Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-08-02 / nr. 85
onariale din acest oraș, că ar abuza de la datoriile legale. Aceste renundări, pre căt poartă un caracter grav, pe atâta ele nu precisază nici una din acele urmări abuzive, dacă ar exista, și in diue nu dă nici un indiciu, care ar putea inlesni vro urmărire. Subsemnatul in dorința sa legitimă a descoperi, dacă asemene denundări obscure poartă in sine vr’un caracter serios de adever, invită că orice persoană ar avea cunoștințe despre vr’o abatere din partea agenților polițienești, să denunțe formal subscrisului spre a rua pe dată măsurile cuvenite. Prefectul Poliției Iassi. G. Lățescu. ^(Consiliul Comunal). In ședința din 26 Iulie s’a lat următoarele demisiuni:*Referăndu-se Consiliul de către d. Angheliciu că in urma licitațiunei ținute pentru facerea mobiliarului pentru primărie, s’a presentat numai d-nul Space care se oferă a face acel mobilier pentru suma de 8.000 lei noi in timp de trei luni, Consiliul găsind terminul prea lung a luat hotărirea de a însărcina pe trei d-ni Consilieri ca să executese facerea acelui mobilier in terminul cel mai scurt și cu prețuri căt s’ar putea mai favorabile.—S’a admis de asemenea pentru mobilierul Comisiilor de despărțire sa se însărcineze pe d nii ajutori de despărțire.— S’a decis a se da un concediu d-lui Casier comunal, pentru a merge înaintea cursei de conturi unde este citat. Având cu această ocazie a se ocupa acolo și de afaceri ale comunei, Consiliul a decis a se da d-nului Casier o diurnă de căte 20 de franci pe zi. *** (Plecarea P. S. S. Mitropolitul.) Luni cu trenul de după amiază a plecat P. S. S. Mitropolitul Însoțit de Arhiereul Scriban și Arhimandritul Ieronim, pentru a face o călătorie de inspecție pe la toate mănăstirile și la toate bisericile din orașele ce cad sub eparhia I. P. Sale. La gară era așteptat de d. Prefect de Poliție cu ajutorii sei, de d. locotenent de Primar, P. S. Arhiereul Suhopan precum și de un mare numer il<>. preoți și a le public. P. S S. va merge . «auiaiurișmea Neamțul updu este a se face Simbíltft in 5 a curentei desgroparea remășiților I. P. S. Mitropolitului Sofronie. Mai mulți arhierei din deosebite eparhii au fost invitați acolo pentru aceasta. Călătoria P. S. S. va dura 20 de zile. *** (Anchetă.) D-nul prim procuror G. Negruzzi a fost trimis in anchetă la Bacău de d. procuror general pentru a cerceta despre moartea iii,cine.a_. s ‘are după svonul public ar fi murit de moarte violentă, și cu toate aceste s’au îngropat fără ca să se fie vre-o mesură din partea autorităților locale. (Mesură laudabilă). D-nul Dr Iuliano medicul desp. II cu ocasia ivirei colerinei care s’a cam respăndit in urba noastră, a luat măsura foarte înțeleaptă de a deplini diverse picături și medicamente pe la agenții comisiei pentru a se da celor ce vor avea nevoie. Mai mulți indivizi sau și folosit din aceasta. Ar fi de dorit ca toți d-nii mediei de despărțire să fie asemenea mfisură, căci agenții comisii sunt din natura ei persoanele cele mai •iv ■ de toți. ***Mănăstirea Frui , De mult timp acuma de cănd aceastaanăstuirit se mai poate mândri cu numele Eram- timp când nu era in țară o bisericăi s - te asemăna, atăt prin frumuseț Distracției sabat și prin strălucirea interior apoi prin posiția ei încântătoare la poalele cet.zinei și a -1 cu Gala ta. Grădina de prin porul măistrei era una din cele mai bine îngrijite. Acuma din neingrijirea nudului gave. Aceasta biserică este mai cu totul părăsită. Acoperementul este stricat și plouă in biserică, ogradă nu mai este, și din grădină au remas numai urme întrebuințăndu-se pentru pășunarea vitelor. Atenansele bisericei s’ar prefăcut in cazarmă. O astfel de indugrijire.. un astfel dens de tot ce este mai vrednic de păstrat și respectat este îvoitător ; față ce asemine stare de lucruri este mult de ocoliit. soarta unui popor care aude ușor ieiA j ce se referă la trecutul seu, care ne ingrijește de lăcașurile cultului - t un prin aceasta și religiunea care cospostește la umbra lor. Iu Gc u.*r.ia se dărâmase mai dăunăzi un turn de roma antică, și de îndată prin sus se inima o sumă însemnată din cai o se epoi â, și la noi nu se găsește nimeni care să rădice glasul pentru a protesta contra nepuserei neertate a tuturor gur mllor ce se strecură la putere și care sunt>< »"■•«•de a îngriji de obiectele cultul Aceasta neagrisire este generală. Mănăstirea Galata este inchisă de 5 ani, Sf. Sava d in Iași și mai toate celelalte sunt in starea cea m.v dep’o rabdă. Secularisirea avei lor n an: Ar- A ■ fost pănă acuma un bine numi popivați nu pentru Stat și aș- -(Curățenie.) Pol .< a luat cele mai energice măsuri pentru ea: • • a cum și Primăria de a face iar nu,im baratce de lemn afară de naș, ca la caa de boală să aibă cetățenii si l a se adăposti. *** (Vânzarea peștelui) a oprit de către 1 Primărie, din causa poalei bolerină. S’a găzit pe la mai multe pivnițe spre ver»zare felurite fructe care fiind oprit vân iarea lor s’au adus la Primărie unde sau nimiciți * * 0ungași prinși.) D.o zv* . (mhhluăndu se informații că trei pungași numiți Marcu Vaserman, Gherșiu Sin Luzanu și Șloim țibesin Drac. • au fost duși in târgul Fălticeni dup- magărit in timpul de iarmaroc, s’au luat mosu i in contra ior in căt in ziua de 22 Iulie s'au prins și s’au înaintat parchetului. *** (Furt.) In noaptea de 30—31 Iulie s’a furat prin spargerea unui părete de la băcălia Evreului Bereu Vaisman din desp. a IlI-a, strada Sărama, saltarul tejghelei in care era 2 fășicuri căte de 50 sfanți, 6 fășicuri de căte 12 1. v., 1 galb. și mai multe mărunțișuri dimpreună cu 2 inele ce erau amanetate și d’ate măncărei. Saltarul s’a găsit a doua zi in grădină. Furii nu s’au prins. NSERȚIUNI ȘI RECLAME. * Iași, 1 August 1872, tomnule Redactori n din No. 79 a ziarului d-voastre in intitulată „Hoție femeească,“ că ați uiti că această femee s’a prins de d. ir .lesp. 1, ve rog spre restabilirea an ului a publica că această femee am eu pe lângă cărămidaria d-lui Sturza •gușor și am predat’o d-lui sub-comisar ; ghiiu împreună cu banii găsiți la densa , lua disposițiunile cuvenite. La aceasta ia față chiar și păgubașul acestor bani. Piniți etc. I. Costinescu. Soiii din tara. * Botoșani, 29 Iulie. (>ouție bătută). Eri zica miaza din ordinul Comisarului III, ducându- i un evreu la Poliție pentru oarecarea urări comise de densul, pe strada mare, I. Climescu, membru comunal și ofițerul turei civile, întâlnind pe uliță pe caporalul vienii de vii care conducea pe Evreu ilie, a inceput a bate pe caporal cu i.c .,1 ce avea in mână și luând pe evreu aană, l’am dus acasă la d-nul Climescu. 1 țin de orice comentar sau critică, fiind tu! in natura sa destul de clar. R. Atac contra carierei. Indie Galați Peni cariera cu banii Statului și particuari a valoare de 30,000 lei noi a fost atade 5 făcători de rele. Dorobanțul și ■ ictorul s’a luptat vitejește. După ce au »ri fit focurile, din care n’au căzut nici un dorobanțul a luat in mână sacul pi care fu lăsat pănă nu i-a tăet mapa cu carnea. Onoare curajosului dorobanț, anume cu părere de reanu’l cunoașterii. Lord au luat banii și pănă acuma, nu s’au descoperit. G1A MONOPOLULUI TUTUNURILOR. PUBLICATIUNE. O.misiunea arbitrilor, conform art. 16, 17 ed 19 din legea monopolului tutunurilor și art.95 și 150 din regulamentul de aplicațiune al acestei legi, a fixat următorul tara pentru prețurile cu cari au a se vinde ce regie tutunurile, tabacurile și țigările in uitenfal de la 7 August viitor și până la 3.1 iemvrie anul curent. I. Tutun Turcesc. «''nl'+proo T f»hîlr»r>* lxi ti RO ’) Responsabilitatea articolelor publicate subt această rubrică, privesce numai pe autoriu TI. Tutun Indigen. Calitatea dhilogiei d. 10. Aceste prețuri se publică spre știința on. public cu adăugire că, spre a nu se lăsa loc la fraude, sa stabilit următoarea distincțiune intre pachetele in cari au a se vinde diversele calități de tutunuri: Tutunul calitatea I este așezat in cutii de tineche cu etichetă galbenă. Tutunul calitatea II este așezat in pachete asupra cărora este scris : marca țeței prețul și greutatea, cu culoare albastră. Tutunul calitatea III este așezat in pachete asupra cărora este scris : marca țeței, prețul și greutatea, cu culoare verde. Tutunul calitatea IV este așezat in pachete asupra cărora este scris : marca țeței, prețul și greutatea, cu culoare roșie. Tutunul calitatea V este așezat in pachete asupra cărora este scris : marca țeței, prețul și greutatea, cu culoarea neagră. Directore general Ss. Gemähling. Vezută de noi, ministrul finanțelor, și autorisfun publicațiunea. (S. S.) p. Ministru (semnat) Teulescu. No. 505. Iulie 25. SOCIETATEA Regiei monopolului tutunului din România. STATUTE, TITLUL III. Administrațiunea societăței. (Urmare), Art. 32. Administratorii sunt mandatarii teimporali și revocabili ai societăței; vei nu contractează prin gestiunea lor nici o responsabilitate personală peste acea fixată de lege. Art. 33. Comitetul experților se compune de șase membri aleși din 5 in 5 ani de adultirea generală a acționarilor. Prin derogațiune la articolii de față, cei antei experți pentru primul period de 5 ani se vor nuri de concesionari. In caz de vacanție ia comitetul experților, consiliul de administrațiune va numi provisoriu la locul vacant pănă la viitoarea adunare a acționarilor. Art. 34. Vezi care expert e dator a depune,in casa societăței, pană la 8 zile de la numirea sa 50 acțiuni de ale societăței, care vor sta inalienabili pentru toată durata funcțiunilor sale. Experții nu au leafă fixă, ei primesc sumele determinate prin art. 38 și 40. lit. C. Ei se adună după convocarea directorului general de căte ori interesul societăței o r-i cél prțir. 'A.1-- „s ,i Adunarea lor presidează de directorul general și deliberațiunile lor au numai a■s Art. 3u. Direcțiunea genera aerllrrtrimml r....-/ ».,1 - ‘ ): 1 . Triiunii ceruți de serviciu. >«"• de director general, concesionarii 'și reservă drept,. „G * tui va ai înlocui. Directorul general e dator a depune in casa societăței 50 acțiuni inalienabili pentrutoată durata funcțiunilor sale. Garanțiile ce vor avea a depune șefii de diviziuni și cei alți amploiați se vor fixa de consiliul de administrațiune, ținând compt de partea de responsabilitate ce convine funcționarilor lor. Art. 37. Un regulament special va determina cercul de lucrare al consiliului de administrațiune, al comitetului experților și al directorului general, precum și ea operațiunea lor mutuala in interesul societății. Art. 38. Valoarea marcelor de presență retons de presence va fi de franci 40 pentru un membru al consiliului de administrațiune, și de 20 franci pentru un membru al comitetului de experți. Priimcov și neamțul m’ajunsere. — Căt e de cald! observa Priimcov. — e chiar mădușeală, dar unde e soția mea ? — îmi pare că’n casă, respinsei u. — Gândesc că e timpul de prânz, replica el. D-ta cetești foarte bine, adăogi peste puțin. — Verei Nicolaevna, imi pare că i-a plăcut „Faust“, zisei. — Fără ’ndoială ! esclama Priimcov. — O desigur! afirma Șimel. Intrasem in casă. — Unde’i doamna ? intreba Priimcov pe o servitoare din casă. — S’a dus in atac. Ești pe terasă impreună cu Șimel. Bătrânul rădica capul speceriu. — Căte stele! pronunță el a lene, mirosind tabac. : și cănd me gândesc că aceste toate sunt lumi, adăugi el mirosind din nou. Nu aflai necesar să-i respund și numai privii iu tăcere la ceriu. O incertitudine neînțeleasă imi apasă sufletul. Îmi părea că stelei ne priveau cu gravitate. Peste vr’o cinci minute apără Priimcov și ne invită la prânz. In curând veni și Vera Nicolaevna. Ne așezarăm. . -Tran priviți pe Vera, imi zise Priimcov. Me uitai la densa. — Nu observați nimica! In adevăr, observam o schimbare in fața ei, dar nu știu de ce, respunsei. — Nu, uimică. — Ochii, nu-i sunt roșii ? unni Priimcov. Nu respunsei nimica. .— Inchipuiți-vă, vin sus ș’o găsesc că plânge. Aceasta de mult nu i s’a întâmplat. Pot chiar să ve spun cănd a plâns ea pentru ultima oară , cănd Sașa ne-a murit. Iată ce ai făcut d-ta cu . „Faustul“ d-tale! adaogi el zimbind. — Vra să, zică, Vera Nicolaevna, începui eu , d voastră vedeți acum c’avem dreptate cănd.... — Nu m’așteptam la aceasta, mă întrerupse ea , dar dncă Dumnezeu știe dacă aveți dreptate. Poate de aceea chiar vie oprea muma de a ceti asemenea cărți, că știa.... Vera Nicolaevna se opri. — Cine știa ? repetai eu—spuneți. — Pentru ce ? Și așa imi e rușine : de ce oare am plâns. Dar noi vom mai vorbi încă. Multe nu le-am înțeles bine. — De ce dar nu m’ați întrerupt? — Cuvintele le-am înțeles cu toate, și chiar sensul lor, dar. . . Ea nu termina și stătfi gânditoare. In momentul acela s’auzi vițetul frunzelor subit clătinate de vântul ce se stârnise, Vera Nicolaevna tresări și se întoarse spre fereastra deschisă. — V’am spus eu, că are să fie furtună ! eselama Priimcov. r—. Dar tu, Veră, ce tresari astfel ? Ea’s primi in tăcere. (Fulgerul care abea străluci in departare, se reflecta misterios pe fața ei neschimbată). — Tot din causa lui „Faust“, urma Prismeov. — După prăuzi vom merge îndată la culcare. .. nu-i așa d-le Și mei. — După plăcerea morală, repaosul fisic este tot atăt de binefăcător căt și folositor, replica bunul neamț, și sorbi un pahar de apă, îndată după prinzi nedespărțirim. Luăndu-mi adio de la Vera Nicolaevna si străn săi mana, măna ei era rece. Venii in odaea destinată mie ș’inainte de a me destraca ș’a me pune in așternut, statui mult timp dinaintea ferestrei. Prezicerea lui Priimcov se implinise: furtuna se apropie și se descarcă. Ascultam sgomotul ventului, trăsnetul și loviturile ploaei, priveam cum la fiecare isbucnire de fulger biserica din apropiere, edificată pe malul lacului, d’odată apărea cănd neagră pe fonul alb, cănd albă pe fonul negru, cănd eară și se perdea in intunericime... Dar găndirele mele erau departe. Gândeam la Vera Nicolaevna, la acele ce-mi va zice ea, după ce va ceti singură pe „Faust“, gândeam la lacrimele ei, imi aminteam cum asculta ea... Furtuna de mult tăcuse—stelele luceau, totul se liniști. O pasere necunoscută cănta in diferite tonuri, repetind de mai multe ori aceleși cântări. Voacea ei resunătoare, singuratecă resuna straniu in mijlocul liniștei adânci; ear eu încă nu mă culcasem... A doa zi dimineață, cel antei intrai in salon și me oprit dinaintea portretului Elțovei. „Ce a gândit ca un sentiment tainic, de un triumf ironic — totuși i-am cetit fiicei tale cartea oprită. „D’odată imi pării... poate ai observat că ochii eu face partic sau direct asupra privitorului... ânsö astă dată, zeu, crezui că bâtrâna și s-a îndreptat asupra-mi cu bănueală. Mĕ intorsei de la dénsul, mă apropiei de fereastră și văzui pe Vera Nicolaevna. Cu cortelul pe umer, eu o batistă albă ușoară pe cap, ea mergea prin grădină. Ești indată înaintea ei și-i dădei buna ziua. — Toată noaptea n’am dormit, imi zise care doare capul, am eștt la aer curat poate imi va trece. — Se poate oare să fie din cauza cetivei de eri ? o întrebai. — Desigur, nu sunt deprinsă cu de acestea. In cartea d-tale sunt lucruri de care nu me pot nici cum desface; îmi pare chiar, că ele imi ard capul acum, adaogi ea, punând măna pe frunte. — Și-i prea bine, pronunțai :—ănse-mi e teamă ca lipsa aceasta de somn și durerea de cap să nu-ți strice gustul de a ceti asemenea lucruri. — O credeți ? replica ea și trățise in treacăt o ramură de iasomie sălbatecă. D-zeu