romanische Postal și de acum înainte contra acestora pamfletiști și otrăvitori a poporului ar trebui să se dea măsuri energice. — „Presa“ de la 18 Ianuarie a. c. vorbindu despre fericita soluțiune a legei pentru drumurile ferate adauge că „are se aibă mari și importante efecte pentru noi, nu numai sub punctul de vedere politicu dar și socialu și economicu și guvernul și adunările potu lucra spre a realisa nisce îmbunătățiri de care țara are necesitate. — „Drumuri și creditu fondarează cele doue scopuri cari trebuesc a se ocupe permanentu, de acum înainte, pe guvernu și pe cameră „dice Pressa și finesce prin cuvintele.“ La lucru dar d-nn Miniștri, împreună cu adunările! D. ministru de lucrări pub. și d. ministru de finance au mai alesu, rolul cel mai imediatu in aceasta fașă nouă a vieții noastre sociale in fasa pe care am putea-o numi a îmbunătățirilor interioare. — „Românul“ in nrul seu de la 19 Ianuariu ne spune, cum că d. Orașanu au fostu arestatu in Bucuresci pentru care causă ăncă nu se soiă. — Mai reproduce „Romanische Post“ și o conversație din o foae din cele mai însemnată din New- York, care ar fi avutu locu intre unu omu însemnațu și intre I. S. Domnitorul Românii, in care M. S. Domnitorul ar fi discutatu multu timpu cu acelu omu insemnatu despre Actualitatea Românii. — Nu putem se reproducem întreaga conversație decăt numai unele locuri însemnate din ea. I. S. Domnitorul intre altele s’ar fi esprimatu cum că au avutu de unu timpu încoace foarte multe lupte de suferitu dar grație spiritului nou, ce au intratu in Romania... și grație actualui cabinetu toate sau insemnatu. — Cabinetul meu actual este compusu din barbați, nu numai mari patrioți dar și inteligenți și iubitori de dreptate și sper adaugi I. L. Domnitorul unu viitor fericitu pentru țara mea adoptivă“. Monitorul nn No. 12 de la 18/30 sub rubrica „Direcția Generală a telegrafelor și poștelor“ publică spre cunoscința generală a onoral. publicu, că la portul Zimnicea, in districtul Teleormanu, s’a deschisu unu oficiu telegraficu cu serviciul limitatu.—Mercuri in 19 a. c. Monitorul Oficial ne aduce mai inteiu la cunoscință, cum că comanda cordonului de la frontiera imperială la Orșova au avisatu pe consulatul austro-ungaru, duspre unu individ, Adolf Adler israelitu, care avendu 20 creițari (cruceri) auriți ni chheltuesce dreptu galbini.—Prin aceasta motivatu d. ministru al justiții, au datu o circulară cătră toți d-nn procurori de tribunale din țară. — D. general I. Ghica, representăndu lăngă congresul telegraficu din Roma, pe guvernul României, au remisu cu aceasta ocasiune o scrisoare M. Sale Regelui Italiei din partea I. S. Domnitorului Românilor. — Reintorsu in patriă, intru audiență particulară, au avutu onoarea a depune nnminele I. S. Domnitorului, respunsul M. S. regelui Emanoil Victor II. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Sumarul ședinței de la 17 Ianuariu 1872. D. Dimitrie Ghica ca președinte, se face apelu nominalu și se vede că lipsescu 4 domni deputați. — D. președinte face întrebarea dacă camera încuviințată de a se publica prin Monitor numele deputaților, care au lipsitu de la ședințele precedinte. — S’au respinsu aceasta propunere. D-nul Rosnovanu iși da demisiunea de deputat, ânsă nu i se primesce; și i se acordă unu concediu, asemenea se face și cu demisiunea d-lui Boldur Lățescu. — Se înaintează mai multe proecte de legi camerei, de cătră domni miniștri de finanțe și lucrări publice. Reincuviințază cererea d-lui Ceaur Aslan, care cere a se face rectificări in discursul seu asupra convențiunei Bleichroeder și care discursu a fostu publicatu in Monitor, deoarece t^ice d-nul C. Aslan sau denaturatu multe fraze, poate că nu au auditu bine stenografii. — Din partea d-lui Gr. Bonachi se anunța o interpelare d-lui ministru pentru asasinatul lui Barbu Catargiu. D. Bogachi făcu aceasta interpelare basata pe mai multe ziare străine cum e din „Neue freie Presse“ și „la Gazette des Etrangers“ din Viena unde se vorbesce multú de unu Bogathi ca instrumentul acelui asasinatu. — D. ministru respunde, cum că indată ce va consulta acele jurnale și depeși va respunde la interpelare. Se propune, că dacă nu sau făcutu monumentul lui Barbu Catargiu să se depue busta sa in cameră. Se dă cetire undei propuneri cu numeroase subscrieri, prin care se cere de urgență aducerea bustului in cameră și o recompensă de 100,000 franci aceluia, care va descoperi pe autorul acestei oribile crime. Se închide incidentul și d. Argetoianu roagă, pe guvernu și cameră se grăbească canalisarea Jiului. Se făcu mai multe interpelări de d. Stolojanu, d-lui ministru al cultelor, in privința neplătirei sefilor invețăto riI LETO N. EVREICA. de d. L. Negruzzi. V. (urmare.) Trăsura se puse in mișcare. Pe capră ședeau afară de vezeteu, omu voinicu cu unu pistolu in brău, Valentin inarmatu cu doue pistoale, și servitorul Gheorghe inarmatu cu o carabină cu baionetă. Țelul călătoriei era o moșie a Scruteanului in marginea ținutului spre Botoșani și cea mai mare greutate era pănă in vale de Stincă, unde trece apa Jijiei. Noaptea se lățise acuma cu deseverșire asupra pământului, o noapte caldă și senină. Trăsura coborise valea Copoului, trecuse răpede prin satul Cârligul și urca acum unu dealu care se sfirșesce intr’unu stejerișu desu și tufosu prin inima căruia trece drumul. Trăsura se urca incetu la dealu pentru a nu obosi pre curendu caii. Valentin și Gheorghe mergeau pe josu, celu d’ănteiu gănditoru și observăndu cu deameruutul drumul, celui al doile nepăsătoru șuerăndu incetu unu căntecul de lume pintre dinți. In trăsură Rebeca rezemase capul pe peptul eroului nostru care-i ținea talia cu măna sa și sorbia planurile acestuia de fericirea viitoare. — „Odată ce voma ajunge acasă“ (ficea Iorgu „cea ăntâiu treabă a fi să mergemu la biserică ca să te botezi crescinesce Rebeca... apoi sudată te voiu lua de soție înaintea lui Dumnezeu, și apoi va începe pentru noi o viață de liniște sufletească și de fericire.". Eu voiu fi la picioarele tale totdeauna și tu imi vei căuta vr’unu căntecu dulce de amoru.... și nu vom trăi decăt unul pentru altul. Dacă cerul ne va dărui copii, când vom fi bătrăni, vom trăi pentru denșii și prin ei. Vei fi tu, iubita mea?... Noi eram destinați unul pentru altul... Dară ce ai tu Rebeca?... Noaptea e caldă și tu tremuri!“ Rebeca ridică capul. — „Nu stiu singură... mĕ simtu téu. .. imi vine unu leșinu și m’a cuprinsa frigul... să vede că de emoțiune... Nu te îngriji, lorgule... nu este nimică... vorbesce înainte că-mi e dragu s’audu glasul teu“... Trăsura urcase dealul și intra in pădurice. Aicie începuse caii a se intinde bine pe trapu că doue focuri trezire ecourile nopții. Unu calu cădu lovitu de unu glonte. „Ce este asta?“ răcni Valentin „lorgule. .. Gheorghie și tu Gavrile... josu din trăsură și focu asupra oricărui hoțu veți vedea !“ „Stați pe locu nemișcați. ... că noi suntemu optu oameni armați!“ făcii o voace. — „Focu !“ strigă Valentin și cinci focuri respinsere. Trei căzură rosu, unu al patruleavu gătul străpunsu de baioneta lui Gheorghie care strigă veselu — „patru și patru... să ve vădu acum, voinicilor !“ și cu stratul carabinei sfărâmă capul unui al cincele. Ceilalți de tere dosii la față. Atacați inși le pe neașteptatele, nu avuse timpu a-și veni in fire. In timpul ce amicii noștri se stringeau acum pentru a observa cele petrecute, o figură de omu calare se dislipia din pădure, in depărtare ca de o batie de pușcă ordinară, și pornia in galopu la vale spre Iassi. Valentin smunci carabina din măna lui Gheorghie și întrebă : „vnearcată-i ? — Eu nu am datu focu respinse Gheorghe. Valentin puse carabina la ochi și făcea focu asupra călărețului. — „Nu l’ai lovitu“ (Ilse Iorgu, apropiindu-se de trăsură pentru a se îngriji de Rebeca care nu deduse nici unu semnu de viață in timpul luptei. Călărețul făcu o mișcare pe calu, urmărise drumul in fugă. — „Rebeca... nu e nimicu... de-acum suntemu mai siguri decăt oricănd.“ Rebeca nu respundea și minele ei erau reci ca ghiața „Valen-