Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-09-17 / nr. 103

< Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: Pe un an 24 lei noi. ,, șese luni 13 „ „ ,, trei luni 7 „ ,, Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci: No. 103.­­MUNCXURI. Rândul sau locul gen 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se­ vor arde. Iassi, Duminica 17 Septemvrie 1872. » E­I­A § I I. Apare de trei ori pe săptămănă­: Duminică, Marcuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo­litografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. Cumpărarea de imobile de cătră Evrei. De vreo căt­va timp se vede in ju­­risprudența tribunalelor din țară o șovă­ire in ceea ce privește întrebarea dacă Evreii au sau nu dreptul de a cumpăra imobile in orașe. Nu numai tribunale deo­sebite dar chiar acelaș tribunal, după ju­decătorii ce il compun au dat in aceas­tă privire hotăriri opuse, unele transcri­ind actele prin care un evreu capătă pro­prietatea asupra unui imobil in orașe, altele refuzănd această transcriere. In timpul unei mișcări atât de pro­nunțată in contra Israeliților, precum ea se petrece astăzi la noi, presa nu au privit la alt­ceva decăt la faptul că prin o asemene șovăire se permite Evreilor acvisițiunea de imobile, li se deschide o cale nouă de a ne apăsa și a ne cotropi. Această temere este și fundată, și da­că ar fi de considerat lucru numai din puntul de vedere economic și național, acvisițiunea imobilelor de către Evrei es­te un rău din cele mai mari pe care ar trebui să-l înlăturăm numai decăt. Por­nind și numai­­ din acest punt de vedere, cele mai multe ziare, fără o cercetare și o cunoștință a căușelor ce determină șovăirea jurisprudenței, s’au grăbit in răvna lor lăudabilă dar pripită, a grăi de zeu acele hotăriri care au permis tran­scrierea actelor de cumpărătură pe numele Evreilor. Și nu numai că au criticat ho­­tăririle, necum să le fi combătut pe tă­râmul juridic, singurul pe care justiția il poate avea in vedere, ci s’a bănuit indată onestitatea judecătorilor, și s’a lo­vit tocmai in acei judecători care numai fiindcă le dicta conștiința lor juridică au călcat pe pornirea inimei lor de ce­­tățan și de Roman. întrebarea dacă Evrei pot sau nu să cumpere imobile in orașe este după toate legile ce o regulează, in stare de con­­troversă. Ziarele ce s’au ocupat cu aceas­tă întrebare, trec asupra-i așa de ușor incăt se vede foarte clar deplina lipsă de cunoștință a obiectului de care se ocupau. Vroim să punem in vedere cetitorilor legile care regulează această materie pen­tru ca să poată judeca in cunoștință de causă nedreptele imputări ce se aduc u­­nor persoane nepătate, după cum o face un ziar asupra tribunalului de Iași sec­ția III, care au admis in anul trecut tran­scrierea actelor, și a cărui președinte ac­tual împărtășește aceeași opinie, după cum se poate vedea din hotărirea ce publicăm mai la vale. După obiceiul vechi al țerilor noastre, Armenii, Grecii și Jidovii nu aveau voe să cumpere imobile nici la cămp nici la oraș. Un hrisov a lui Ștefăniță Vodă din 1845 oprește, după „legea cea betrănă“, pe ori­ce străini a cumpăra ocini, și or­donă desproprietărirea celor străini ce-și cumpărase locuri in Vaslui. După ce sub domnia Fanarioților re­stricția in ceea ce privește pe Greci căzu de la sine, rămase acea privitoare pe Armeni și Jidani care însă fu moderată de cătră codicele Calimah și Caragea din 1817 și recunoscută prin regulamentul organic după cum se vede din edițiunea romană a codicelui Galimah din 1833 „potrivită cu rânduirile introdusă de or­­ganicul regulament“ [vezi prefața.] Paragraful 1430 a acestui codice zice: „ Armenii și Jidovii sunt opriți de a pu­rurea de a cumpăra moșii de veci“. ear­e 1431 zice: Jidovii au voie să cumpere case și dughene in orașe, iar Armenii au voie să cumpere și vii in podgorii.“ După condica lui Calimah deci Arme­nii sunt opriți a cumpăra moșii iar Ev­reii și moșii și vii. Case in orașe ău se pot cumpăra. Codicele civil din 1864 nu conține nici o disposiție specială ci numai azt. În care zice: „Străinii se vor bucura in­deobște in Romănia de aceleași drepturi civile de care se bucură și Rom­ănii, a­­fară de cazurile unde legea ar fi hotărit altfel.“. Legea specială nouă care regulează cumpărarea de imobile de cătră străini este decretul din 19 August 1864 care zice in art. 1: „Străinii de ori­ce rit creștinesc, domiciliați in România, vor a­­­vea dreptul de a cumpăra proprietăți imobiliare, sub condițiunea inse de a se supune, in ceea ce se atinge de aseme­ne proprietăți, la legile pământului, și nu­mai pe căt și Românii se vor bucura de asemine drept in țerile lor. — Art. 3 : „Toate disposițiunile contrarii acestei legi sunt și remăn abrogate.“ întrebarea cea mare și controversată este acum: s’au abrogat prin această le­ge . 1431 cod. Galimah . Unii susțin ai da, arătând că de vreme ce legea supu­ne unor condițiuni acvist­ia de imobile din partea străinilor, de rit creștin, po­menind anume de ei, se înțelege de la sine că au exclus pe Evrei pe care nu avea de gănd să-i favorizeze. Că Evreii ce nu sunt supuși străini rămăn totuși străini, și neavând țară, nu pot îndeplini condiția de reciprocitate prevăzută prin legi. — Alții din contra susțin că art. 1 a vrut să rădice și restul de piedici puse creștinilor in cumpărarea de imobile, ce se vede in Cod. Calimah (relativ la Ar­meni) , că Evreii au remas in dreptul vechi al art. 1431, care nu a fost a­­brogat prin legea din 1864 nefiind o disposiție contrară; că Evreii nesupuși străini nu pot fi considerați ca străini, de vreme ce calitatea de străin implică necesar ideea de a aparține ca supus u­­nui stat constituit ș. a. Astfel fiind lucrurile se vede că nu este cu totul ușor a ne pronunța pentru sau contra unei sau altei interpretări. Se vorbește înse de jurisprudența curții de Casațiune in această privire. Asupra acestui punt e de observat că jurispru­dența înaltei Curți nu este decăt o au­toritate morală, că nu există o jurispru­­dență asupra acestui punt căci s’a dat o singură hotărire, (in 14 Mai 1866) că in fine tocmai asupra valoarei motivelor zisei hotăriri este iarăși­a contraversă in opiniile juriștilor. Hotărirea se ba­­zază anume pe faptul că regulamentul organic prin art. 379 in Valahia și anexa lit. X in Moldova preved că „străinul de ori­ce rit creștinesc va veni aici in țară și va voi să dobândească drepturi politicești de pământean“ trebue să împli­nească oare­care condițiuni intre care §§ 1 și 2 enumeră că trebue să dee o suplică cătră stăpânire care va fi cerce­tată de obșteasca adunare, și dacă „se va face cunoscute de adeverate dovezile străinului, atunci va putea întrebuința a lui capitaluri in ori­ce cumpărătură de acareturi va voi . . “ (§ 3). Din aceste condițiuni numite impămentenirea mică, s’a dedus că străinii nu pot cumpără imobile fără împământenirea mică, că fi­ind vorba numai de creștini la această împământenire apoi Evreii nu o pot do­bândi deci nici pot cumpăra imobile — și acesta este argumentul capital al ho­tărâri curței de Casație. — La acest ar­gument înse adversarii respund că toate acele disposițiuni sunt numai de luat in­­ami ca pregătitoare pentru dobândirea drepturilor politice, și că după Art. 6 a Cbd. Civ. „Esercitatea drepturilor ci­vile nu depinde de calitatea de cetățan, can nu se poate dobândi și păstra de­căt conform art. 16 din acest codice.“ După cum se vede deci și asupra a­­cestui punt există o mare și îndreptățită controversă, astfel că in conștiință nu se poate pretinde cu absolută siguranță că tot acest complex de legi, date una după alta fără nici un fel de cunoștință de causă, sufer numai și numai o interpretare. Dir această stare deplorabilă a legisla­­țiunei noastre se explică șovăirea juris­­pudenței, și cu toate că inima și inte­resul ne ar impinge a prefera interpre­tarea cea contrară permisiunei de cum­pătare, totuși trebue să cunoaștem că ju­decători care nu au alta înaintea lor de­căt legea și care se conving că înțelesul sen­or este cel contrar nou e, trebue re­spectați în opiniunile lor; căci neatârna­rea magistraturii se vădește nu numai in deslipirea ei de inm­uririle meschine și de legăturile personale, dar mai ales in susținerea legei chiar contra interese­lor mari ale societăței și poporului pen­­tre care bate cu putere chiar inima ju­­decătorului. Această stare de lucruri este ănse pe­riculoasă. Nu este de tăgăduit că posi­­biitatea acestei îndoite interpretațiuni poate deveni o causă nouă de corupție pentru magistratura noastră, căci nu des se întâlnesc suflete ce lucrează numai după spiritul și cugetul lor. Un singur mijloc este de a scăpa din indpitul pe­ricel in care ne aflăm, năvălirea Evrei­lor in proprietățile noastre și noul izvor de­ corupție pentru magistratură, anume o iterpretare autentică dată de camerele le­­giitaore asupra legei din 19 Aug. 1864. Ni ne indoim că interpretarea va fi in defavoarea Evreilor pe care legiuitorul din 1864 n’a înțeles să’i favoriseze. Sperăm că organele cele serioase ale Presei noas­tre vor înțelege că aceasta este singura cale prin care putem ajunge la un resul­­tat favorabil și’l vor susține împreună cu noi. In chesrea Tribunalului de Iași Secția a 3-a din 13 Septemvrie 1872. Având in vedere cererea de pe contra pa­­gină, având in vedere că anectarul act de imparțată in fapt nu este de­căt un act de vânzare și cumpărare, avend in vedere că prin art. 1 din legea din 1864, se determină in mod exclusiv că numai străinii de rit creș­tin domiciliați in Romănia pot cumpăra imo­bile, și că prin urmare din te­stul acestui articol luat in mod contrariu, rezultă că străi­nii necreștini n’au dreptul se cumpere imo­bile in Romănia. — Având in vedere art. 11 Cod. Civ. care de și posterior legii din 1864, ânse prin ultimele sale espresiuni „afară de cazurile unde legea n’ar fi hotărit alt­fel“ nu face decăt restringe acea disposiție ge­nerală cuprinsă prin el și un atare caz de restricțiune este prevăzut prin legea din 1864, și care lege nu este abrogată prin legea ci­vilă. — Având in vedere ca precum resultă chiar din intitulatul act de imparțală, cum­Exemplarul 20 de bani,­părătorul este israelit și ca atare in confor­mitatea citatelor articole dreptul de a cum­pără imobile in Romănia ’i este interzis. Pe atare motive tribunalul in majoritate de acord cu conclusiunile d-lui procurore P. Stoica, respinge cererea d-lui Avram Ițic Vigder și a d-nei Dvoira. Codreanu, Gr. I. N. Blănoiu. OSEBITĂ PĂRERE. Având in vedere că Avram Ițic Vigder și sora sa Dvoira soția lui David Marcu cev a se transcrie un act intitulat „de impărțală“ prin care cel antâi vinde celei din urmă o parte dintr’un loc situat in Iași, remas moș­tenire de la reposatul lor părinte. Și este a se ști dacă israelita Dvoria are capacitate de a cumpăra această parte de imobil. Considerând că resolvirea acestei cestiuni un înțeles afirmativ sau negativ atârnă de la abrogarea sau neabrogarea paragrafului 1431 Cod. Calimah a cărui teist este: „Ji­dovii au voe se cumpere case și dughene in orașe, iar Armenii au voe se cumpere și vii in podgorii.11 Vérend art. 1 din legea din 1864 in ur­mătoarea cuprindere : ,,Străinii de ori­ce rit creștinesc, domiciliați in Romănia, vor avea dreptul de a cumpără proprietăți imob­iliare, sub condițiunea ănse ac a se supune, in ceea ce se atinge de asemene proprietăți, la legile pământului, și numai pre căt și Românii se vor bucura de asemine drept in țerile lor.“ „Nu se prejudecă printr’aceasta intru ni­mic drepturile relative la naturalisațiune. Considerând că o lege nu poate fi abro­gată de­căt prin o altă lege nouă care ar cuprinde, sau o disposițiune esprese de abro­gare (abrogațiune esprese) sau o disposiție con­trară și cu totul incompatibilă cu legea an­terioară (abrogațiune tacită). Că legea din 1864 nu abroagă nici tacit nici espres § 1431 Cod. Calimah, pentru că nu este nici o in­compatibilitate intre Codicele Calimah care dă drept evreilor de a cumpără imobile in tărguri, și intre disposițiunea posterioară care permite străinilor de ori­ce rit creștinesc do­miciliați in Romănia de a cumpăra ori­ ce fel de imobile. Pe lângă aceste arti­clul ultim din citata lege arbroagă numai „dispo­­sițiunele contrarii“ din legile anterioare. Cu scopul acestei legi nu este de a redica Ev­reilor dreptul de a cumpără imobile in tăr­guri, ci de a desființa disposițiunele din le­gile vechi care opreau pre Armeni de a cum­pără moșii (§ 1430 cod. Călim.) și care su­puneau pre ceialalți străini de rituri creștine la îndeplinirea oare­căror formalități și apoi numai li se permitea de a întrebuința capi­talurile lor in cumpărări de imobile (art. 379 regul, organ. al Valahiei, anexa litera X regul, org. al Moldovei). Considerând că prin argumentul a contra­rio sensu tras din art. 1 din citata lege nu se poate conchide la abrograrea § 1431, C. Călim, pentru că acest argument nu se poa­te întrebuința ori și cănd la interpretarea legilor, ci se face nn de densul general­­minte numai in doue cazuri: 1) Cănd­ de la o disposițiune escepțională ajungem (prin argum. a contrario) la aplicarea dreptu­lui comun, și in specia de față este evident că prin arg. a contrario nu numai că nu a­­jungem la aplicarea dreptului comun, dar ajungem la abrogarea lui; apoi legea din 1864 nici nu este o lege escepțională fiind­că printr’casa se intind beneficiile dreptului comun asupra străinilor de toate riturile creș­tine. 2) Cănd legea ce este a se interpreta cuprinde o disposițiune clară restrictivă, ceea­ ce earăși nu are loc in cașul de față, pen- Italia : Belgia.­­Elveția: Pe șese luni 22 fr. Francia: Pe șese luni 26 franci. Sti Stil DICA ! PATRONUL DILEI. I Răsăritul ! Apusul SOI Stil t>io a PITRDIIIIT u­ l­l­a­t Í Răsăritul Apusul 1 ve­ch­iu. neu. ^AUA­ | i'AIKUIXU^yium­. | Soarelui, j Soarelui. veci iu. nou. VIWA* PATRONUL ț» I L­I­I. | Soarelui. Soarelui. | Septemvrie. Septemvrie. Ore. m. Ore. m­. ^Septemvrie. Octombrie. [ " | Ore =m=^Ore m= 17­29 Duminică. I Sf. Mart. Sofia Agapi. 5 55 5 47 21 3 Joi. Sf. Apost. Codrat. 1 5 59 5­­ 39 18 30 Luni. I Cuv. Păr. Eumeuiu. 5 56 5 44 22 4 Vineri. Sf. Prom. Foca. Episc. Sinope.­­ 6 0 5 38 19 Oct. 1 Marți. Sf. Mart. Trof. Savatiu și Doriemed. 5 57 5 42 ^3 5 Sâmbătă. Concep. Sf. Ion Botezătoriu 1 6 2­5 36 20 ____ 2 Mercuri. || Sf. M. Mart. Eustachi. 5 58 5 40 24 6 Duminică._________Sf. Mart. Thecla_______________________1 6 4­5 34

Next