Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-08-02 / nr. 85
Anul V. lassi, Mercuri 2 August 1872. PREȚUI. ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. n șese luni 11 ,, ,, „ trei luni 6 „ „ Districte: Pe un an 24 lei noi. „ șese luni III „ „ ,, trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. la IBI A § II. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 85. AN.UNGIURL Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 50 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. CIRI DIN AFARA. FRANȚIA: Acum este liniște la Versailles. Mai toți deputații s’au dus pe acasă; au remas numai cei cari fac parte din comisiunea de permanență. Serviciile detașate, ale diferite ministere s’au reîntors și ele la Paris. D-nul Thiers, însoțit de doi adjutanți și de doi secretari a plecat la Tronville; populațiunea acestei localității a făcut o priimire princiară. Se zice că D. Thiers are să consacre tot timpul său liber la studiul proectelor sale de reorganizațiune militară și administrativă. Se va întruni consiliul de miniștri odată pe săptămână în Tronville, și odată pe săptămănă. Thiers va merge la Versailles. Stânga republicană din Adunarea națională a publicat un manifest care prin deșertarea in curând a celor din urmă 6 departamente ocupate, prin acoperirea împrumutului de 12 ori, prin avântul ce a luat comercial și industria, și prin neputința in care se găsesc fracțiunile politice, încearcă a justifica conduita membrilor stingei și sprijinul ce au dat ei președintelui republicei. Manifestul ziceancă că politica republicanilor este o politică conservatoare și de reparațiune, și dacă au votat ei impositul asupra materiilor brute a fost pentru că numai remăsese altă resursă spre a asigura dobânda împrumutului. Incăt privește ce strunga disolvării, după votul budgetului pe 1873 și a legilor de reorganisare a armatei, insăși Adunare, adaugă manifestul, va înțelege că misiunea sa este sfirșită. Comisiunea studiilor de drept a hotărit ca studiul dreptului administrativ și a economiei politice, care sunt prea părăsite in scoli, să ocupe un mai mare loc in programe , lecțiile pentru aceste obiecte să se facă in curs de doi ani. Unii din membrii acestei comisiuni vroeau ca cele patru inscripțiuni pentru doctorat să se ia in doi ani, după observatiunea Ministrului de instrucțiune publică, ca oameni in vârstă voind să treacă doctoratul, ar fi imspedecat de timpul cel lung de doi ani, comisiunea a adoptat părerea ministerului, adecă ca timpul acesta să fie de un îAi. I ’ GERMANIA. «* S’a serbat la 1 August la Munich a 400 aniversară a fondațiunei Universității; au luat parte la această solemnitate mai mulți membri din familia regească, toți miniștri bavarez, și deputați,ani de la multe universități din Germania și străinătate. Cu această ocasiune s-au oferit titlul de doctor al Universității din Munich, honoris causa, la mai multe persoane străine sau indigene, de către facultățile de drept, de filosofie, de economie politică și de medicină. Numai facultatea teologică a refuzat de a face vreo numire oarecare, sub pretext că ar fi un doliu sub un rector eretic ,ca Döllinger, și că gradele conferite de o asemenea autoritate n’ar fi valabile. Nici unui francez nu s-a acordat asemenea distincțiune ; esclusiunea acestora era comandată de împrejurări; le a fost teamă facultăților să nu încerce un refus umilitor dictat de posițiunea de inimiciție iu care s'au pus erudiții francez, față cu confrații lor germani. ANGLIA. Când termenul tractatului de comerț cu Franța va fi espirat, guvernul englez nu va mai recunoaște acestei națiuni dreptul de a fi tratată pe piciorul națiunilor celor mai favorizate; pe de altă parte, se va examina cestiunea dacă nu ar fi bine să se supue la o raclă de esport cărbunii engleji ce sunt destinați pentru Franța. O comisiune din sinul Camerei Comunelor fusese aleasă spre a examina in puntul de vedere practic construcțiunea unei căi ferate de la Mediterana la golful Persic prin Liban și valea Eufratului, care ar scurta foarte mult drumul din Anglia la Indii. Comisiunea opinează pentru construire; ea crede că indigenii nu vor causa stricăciuni nici in timpul construcțiunei nici in urmă, că guvernul turc va da ajutor pentru esecuțiunea proectului. Comitetul sfătuește clar pe guvern de a intra in tratație cu Turcia. Calea de astăzi la Indii prin Marea Roșie va fi încă folositoare cu toată concurența ce-i, va face drumul cel nou. Jurnalele engleze se arată in genere foarte favorabile pentru intălnirea proectată a celor trei împărați; ele văd aci un semn de pace pentru Europa, și pentru Rusia in particular, o garanție la desvălirea libertăților sale interioare. Guvernul englez este in ajunul unei rupturi de relațiuni diplomatice cu Egipetul ; știri telegrafice sosite de curănd arată că mai multe provincii din Abisinia, a căror neutralitate era garantată de Anglia, au fost ocupate de o espedițiune de soldați egipteni care operează in cel mai mare secret : că trupele Egipetului pot să cucerească Abisinia in trei săptămăni, inainte ca Europa să poate lua măsuri de intervențiune. Exemplarul 20 de bani.iabilității generale a Statului, semănănd facultativ, bine fie înțeles, ministerului a confirma adjudecația, dacă oferta este avantajoasă sau a procede la o nouă licitație, la cas contrariu. Concurenții se vor conforma pentru orice adjudecație, atăt condițiunilor generale, căt și testului articolelor 40—57 inclusiv din legea comptabilității generale a Statului. Decisiunea de față se va comunica tuturor prefecturilor și inginerilor de circumscripțiuni ca să o observe, și să o aplice întocmai, și șefii divisielor o vor aduce la îndeplinire publicăndu-se și prin Monitorul Oficial. Ministru: N. Crețulescu. Italia , Belgia . Elvețiat Pe șase luni 22 tr. Francia. Pe șase luni 26 franci Stil Ti) t p 1 T Rovin I. II. I Răsăritul Apusul Stil Stil .» vitr 11 3 it.* 1 i Í Răsăritul Apusul I Teci. iu. nou. V^V. PATRONUL I*ILE 1. Soarelui. Soarelui. rechin. nou. 1)IOA- PATRONUL pILE 1. soarelui. Soarelui. August. 7 Orei m. OreT mi August. 1 Augusti * lore. m. Dre. m. ^ . ^A Duminică. Ap. Sila și Siluan. 4 56 7 9 3 15 Joi. 1 Cuv. Isachie și Faust. 1527 2 12 Lunni. 1 Dreptul Eudochim. 4 57 7 8 4 16 Vineri. SS. 7 Muc. din Efes. ] 53 70 1 l o I Scont. Cinst. Cruci și Macov. . 4 58 7 6 5 17 Sâmbătă. i Muc. Eusignie. 5 4 6 59 " Mercuri. Moaștele Sf. Ștefan._______5 17 46 ÎS Duminică. (+) Schimbare la față. 5 5 6 58 ACTE OFICIALE. Decisiune ministerială. Avend in vedere că, prin usul ce s’a introdus la licitațiune ce se țin in acest minister, pentru diferite lucrări publice, de a se primi supra-oferte, doue și trei zile in urma zilei ficșată pentru adjudecații, licitațiunile devin ilustrii. Avănd in vedere că doritorii serioși se sfiesc in ziua ficșată pentru adjudecație, din pricina temereia asupra ofertelor, a oferi adevăratele prețuri, asupra cărora el și-a făcut calculele lor. Avend in vedere observațiunea ce s’a făcut, că prin zisului, cele mai multe ori, concurenții puțini serioși, odată ce au luat cunoștință de prețurile eșite la ziua adjudecatei, vin de fac supra-oferte, cu scop numai de a specula intreprisele scoase in licitațiune. Avend in vedere întârzierile ce se aduc, puneri in esecutare al lucrărilor prin supraoferte — ele, cele de mai multe ori, necesitând nouă licitație de două și de trei ori, și aceasta fără vreun avantagiu pentru Stat. Se zice : Nu se va mai priimi in viitor nici o supra-ofertare după încheierea procesului verbal, care se face, pentru fiecare adjudecație, conform articolul 54 din legea comp recisiune ministerială. Sunt confirmați in posturile de agenți principali și represintanți ai regiei monopolului tutunurilor, posturi in care sunt numiți de regie : Sciii Locale. COMUNICAT. Căteva scrisori anonime, cu multă pasiune atribuesc unora din d-nii Comisari de V OILETON. FAUST. Narație in noue epistole. Din ruș, a lui I. B. Turghenief trad. de C. Aroneanu. (Urmare). EPISTOLA A PATRA. (De la același cătră același.) Satul M . . . pe 20 Iunie 1850. Cetirea a avut loc eri iubite amice, și vei vedea cum. Mai ăntăi de toate me grăbesc a ți spune: un succes neașteptat... adecă succesul nu e cuventul... Ascultă dar. Am venit la timpul de masă. La masă am fost noi șese: ea, Frumcov, fiica lor, guvernanta (o figură balae neînsemnată), eu și un neamț bătrăn, scurt, curat, bărbierit, ghileșit, intr’un frac cafeniu, c’o față din cele mai modeste și mai oneste, c’o zimbire fără dinți, c’un miros de care de cicoare.... toți nemții cei bătreni miros astfeliu. Și făcui cunoștința, se numea Șimel, profesor de limba germană la vecinii lui Prismcov, principii X...— Vera Nicolaevna părea că e binevoește și l’a invitat să asiste la cetirea noastră. Staturem mult la masă, după aceea făcurăm o primblare. Timpul era minunat. Dimineața căzuse o ploae furtunoasă, dar in spre sară totul se liniști. Ești cu Vera Nicolaevna intr’o poeană deschisă. Drept asupra-i in înălțime plutea un nour mare, albastru; pe densul se’ntindeau ca fumul niște linii albii; o steluță, când aparend când disparend, tremura pe marginea lui; eară ceva mai departe pe azurul purpuriu se vedea secerea albă a lunei. Indicai Yerei Nicolaevnei acest nour. — Da, zise ea, este foarte frumos, anse priviți incoace. Me intorseiu. Un mare nour negru se redica acoperind prin sine apunăndul soare; acest nour avea forma unui vulcan, verful seu se reschira pe ceriu ca un snop gros, o roșață sinistră-i coloră marginile lui și intr’un loc i despica chiar prin mijloc masa sa deasă ca ți cum isbucnind din craterul înfocat.. . . — Are să fie furtună, observa Priimcov. Dar mă îndepărtez de la obiectul principal. In ultima epistolă uitai să-ți spun, că venind acasă de la Priimcov, imi părea reue și promisesem pe „Fausti"; pentru prima oară era mai nimerit Siler, dacă este vorba de nespți: me ingrijiau mai cu samă scenele de la ipeeput pănă la cunoștința cu Gretchep; de Mefistofeles încă nu eram prea sigur. Dar mă aflam sub impresia lui „Faust“ și nimic asta n’aș fi putut ceti cu mulțumire. După ce insera merserem in chioșc, acesta c’o zi ’nainte fu mobilat. In dreptul ușei dinaintea unui ptic divan era așezată o masă rotundă acoperită cu o față curată, împrejurul acesteia scaune ș’un fotoliu, pe masă ardea o lampă. Mă așezatu pe divan și luaiu cartea in mrnă. Vera Nicolaevna se puse in fotoliu ceva mai departe, aproape de ușă. Prin ușa deschisă in mijlocul intunecimei se desemna lin legănăndu-se o ramură verde de salcăm. Din cănd in cănd intra in odae căte un curent de aer de noapte... Priimcov iși lua loc la masă lângă mine, neamțul lângă dânsul. Guvernanta remăsese in casă cu Natalia. Improvizat un mic discurs introductiv , amintit despre vechia legendă a doctorului „Faust“ și rugai să mă intrerumpă cănd nu vor înțelege ceva. Apoi imi dresei voacea... Priimcov me ’ntreba dacă nu-mi trebue apă cu zahar, și se putea înțelege din toate că renase foarte satisfăcut de întrebarea făcută. Refușat. Se făcu o tăcere profundă: începui a ceti fără se rădic ochii, mă simțiam strimtorat, inima ’mi batea și voacea’mi tremura. Cea ăntei esclamație de compătimire e și din gura neamțului și'n tot timpul cetirei el singur intrerumpea tăcerea.... „Minunat! înalt!“.... repeta el mai adăugănd căteodată : „aceasta ănsă este rud.“ Lui Prismcov ii era úict, după căt putut observa , nemțește înțelegea destul de puțin și mărturisise singur că nu’i plăceau versurile.... Să nu fi venit intre noi. In timpul mesei me gândit să-i dau a înțelege că, cetirea poate să se facă și fără densul, dar mi-a fost rușine. Vera Nicolaevna sta nemișcată, o privii pe furiș de vr’o doua ori; ochii sei erau fixați asupra’mi cu atenție; fața sa imi păru palidă. După cea ăntei întâlnire cu Gretchen, ea să’ndeparte de la spetele fotoliului și’ncrucișind manife stătu in această posiție neclintită până la fine. Simțiam că lui Primcov ii venia amețeală ș’acesta me făcea la ’nceput mai puțin călduros, ănse încetul cu încetul uitat de dânsul me transportai și ceream cu entusiasm și seducție.... Ceream numai pentru Vera Nicolaevna ; o voace interioară imi spunea că „Faust“ o impresionează. Cănd terminai,intermezzo il lasasem, această bucată după modul seu aparține părței a doua, din „Noaptea pe Brachen“ încă am lasat ceva) .... Cănd terminai, cănd resuna ultimul cuvânt „Gretchen!“ neamțul pronunță cu umilință : „Doamne căt e de frumos!“ Bietul Priimcov se rădică voios, respiră și ’ncepu a-mi mulțumi pentru plăcerea ce i o procurasem.... Dar nu i-am respuns , priveam pe Vera Nicolaevna----vroeam s’aud ce va zice densa. Ea se rădică, se apropie cu pași nesiguri de ușă, stătui puțin pe pragul ei și se cobori încetișor in grădină. Alergai după densa. Făcuse cățiva pași, rochia ei abea ’nălbea prin umbra deasă. — Dar ce ? strigai eu :—nu v’a plăcut ? Ea se opri. — Puteți să-mi lasați această carte ? resuna voacea ei. V o fac present, Vera Nicolaevna, numai dacă voiți să o aveți. — Mulțumesc! — respunse ea și dispăru.