Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-08-02 / nr. 85

Anul V. lassi, Mercuri 2 August 1872. PREȚUI. ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. n șese luni 11 ,, ,, „ trei luni 6 „ „ Districte: Pe un an 24 lei noi. „ șese luni III „ „ ,, trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. la IB­I A § I­I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo­litografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 85. AN.UNGIURL Rândul sau locul sau 15 bani. I­nserțiuni și reclame. Rândul­­ 50 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. CIRI DIN AFARA. FRANȚIA: Acum este liniște la Versailles. Mai toți de­putații s’au dus pe acasă; au remas numai cei ca­ri fac parte din comisiunea de perma­­nență. Serviciile detașate, ale diferite minis­tere s’au reîntors și ele la Paris. D-nul Thiers, însoțit de doi adjutanți și de doi secretari a plecat la Tronville; po­­pulațiunea acestei localități­i a făcut o prii­­mire princiară. Se zice că D. Thiers are să consacre tot timpul său liber la studiul pro­­ectelor sale de reorganizațiune militară și administrativă. Se va întruni consiliul de miniștri odată pe săptămână în Tronville, și odată pe săptămănă­­. Thiers va merge la Versailles. Stânga republicană din Adunarea națio­nală a publicat un manifest care prin de­șertarea in curând a celor din urmă 6 de­partamente ocupate, prin acoperirea împru­mutului de 12 ori, prin avântul ce a luat comercial și industria, și prin neputința in care se găsesc fracțiunile politice, încearcă a justifica conduita membrilor stingei și spri­jinul ce au dat ei președintelui republicei. Manifestul zice­ancă că politica republicani­lor este o politică conservatoare și de re­­parațiune, și dacă au votat ei impositul a­­supra materiilor brute a fost pentru că nu­mai remăsese altă resursă spre a asigura dobânda împrumutului. In­căt privește ce s­­trunga disolvării, după votul budgetului pe 1873 și a legilor de reorganisare a armatei, insăși Adunare, adaugă manifestul, va înțe­lege că misiunea sa este sfirșită. Comisiunea studiilor de drept a hotărit ca studiul dreptului administrativ și a eco­nomiei politice, care sunt prea părăsite in scoli, să ocupe un mai mare loc in progra­me , lecțiile pentru aceste obiecte să se facă in curs de doi ani. Unii din membrii aces­tei comisiuni vroeau ca cele patru inscrip­­țiuni pentru doctorat să se ia in doi ani, după observatiunea Ministrului de instrucți­une publică, ca oameni in vârstă voind să trea­că doctoratul, ar fi imspedecat de timpul cel­­ lung de doi ani, comisiunea a adoptat păre­rea ministerului, adecă ca timpul acesta să­­ fie­ de un îAi. I ’ GERMANIA. «* S’a serbat la 1 August la Munich a 400 aniversară a fondațiunei Universității; au luat­­ parte la această solemnitate mai mulți membri din familia regească, toți miniștri bavarez, și deputați,ani de la multe univer­sități din Germania și străinătate. Cu aceas­tă ocasiune s-au oferit titlul de doctor al Universității din Munich, honoris causa, la mai multe persoane străine sau indigene, de către facultățile de drept, de filosofie, de eco­nomie politică și de medicină. Numai facul­tatea teologică a refuzat de a face vre­o numire oare­care, sub pretext că ar fi un doliu sub un rector eretic ,ca Döllinger, și că gradele conferite de o asemenea autori­tate n’ar fi valabile. Nici unui francez nu s-a acordat asemenea distincțiune ; esclusiunea acestora era comandată de împrejurări; le a fost teamă facultăților să nu încerce un refus umilitor dictat de posițiunea de ini­miciție iu care s'au pus erudiții francez, față cu confrații lor germani. ANGLIA. Când termenul tractatului de comerț cu Franța va fi espirat, guvernul englez nu va mai recunoaște acestei națiuni dreptul de a fi tratată pe piciorul națiunilor celor mai favorizate; pe de altă parte, se va examina cestiunea dacă nu ar fi bine să se supue la o raclă de esport cărbunii engleji ce sunt destinați pentru Franța. O comisiune din sinul Camerei Comune­lor fusese aleasă spre a examina in puntul de vedere practic construcțiunea unei căi­­ ferate de la Mediterana la golful Persic prin Liban și valea Eufratului, care ar scurta foarte mult drumul din Anglia la Indii. Co­misiunea opinează pentru construire; ea cre­de că indigenii nu vor causa stricăciuni nici in timpul construcțiunei nici in urmă, că guvernul turc va da ajutor pentru esecuțiu­­nea proectului. Comitetul sfătuește clar pe guvern de a intra in tratație cu Turcia. Ca­lea de astăzi la Indii prin Marea Roșie va fi încă folositoare cu toată concurența ce-i, va face drumul cel nou. Jurnalele engleze se arată in genere foar­te favorabile pentru intălnirea proectată a celor trei împărați; ele văd aci un semn de pace pentru Europa, și pentru Rusia in par­ticular, o garanție la desvălirea libertăților sale interioare. Guvernul englez este in ajunul unei rup­turi de relațiuni diplomatice cu Egipetul ; știri telegrafice sosite de curănd arată că mai multe provincii din Abisinia, a căror neutralitate era garantată de Anglia, au fost ocupate de o espedițiune de soldați egipteni care operează in cel mai mare secret : că trupele Egipetului pot să cucerească Abisi­nia in trei săptămăni, inainte ca Europa să poate lua măsuri de intervențiune. Exemplarul 20 de bani.­iabilității generale a Statului, semănănd fa­cultativ, bine fie înțeles, ministerului a con­firma adjudecația, dacă oferta este avanta­joasă sau a procede la o nouă licitație, la cas contrariu. Concurenții se vor conforma pentru ori­ce adjudecație, atăt condițiunilor generale, căt și te­stului articolelor 40—57 inclusiv din legea comptabilității generale a Statului. Decisiunea de față se va comunica tutu­ror prefecturilor și inginerilor de circum­­scripțiuni ca să o observe, și să o aplice întocmai, și șefii divisielor o vor aduce la îndeplinire publicăndu-se și prin Monitorul Oficial. Ministru: N. Crețulescu. Italia , Belgia . Elvețiat Pe șase luni 22 tr. Francia. Pe șase luni 26 franci Stil T­i­) t p 1 T R­o­v­in­­ I.­­ I­I. I Răsăritul Apusul Stil Stil .» v­it­r 11 3 i­t.* 1 i Í Răsăritul Apusul I Teci. iu. nou. V^V. PATRONUL I*­I­L­E 1. Soarelui. Soarelui. rechin. nou. 1)IOA- PATRONUL p­I­L­E 1. soarelui. Soarelui. August. 7 Orei m. OreT mi August. 1 Aug­usti * lore. m. Dre. m. ^ . ^A Duminică. Ap. Sila și Siluan. 4 56 7 9 3 15 Joi. 1 Cuv. Isachie și Faust. 15­2­7 2 12 Lunni. 1 Dreptul Eudochim. 4 57 7 8 4 16 Vineri. SS. 7 Muc. din Efes. ] 5­3 7­0 1 l­ o I Scont. Cinst. Cruci și Macov. . 4 58 7 6 5 17 Sâmbătă. i Muc. Eusignie. 5 4 6 59 " Mercuri. Moaștele Sf. Ștefan._______5 17 4­6 ÎS Duminică. (+) Schimbare la față. 5 5 6 58 ACTE OFICIALE. Decisiune ministerială.­ ­ Avend in vedere că, prin usul ce s’a in­trodus la licitațiune ce se țin in acest mi­nister, pentru diferite lucrări publice, de a se primi supra-oferte, doue și trei zile in urma zilei ficșată pentru adjudecații, licita­­țiunile devin ilustrii. Avănd in vedere că doritorii serioși se sfiesc in ziua ficșată pentru adjudeca­ție, din pricina temereia asupra­ ofertelor, a oferi ade­văratele prețuri, asupra cărora el­­ și-a făcut calculele lor. Avend in vedere observațiunea ce s’a fă­cut, că prin zisul­ui, cele mai multe ori, concurenții puțini serioși, odată ce au luat cunoștință de prețurile eșite la ziua adjude­catei, vin de fac supra-oferte, cu scop nu­mai de a specula intreprisele scoase in li­citațiune. Avend in vedere întârzierile ce se aduc, puner­i in esecutare al lucrărilor prin supra­oferte — ele, cele de mai multe ori, necesi­tând nouă licitație de două și de trei ori, și aceasta fără vre­un avantagiu pentru Stat. Se zice : Nu se va mai priimi in viitor nici o su­­pra-ofertare după încheierea procesului ver­bal, care se face, pentru fie­care adjude­­cație, conform articolul 54 din legea comp­­ recisiune ministerială. Sunt confirmați in posturile de agenți prin­cipali și represintanți ai regiei monopolului tutunurilor, posturi in care sunt numiți de regie : Sciii Locale. COMUNICA­T. Căteva scrisori anonime, cu multă pasi­une atribuesc unora din d-nii Comisari de V­ ­OILETON. FAUST. Narație in noue epistole. Din ruș, a lui I. B. Turghenief trad. de C. Aroneanu. (Urmare). EPISTOLA A PATRA. (De la același cătră același.) Satul M . . . pe 20 Iunie 1850. Cetirea a avut loc eri iubite amice, și vei vedea cum. Mai ăntăi de toate me grăbesc a­ ți spune: un succes neașteptat... adecă succesul nu e cuventul... Ascultă dar. Am venit la timpul de masă. La masă am fost noi șese: ea, Fru­mcov, fiica lor, guvernanta (o figură balae neînsemnată), eu și un neamț bătrăn, scurt, curat, bărbierit, ghileșit, intr’un frac cafeniu, c’o față din cele mai modeste și mai oneste, c’o zimb­ire fără dinți, c’un miros de care de cicoare.... toți nemții cei bătreni miros astfeliu. Și făcui cunoștința, se numea Șimel, profesor de limba germană la vecinii lui Prismcov, principii X...— Vera Nicolaevna părea că e bine­voește și l’a invitat să asiste la cetirea noastră. Sta­­turem mult la masă, după aceea făcurăm o primblare. Timpul era minunat. Dimineața căzuse o ploae furtunoasă, dar in spre sară totul se liniști. Ești cu Vera Nicolaevna in­­tr’o poeană deschisă. Drept asupra-i in înăl­țime plutea un nour mare, albastru; pe densul se’ntindeau ca fumul niște linii albii; o ste­luță, când aparend când disparend, tremura pe marginea lui; eară ceva mai departe pe azurul purpuriu se vedea secerea albă a lu­­nei. Indicai Yerei Nicolaevnei acest nour. — Da, zise ea, este foarte frumos, anse priviți incoace. Me intorseiu. Un mare nour negru se redica acoperind prin sine apunăn­­dul soare; acest nour avea forma unui vul­can, verful seu se reschira pe ceriu ca un snop gros, o roșață sinistră-i coloră m­argi­nile lui și intr’un loc i despica chiar prin mijloc masa sa deasă ca ți cum isbucnind din craterul înfocat.. . . — Are să fie furtună, observa Priimcov. Dar mă îndepărtez de la obiectul princi­pal. In ultima epistolă uitai să-ți spun, că venind acasă de la Priimcov, imi părea reu­e și promisesem pe „Fausti"; pentru prima oară era mai nimerit Siler, dacă este vorba de nespți: me ingrijiau mai cu samă scenele de la ipeeput pănă la cunoștința cu Gret­­chep; de Mefistofeles încă nu eram prea si­gur. Dar mă aflam sub impresia lui „Faust“ și nimic asta n’aș fi putut ceti cu mulțumire. După ce insera merserem in chioșc, acesta c’o zi ’nainte fu mobilat. In dreptul ușei di­naintea unui ptic divan era așezată o masă rotundă acoperită cu o față curată, împre­jurul acesteia scaune ș’un fotoliu, pe masă ardea o lampă. Mă așezatu pe divan și luaiu cartea in m­rnă. Vera Nicolaevna se puse in fotoliu ceva mai departe, aproape de ușă. Prin ușa deschisă in mijlocul intunecimei se desemna lin legănăndu-se o ramură verde de salcăm. Din cănd in cănd intra in odae căte un curent de aer de noapte... Priim­cov iși lua loc la masă lângă mine, neamțul lângă dânsul. Guvernanta remăsese in casă cu Natalia. Improvizat un mic discurs in­troductiv , amintit despre vechia legendă a doctorului „Faust“ și rugai să mă intre­­rumpă cănd nu vor­ înțelege ceva. Apoi imi dresei voacea... Priimcov me ’ntreba dacă nu-mi trebue apă cu zahar, și se putea în­țelege din toate că renase foarte satisfăcut de întrebarea făcută. Refușat. Se făcu o tă­cere profundă: începui a ceti fără se rădic ochii, mă simțiam strimtorat, inima ’mi ba­tea și voacea’mi tremura. Cea ăntei escla­­mație de compătimire e și din gura neamțu­lui și'n tot timpul cetirei el singur intre­­rumpea tăcerea.... „Minunat! înalt!“.... repeta el mai adăugănd căte­odată : „aceasta ănsă este rud.“ Lui Prismcov ii era úict, după căt putut observa , nemțește înțelegea destul de puțin și mărturisise singur că nu’i plă­ceau versurile.... Să nu fi venit intre noi. In timpul mesei m­e gândit să-i dau a înțe­lege că, cetirea poate să se facă și fără den­sul, dar mi-a fost rușine. Vera Nicolaevna sta nemișcată, o privii pe furiș de vr’o doua ori; ochii sei erau fixați asupra’mi cu atenție; fața sa imi păru palidă. După cea ăntei în­tâlnire cu Gretchen, ea să’ndeparte de la spe­tele fotoliului și’ncrucișind manife stătu in această posiție neclintită până la fine. Sim­țiam că lui Pri­mcov ii venia amețeală ș’a­­cesta me făcea la ’nceput mai puțin căldu­ros, ănse încetul cu încetul uitat de dânsul me transportai și ceream cu entusiasm și seducție.... Ceream numai pentru Vera Ni­colaevna ; o voace interioară imi spunea că „Faust“ o impresionează. Cănd terminai,­­in­­termezzo il lasasem, această bucată după modul seu aparține părței a doua, din „Noaptea pe Brachen“ încă am lasat ceva) .... Cănd terminai, cănd resuna ultimul cu­­vânt „Gretchen!“ neamțul pronunță cu umi­lință : „Doamne căt e de­ frumos!“ Bietul Priimcov se rădică voios, respiră și ’ncepu a-mi mulțumi pentru plăcerea ce i o procu­rasem.... Dar nu i-am respuns , priveam pe Vera Nicolaevna----vroeam s’aud ce va zice densa. Ea se rădică, se apropie cu pași nesiguri de ușă, stătui puțin pe pragul ei și se cobori încetișor in grădină. Alergai după densa. Făcuse căți­va pași, rochia ei abea ’nălbea prin umbra deasă. — Dar ce ? strigai eu :—nu v’a plăcut ? Ea se opri. — Puteți să-mi lasați această carte ? re­suna voacea ei. V o fac present, Vera Nicolaevna, nu­mai dacă voiți să o aveți. — Mulțumesc! — respunse ea și dispăru.

Next