Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-02-23 / nr. 21
ANUL V. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ „ trei „ 6 „ „ Austria: Pe șese luni 14 fr. Germania : Pe șese luni 18 Franc . Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. IASSI, MERCURI 23 FEBRUARIE 1872. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Anuncuri. RSndul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. RSndul de 35 litere sau locul seu 60 bani. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL TIPOLITOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTEMANEI levrnar. Martie. Ore.m. Ore. m. Bevrnar. Martie. jorp.m. Ore.m 20 3 Duminică. Leonu Episc. Cataniei. 6 31 5 52 24 7 Joi. f Afl. Capului Sf. loan. 6 26 5 57 21 4 Luni. Cuv. Timoftei. 6 30 5 53 25 8 Vineri. Părintele Tarasie. 6 24 5 58 22 5 Marți. Afl. monst. din Eugenia. 6 29 5 55 26 9 Sâmbătă. Păr. Porfiriu. 6 23 5 59 23 ________6 Mercuri. Păr. Policarpu. 6 28 5 561 27 10 Duminică. Procopie Decapolit. 6 21 6 1 Exemplarul 30 de bani. STILU STILU PAT PrmiT nTTET Răsăr. Apus. i STILU STILU nOUA PATRONUL DXLEI Răsăr. Apus-VECHIU. NOU. PIUA. PATRONUL VILEI. Boar. goar. VECHIU. NOU. lAiKUIlUL UILM. soar. soar Paris, 29 Fevruarie. Se afirmă cum că Thiers este resolut a susține cu orice chip pactul de la Bordeaux. Constantinopolia, 29 Fer. In una din ședințele ținute de ortodoxi, in Phanar, sub auspiciile preșidentiale ale Patriarhului, adunarea au respins proiectul inființărei unui Exarhh bulgar. Paris, 29 Fev. Numirea lui Fourniers ca ambasador la Roma este deja subscrisă. Paris, 29 Fev. Eri dimineață, ambasadorul german contele Armin, au subsemnat o convențiune clausată, prin care regulează modul plăței din a patra jumătate de miliarde astfel, incăt pănă la 6 Martie, să se plătească 410 milioane Germaniei, cu un discont de 5 ° C . Ministrul de finanța a Franției, Poyer-Cuertier a fost de față. Amsterdam, 29 Fev. „Gazeta generală comercială“ scrie: Contele Chambord, au sosit astăzi cu suita sa de la Dortrecht in Breda, si locuesce in „Otel la Coroană“ 3 Depeși Telegrafice. Londra, 1 Martie. Gladston respunde la interpelarea lui Disrael și dice, cum că respunsul guvernului american incă nu a sosit. Roma, 1 Mart. Prințul Friederic Carol, se duce săptămâna viitoare la Neapolia. Neapolia, 1 Mart. Regele a priimit pe generalul american Sherman și pe fiul președintelui Grant in o audiență privată. Versailles, 1 Mart Comisiunea pentru proiectul de lege a lui Lefranc, in cestiunea Pressei au desbătut ieri articolul I, și măneeală se va întruni. Se asigură, cum că un parlament domnesc o înțelegere. Brucsella, 1 Mart. „Curierul de Brucsela“ publică o adresă cătră contele de Chambord, făcută de ultramontani, cari protestează contra manifestărilor de la Anvers. Publicul este invitat la subscrierea adressei. Londra, 1 Mart. Un individ sa încercat a comite un atentat asupra reginei.Criminalul se numește O'Connor. Pistolul era neincărcat, vechiu și stricat. No. 21 Sciii din Intru: „Trompetta Carpaților“ in No. seu de la 20 Februarie a. c. vorbind despre jurnalul evreesc din Iaș și numit „Timpul“ se adresează mai intăi cătră Guvern și in urmă nefelicită și pe noi Iasseni. — Cităm din acest frumos articol numai următoarele: „Spre a mai da, cu ce să se mândrească Guvernul actuale, vestim publicului romăn, ca spre mai bună înțelegere și unitate intre „Romani" și „Jidovi,“ intre Români de rit israelit și intre Jidovi de rit eresent, se editează in Iassi o gazetă guvernamentală, tipărită in „jidovesce" și in „romănesce" sub numele de „Timpul"— „Onoare Iașenilor și junimei de acolo“ !" ■— Tot acest jurnal național vre și ne relatează următoarele: „In una din zilele trecute, cănd d. „Boliac“ făcu o interpelare guvernului, pentru calomniele ce i se aduc de jidovi, că ar fi partizanul lor... in Jioa acea au sosit o depeșă de la „Londra“ care arată, că ar fi masacru de Jidovi in acest „Stat barbaresc,“ o asemenea depeșă cu minciuni, dară cu minciuni intenționate, guvernul au avut îngrijirea se o bată in jurul interior al Camerei spre a o vedea negreșit deputații, ca se fie înspăimântați de puternică protecțiune de care se bucură Jidovi. — Iată textual e acea depeșă : „Ministrului afacerilor străine, Bucuresci, Londra . In ședința parlamentară, lordul Enfield, respune fondului Goldsmith, declară că guvernul angloz din causa persecuțiunelor evreilor in România, a ordonat consulului seu din Bucuresci, de a întrebuința toate puterile sale, cătră guvern spre a restabili ordinea.!!" Estragem din „Telegraful" de Bucuresci următoarele : Nemții, Ungurii și Jidovii au inceputueară o campanie de calomnii, de insulte și de cele mai grosiere injurii in adresa Statului Român. Suntem neciopliți, barbari, persecutăm pre melușeii de jidovi spre a-i jefui și.... „mișei înșelători, hoți" suntem noi Românii, dacă grațiosități ca cari ne apostrofează gazetele jidano-nemțesci și cele unguresci! — Și au deplină dreptate bunii noștri vecini Nemți și Unguri, căt pentru Jidovi nici vorbă, ei sunt poporul ales a lui Dumnezeu, pe care toate celelalte nații ilu persecută din causa religiunei pure ce și-au păstrat, pe cănd celelalte nații toate, și noi in frunte, suntem nisce păgăni, carii avem capul gros și nu putem înțelege minunatele credințe ale vițelului de aur Jidovescu. — Au dreptate Nemții, pentru că i-am desbrăcat de sărăcia in cestiunea Strasberg și apoi după ce le-am deschis apetitul, totuși avem veleități de nu ințelegemu marele lor amor pentru noi, deschidându-le fertila noastră țară pentru colonii. Și printr’această incăpăținare silim pe bieții oameni s’alerge tocmai prin America, peste nouă mări și nouă țeri, cănd noi suntem așa de aproape !!“ „Pressa" de la Bucuresci cu data de la 16 Fevruarie a. c. scrie in buletinul seu silnic: „Mica fracțiune a turbulenților și a dalipilor de popularitate, se mai încearcă din cănd in cănd a exploata chestiunea evreilor. Un furt, sau nu mai feim ce alt, se întâmplă intr’o biserică din Ismail, comis de cătră un ebreu, toți dalipii sar a ațița pasiunile populare contra tuturor ebreilor ; ca cum, adică, cănd un creștin comite un furt toți creștinii sunt culpabili pentru aceasta. Treaba vnse se face: se nasce zgomot, vorbă multă, ceva violențe materiali, Europa are se creadă că iar persecutăm pe ebrei, se vorbesce chiar in parlamentul Angliei, și d’aci înainte mai seim ce ? — Guvernul inse in ședința camerei de astăzi a fost foarte explicit și energic. A desmințit prea lămurit, că nici o persecuțiune contra Israeliților nu este in țară; că mica acțiune a unor puțini turbulenți nu are nici un ecou , și chiar cănd ar fi dispuși să treacă limitele protecțiunei ce legile acordă tuturor, „fără deosebire de religiune," guvernul este olăritit, ferm și energic, a pune la regulă pe acei domni, și a menține ordinea contra tuturor. Aceste cuvinte ale d-lui Costaforu au fost urnit aplaudate și aprobate de Cameră, care a trecut la ordinea <jiei, și a incuragiat pe guvern a persiste pe această cale salutariă. Așadar nici cu evreii nu potu turbulenți a-și face treburile !!" FOILETON. In sfârșit gerul sălbatic, care a strivit natura un timp atât de îndelungat a contenit.—Părăele curg in toate părțile și brândușa eșind albă și cochetă de sub invălișul înghețat al iernei, se scaldă in razele binefacătoare ale soarelui. In văzduh se aud glasuri de amor, cămpia țesună de tărăncile turmelor, și betréna earnă învinsă, se ascunde in dosul munților la suflarea de viață a primăverei. Numai lașul nu poate serba inpreună cu „Ciocârlia cea voioasă, inturnarea primăverei 11. — Grație patriarhlei noastre primării suntem reduși a regreta trecerea iernei, a cărei zăpezii umplând bortele de pe strade, făcea circulațiunea mai ușoară. Acuma o preumblare de la Palatul Administrativ la Copou a devenit o adeverată tortură, și dacă hazardul sau geniul omenesc nu va ajunge a descoperi mijlocul diriguirei baloanelor in aer, nu știu zeu cum vom mai circula pe stradele lașului fără de a ne sparge capetele. Zilele trecute prismbăm vestea inbucurătoare cum că drumul de ier ce va lega Iașul cu Odessa, in urma votului dat de Camera legiuitoare, dintr’o simplă speranțe, se va preface in realitate. Deși oarecare chiar consideră acest vot ca o inaltă tradare care va gârbovi biata Românie cu mii de nenorociri, totuși noi simpli muritori care nu avem sufletul așa de pesimist, salutăm cu bucurie această veste pe care odinioară o dorea însuși oamenii acelui chiar zbu-prevestitor. Dar ce folos că lașul va deveni mare și bogat in ciuda jftarulm in cestiune, ce folos că va avea felinare și pavele in ciuda patriarhalei primării, ce folos că va ajunge a fi locuit numai de îngeri fasonați după preceptele părintelui Creangă, dacă in luna viitoare August vom trebui se căutăm vecinica pomenire sermanei planete pe care soarta ne-a aruncat. Așadar voi amanți sorbiți fericirea prin toate cele cinci simțuri enumerate de d-la Xenopule, și nu ve perdeți timpul cu preumblări platonice prin grădina Primăriei; Voi sgârciți care ve ascundeți comorile, puneți voi de-acuma pe chei și petreceri; Voi babelor decoltați ve și mergeți la balul mascat; Voi popoare nu ve mai restoiți pentru deșertăciuni, căci zilele ne sunt numerate pe degete ! — Haideți cu toții se ne prindem in hora cea mare a veseliei—dinpreună cu părintele Creangă, căci dacă nu vom muri fizicește de ciocnirea planetei noastre cu cornetul anunțat de Noul Curier Romăn, desigur vom muri de urat cetind preceptele părintelui Creangă.—Și vai vom muri tocmai după ce grație Consiliului permanent al instrucțiunei publice sub președința d-lui Ministru Cultelor și instrucțiunei publice, vom fi invațat, in doua luni a scrie și a vorbi.—Vom păți ca și calul țiganului cari muri, tocmai cănd se deprinsese a nu mai mănca. Era in adevăr timp că după o așa mare anarhie limbistică se se decreteze pentru România o regulă uniformă de a vorbi, și fiindcă aceasta anarhie se simte tot atăt de mult și in alegerea hainelor și a nutrimentelor noastre, apoi așteptăm de la ințelepciunea d-lui Ministru Cultelor și a instrucțiunei publice, se mai decreteze o lege care se ne oblige a mănca și a ne imbraca intr’un mod uniform, pentru că dacă e vorba de regulă, apoi regula se fie intru toate.—Salutăm dar pe aquest oare quine Ministru Carnifice putinte fi prevădutor, quare in fine invață pe aque ingeniată Accademie Română cum se vorbească. —• Nu ne întrebăm aicea dacă d-la Ministru poate sau nu poate se silească pe profesori, că in cutare controverse juridică, filosofică, economică sau limbistică, se predec elevilor intr’un feliu și nu un altul; toate aceste blestemate de controverse, care sunt atâtea noduri gordiane pentru viitor, d-sa a găsit cu care se le tae cu sabia lui Alexandru și bine a făcut, ii vom face numai modesta întrebare dacă a pus aceeași îndatorire de a scrie și a vorbi d-lui Profesor de la Universitatea din Bucuresci și coleg al seu de la Justiție Costaforu. G. N.