Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-02-23 / nr. 21

ANUL V. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ „ trei „ 6 „ „ Austria: Pe șese luni 14 fr. Germania : Pe șese luni 18 Franc . Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia:­­ Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. IASSI, MERCURI 23 FE­BRU­ARIE 1872. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Anunc­uri. RSndul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. RSndul de 35 litere sau locul seu 60 bani. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL TIPO­LITOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTEMANEI levrnar. Martie. Ore.m. Ore. m. Bevrnar. Martie. jorp.m. Ore.m 20 3 Duminică. Leonu Episc. Cataniei. 6 31 5 52 24 7 Joi. f Afl. Capului Sf. loan. 6 26 5 57 21 4 Luni. Cuv. Timoftei. 6 30 5 53 25 8 Vineri. Părintele Tarasie. 6 24 5 58 22 5 Marți. Afl. monst. din Eugenia. 6 29 5 55­ 26 9 Sâmbătă. Păr. Porfiriu. 6 23 5 59 23 ________6 Mercuri. Păr. Policarpu. 6 28 5 561 27 10 Duminică. Procopie Decapolit. 6 21 6 1 Exemplarul 30 de bani. STILU STILU PAT PrmiT nTTET Răsăr. Apus. i STILU STILU nOUA PATRONUL DXLEI Răsăr. Apus-VECHIU. NOU. PIUA. PATRONUL VILEI. Boar. goar.­­ VECHIU. NOU. lAiKUIlUL UILM. soar. soar Paris, 29 Fevruarie. Se afirmă cum că Thi­ers este resolut a susține cu ori­ce chip pac­tul de la Bordeaux. Constantinopolia, 29 Fer. In una din ședin­țele ținute de ortodoxi, in Phanar, sub aus­­piciile preșidentiale ale Patriarh­ului, aduna­rea au respins proiectul inființărei unui Exarhh bulgar. Paris, 29 Fev. Numirea lui Fourniers ca ambasador la Roma este deja subscrisă. Paris, 29 Fev. Eri dimineață, ambasadorul german contele Armin, au subsemnat o con­­vențiune clausată, prin care regulează modul plăței din a patra jumătate de miliarde astfel, incăt pănă la 6 Martie, să se plătească 410 milioane Germaniei, cu un discont de 5 °­ C . Ministrul de finanța a Franției, Poyer-Cuertier a fost de față. Amsterdam, 29 Fev. „Gazeta generală co­mercială“ scrie: Contele Chambord, au sosit astăzi cu suita sa de la Dortrecht in Breda, si locuesce in „Otel la Coroană“ 3 Depeși Telegrafice. Londra, 1 Martie. Gladston respunde la interpelarea lui Disrael și dice, cum că respun­­sul guvernului american incă nu a sosit. Rom­a, 1 Mart. Prințul Friederic Carol, se duce săptămâna viitoare la Neapolia. Neapolia, 1 Mart. Regele a priimit pe ge­neralul american Sherman și pe fiul președin­telui Grant in o audiență privată. Versailles, 1 Mart Comisiunea pentru proi­ectul de lege a lui Lefranc, in cestiunea Pres­sei au desbătut ieri articolul I, și măne­ea­­lă se va întruni. Se asigură, cum că un parla­ment domnesc o înțelegere. Brucsella, 1 Mart. „Curierul de Brucsela“ publică o adresă cătră contele de Chambord, făcută de ultramontani, cari protestează con­tra manifestărilor de la Anvers. Publicul es­te invitat la subscrierea adressei. Londra, 1 Mart. Un individ sa încercat a comite un atentat asupra reginei.Criminalul se numește O'Connor. Pistolul era neincăr­­cat, vechiu și stricat. No. 21 Sciii din Intru: „Trompetta Carpaților“ in No. seu de la 20 Fe­bruarie a. c. vorbind despre jurnalul evreesc din Iaș și numit „Timpul“ se adresează mai intăi că­tră Guvern și in urmă ne­felicită și pe noi Ias­­seni. — Cităm din acest frumos articol numai ur­mătoarele: „Spre a mai da, cu ce să se mân­drească Guvernul actuale, vestim publicului ro­­măn, ca spre mai bună înțelegere și unitate in­tre „Romani" și „Jidovi,“ intre Români de rit is­­raelit și intre Jidovi de rit eresent, se editează in Iassi o gazetă guvernamentală, tipărită in „ji­­dovesce" și in „romănesce" sub numele de „Tim­pul­"— „Onoare Iașenilor și junimei de acolo“ !"­ ■— Tot acest jurnal național vre și ne relatează următoarele: „In una din­­ zilele trecute, cănd d. „Boliac“ făcu o interpelare guvernului, pentru ca­­lomniele ce i se aduc de jidovi, că ar fi parti­­zanul lor... in­­ Jioa acea au sosit o depeșă de la „Londra“ care arată, că ar fi masacru de Ji­dovi in acest „Stat barbaresc,“ o asemenea de­peșă cu minciuni, dară cu minciuni intenționate, guvernul au avut îngrijirea se o bată in jurul interior al Camerei spre a o vedea negreșit de­putații, ca se fie înspăimântați de puternică pro­­tecțiune de care se bucură Jidovi­. — Iată tex­tual e acea depeșă : „Ministrului afacerilor străine, Bucuresci, Londra . In ședința parlamentară, lor­dul Enfield, respune fondu­lui Goldsmith, declară că guvernul angloz din causa persecuțiunelor e­­vreilor in România, a ordonat consulului seu din Bucuresci, de a întrebuința toate puterile sale, că­tră guvern spre a restabili ordinea.!!" Estragem din „Telegraful" de Bucuresci urmă­toarele : Nemții, Ungurii și Jidovii au inceputu­eară o campanie de calomnii, de insulte și de cele mai grosiere injurii in adresa Statului Român. Suntem neciopliți, barbari, persecutăm pre me­lușeii de jidovi spre a-i jefui și.... „mișei înșe­lători, hoți" suntem noi Românii, dacă grațiosi­­tăți ca cari ne apostrofează gazetele jidano-nem­­țesci și cele unguresci! — Și au deplină dreptate bunii noștri vecini Nemți și Unguri, căt pentru Jidovi nici vorbă, ei sunt poporul ales a lui Dum­nezeu, pe care toate celelalte nații ilu persecută din causa religiunei pure ce și-au păstrat, pe cănd celelalte nații toate, și noi in frunte, sun­tem nisce păgăni, carii avem capul gros și nu pu­tem înțelege minunatele credințe ale vițelului de aur Jidovescu. — Au dreptate Nemții, pentru că i-am desbrăcat de sărăcia in cestiunea Strasberg și apoi după ce le-am desch­is­ apetitul, totuși a­­vem veleități de nu ințelegemu marele lor amor pentru noi, deschid­ându-le fertila noastră țară pentru colonii. Și printr’această incăpăținare si­lim pe bieții oameni s’alerge tocmai prin Ame­rica, peste nouă mări și nouă țeri, cănd noi sun­tem așa de aproape !!“ „Pressa" de la Bucuresci cu data de la 16 Fe­vruarie a. c. scrie in buletinul seu­­ silnic: „Mica fracțiune a turbulenților și a dalipilor de popu­laritate, se mai încearcă din cănd in cănd a ex­ploata chestiunea evreilor. Un furt, sau nu mai feim ce alt, se întâmplă intr’o biserică din Is­mail, comis de cătră un ebreu, toți dalipii sar a ațița pasiunile po­pulare contra tuturor ebreilor ; ca cum, adică, cănd un creștin comite un furt toți creștinii sunt culpabili pentru aceasta. Treaba vnse se face: se nasce zgomot, vorbă multă, ceva vio­­lențe materiali, Europa are se creadă că iar per­secutăm pe ebrei, se vorbesce chiar in parlamen­tul Angliei, și d’aci înainte mai seim ce ? — Gu­vernul inse in ședința camerei de astăzi a fost foarte explicit și energic. A desmințit prea lămu­rit, că nici o persecuțiune contra Israeliților nu este in țară; că mica acțiune a unor puțini tur­bulenți nu are nici un ecou , și chiar cănd ar fi dispuși să treacă limitele protecțiunei ce legile a­­co­rdă tuturor, „fără deosebire de religiune," gu­vernul este olăritit, ferm și energic, a pune la regulă pe acei domni, și a menține ordinea con­tra tuturor. Aceste cuvinte­ ale d-lui Costaforu au fost urnit aplaudate și aprobate de Cameră, care a trecut la ordinea <ji­ei, și a incuragiat pe gu­vern a persiste pe această cale salutariă. Așa­dar nici cu evreii nu potu turbulenți a-și face tre­burile !!" FOILETON. In sfârșit gerul sălbatic, care a strivit natura un timp atât de îndelungat a contenit.—Părăele curg in toate părțile și brândușa eșind albă și cochetă de sub invălișul înghețat al iernei, se scaldă in razele binefacătoare ale soarelui. In văzduh se aud glasuri de amor, cămpia țe­­sună de tărăncile turmelor, și betréna earnă în­vinsă, se ascunde in dosul munților la suflarea de viață a primăverei. Numai lașul nu poate serba inpreună cu „Cio­cârlia cea voioasă, inturnarea primăverei 11. — Grație patriarh­lei noastre primării suntem reduși a re­greta trecerea iernei, a cărei zăpezii umplând bor­tele de pe strade, făcea circulațiunea mai ușoară. Acuma o preumblare de la Palatul Administrativ la Copou a devenit o adeverată tortură, și dacă hazardul sau geniul omenesc nu va ajunge a des­coperi mijlocul diriguirei baloanelor in aer, nu știu zeu cum vom mai circula pe stradele lașului fără de a ne sparge capetele. Zilele trecute prismb­ăm vestea inbucurătoare cum că drumul de ier ce va lega Iașul cu Odessa, in urma votului dat de Camera legiuitoare, dintr’o simplă speranțe, se va preface in realitate. De­și oare­care chiar consideră acest vot ca o inaltă tradare care va gârbovi biata Românie cu mii de nenorociri, totuși noi simpli muritori care nu a­­vem sufletul așa de pesimist, salutăm cu bucurie această veste pe care odinioară o dorea însuși oa­menii acelui chiar zbu-prevestitor. Dar ce folos că lașul va deveni mare și bogat in ciuda­­ jftarulm in cestiune, ce folos că va avea felinare și pavele in ciuda patriarhalei primării, ce folos că va ajunge a fi locuit numai de îngeri fasonați după preceptele părintelui Creangă, dacă in luna viitoare August vom trebui se căutăm vecinica pomenire sermanei planete pe care soarta ne-a aruncat. Așa­dar voi amanți sorbiți fericirea prin toate cele cinci simțuri enumerate de d-la Xenopule, și nu ve perdeți timpul cu preumblări platonice prin grădina Primăriei; Voi sgârciți care ve as­­cundeți comorile, puneți voi de-acuma pe chei și petreceri; Voi babelor decoltați ve și mergeți la balul mascat; Voi popoare nu ve mai restoiți pentru deșertăciuni, căci­­ zilele ne sunt numerate pe degete ! — Haideți cu toții se ne prindem in hora cea mare a veseliei—dinpreună cu părintele Creangă, căci dacă nu vom muri fizicește de cioc­nirea planetei noastre cu cornetul anunțat de Noul Curier Romăn, de­sigur vom muri de urat cetind preceptele părintelui Creangă.—Și vai­ vom muri tocmai după ce grație Consiliului permanent al instrucțiunei publice sub președința d-lui Ministru Cultelor și instrucțiunei publice, vom fi invațat, in doua luni a scrie și a vorbi.—Vom păți ca și calul țiganului cari muri, tocmai cănd se deprin­sese a nu mai mănca. Era in adevăr timp că după o așa mare anar­hie limbistică se se decreteze pentru România o regulă uniformă de a vorbi, și fiind­că aceasta anarhie se simte tot atăt de mult și in alegerea hainelor și a nutrimentelor noastre, apoi așteptăm de la ințelepciunea d-lui Ministru Cultelor și a instrucțiunei publice, se mai decreteze o lege care se ne oblige a mănca și a ne imbraca intr’un mod uniform, pentru că dacă e vorba de regulă, apoi regula se fie intru toate.—Salutăm dar pe aquest oare quine Ministru Carnifice putinte fi prevă­­dutor, qu­are in fine invață pe aque ingeniată Acca­­demie Română cum se vorbească. —• Nu ne între­băm aicea dacă d-la Ministru poate sau nu poate se silească pe profesori, că in cutare contro­verse juridică, filosofică, economică sau limbis­tică, se predec elevilor intr’un feliu și nu un altul; toate aceste blestemate de controverse, care sunt atâtea noduri gordiane pentru viitor, d-sa a găsit cu care se le tae cu sabia lui Alexandru și bine a făcut, ii vom face numai modesta în­trebare dacă a pus aceeași îndatorire de a scrie și a vorbi d-lui Profesor de la Universitatea din Bucuresci și coleg al seu de la Justiție Costaforu. G. N.

Next