Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-10-22 / nr. 117
r Anul V. lassi, Duminica 22 Octomvrie 1872. Ro. 117. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. A șese luni 1i fi fi fi trei luni b ., n Bistriete . Pe un an 24 lei noi. .. șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. MUXCIURL Sandul :«40 locul «ca 15 bani. Reserțiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole nescandate nu se primesc. Germania: Pe șese luni 18 franci. NI nn ia : I Belgia: > Elveția: 1 Francia: Pe șese luni 2d franci. Pe șese luni 22 h. I. E IAȘII. Apare de trei ori pe săptănână: Duminică, Mercuri și Vineri.Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. * 22 * 24 25 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. 23 4 Luni. 8 Sf. Apost. Iacob fratele Domnului. 8 6 41 4 49 27 8 Vineri. Sf. Mart. Nestor. 6 47 4 44 I 24 5 Marți. 5 Sf. Mart. Aretha. 3 6 43 4 48 28 9 Sămbătă. SS. Terentiu și Neonila. 6 48 4 43 g Erată. In numărul trecut, la finea articolului d’ăntăi sTau tipărit din greșală, ar fi rău in loc de n'ar fi rău. DTOip aT RoxiT t» I 1 n » i! ItSsSritul | Apusul Stil Stil T»ip a PATRONUL PILEI. I ® asaritul Apusul Techiu. bou. piOA. PATRONUL țI LII. | Soarelui, j Soarelui. rechin. nou. "1UA> r Ai Koa " uu Soarelui. Soarelui. Octomvrie. Noemvrie. > .Ore. ni. Ore. înT Octomvrie. Noemvrie.1 lore. ni. Ore. ni. 22 3 Duminică. | Sf. Averchie. I 6 39 4 50 26 7 Joi. 1 (t) Sf. M. Mart. Dimitrie. i 6 45 4 45 L 25 6 Mercuri. | Sf. Mart. Marcion._________________1 6 44 4 46 29____________10______Duminică. Cat. Mart. Anastasia romană. 6 49 4 40 Creditul fonciar. Publicăm următoarea importantă circulară a D-lui Ministru de Interne, relativă la înființarea unui credit fonciar in Romănia. Domnule prefect. Cu pensiunea sesiunei consiliilor generale județene, grăbesc a ve informa că un număr de proprietari de moșii au luat in București inițiativa de a înființa un credit funciar prin asociațiunea a insăși proprietarilor de moșii din țară; in acest scop proprietarii care au luat această lăudabilă inițiativă au convocat întrunirea lor pentru a discuta și stabili condițiunile acestui institut de credit pentru ziua de 20 a curentei luni. Guvernul, in convincțiune că sistemul de fondațiune a unui credit fonciar, prin asociațiune și garanție mutuală a insăși proprietarilor teritoriali, este sistemul cel mai fericit pentru stabilirea unui credit funciar, nu poate decât a încuraja buna inițiativă ce s’a luat din toate puterile sale și a’i da tot concursul și sprijinul seu. De aceea vé iuvit, d-nule prefect a pune in vedere consiliului general din județul de această importantă cestiune, pentru ca și acel consiliu general, cugetănd asupră’i, să îndemne și pe proprietari teritoriali din județ a se asocia pe căt mai mult la lucrarea întreprinsă la București din inițiativă privată, pentru stabilirea acestui credit funciar pe base atât de solide. Primiți de prefect, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru: L. Catargi. Această inițiativă este un semn îmbucurător in mijlocul tuturor nenorocirilor ce ne bănuie. Interesul cel mare a proprietarilor și in generea exploatatorilor agricoli— căci alții nu prea sunt la noi — este scăderea procentului dobânzilor. Necesitatea unei bance de credit funciar este atât de simțită incăt ea a devenit ca un fel de Mesia pentru proprietari. Și intr’adevér nici că va fi cu putință o îmbunătățire și un progres in agricultură pănă cănd procentul de plătit pentru capital nn trece cu mult orice posibilitat de căștig din exploatația pământului. întrebuințarea capitalului trebue să se eftinească dacă vroim să facem să prospere atăt singurul nostru izvor de avuție de până acum, cât și să-i adăogim altele none. Până acuma mijlocul unic ce are proprietarul nostru ce are nevoe de capital pentru exploatarea agricolă, este de a lua bani cu dobândă de la privați, de la oameni care caută să scoată cel mai mare venit posibil din numerarul lor. Pentru aceasta însă imprumutătorii ce sunt supuși la toate periculile percizei capitalului, la toate indelungatele trăgănări a proceselor, se despăgubescu de mai nainte luănd procente mari. Proprietarii nu sunt in stare să scoată din exploatarea pământului, n ci măcar procentele, căt despre capital nici vorbă nu poate fi. De aici urmează că mai toate proprietățile odată amanetate sunt mai curând sau mai târziu scoase in vânzare. Această stare deplorabilă reduce la imposibilitate orice ameliorare a exploatărei agricole, căci oricare proprietar vroind a face de aceste, trebue să împrumute și împrumutând iși sapă singur ruina neputănd plăti indărăt nici măcar procesele din venitul pământului. Ea nu se poate inlătura decăt scăzându-se procentul dobănzei, nu prin o lege civilă care să impedece luarea de procente mai mari decât pănă la o sumă oarecare, căci aceasta e numai o utopie—dobânzi căt de mari se ieu atunci prin punerea lor in capete — ci prin o inmurire generală economică care să silească indirect pe fie ce cap talist, să-și împrumute banul cu un procent mic, dacă nu voește asta cu el neproductiv. Pentru aceasta trebue să se creeze un institut mare de bancă care prin întinderea operațiunilor sale să fie in stare a se mulțămi cu un procent mai mic. Un privat care trăește din capitalul seu caută să-l procenteze cu căt poate mai mult deci căt se poate mai scump; o casă de bancă care căștigă prin mulțimea operațiunilor caută să procenteze căt se poate mai mult, deci căt se poate mai eftin. Unul caută căștig in mărimea procentului, ceslalalt in mulțimea debitorilor. O casă de bancă ánse nu poate să se pună in posiția unui privat. Ea nu poatre să se expună la aceleași riscuri și pericole la aceleași prelungiri și procese pentru a-și scoate capitalurile date. O casă de bancă trebue să fie sigură pe operațiunile sale, și aceste trebue să mergă repede. Celeritatea și siguranța sunt condițiile esențiale pentru prosperarea unui asemene așăzămănt, și fără de aceste nici nu poate intra in viață. Dacă o bancă ar trebui pentru fiecare suma împrumutată să fie expusă la lungimile și cheltuelile unei urmăriri imobiliare, atunci care ar fi avantajul seu, ce profit ar avea, cănd deja ar fi dat capitalul esten, apoi ar mai plăti advocaților pentru urmărire s. c.? Aceste necesități și greutăți se inlăturează deodată prin crearea a doue mari stabilimente financiare: o bancă de credit foncar și o bancă de scont. Ambele sunt necesare una alteia — cel puțin creditul foncar fără o bancă de scont ar fi un așezământ sterp. Intr’adevĕr un așezamănt de credit funciar este o asociațiune de proprietari care garantează solidar cătră public obligațiunile luate de fiecare din ei sau chiar de alți prin intermediul lor. Tot complexul de pământuri puse in asociație garantează pentru fiecare obligațiunii emisă de stabilimentul creditului fonciar. Aceste obligațiuni sunt date proprietarilor ce au nevoe de bani, și ei bazați pe garanția cea puternică solidară a asociațiunei găsesc capitale de indată fiind obligația sigură. O casă de bancă va lua deci ușor asemene obligațiuni emise de asociațiunea creditului fonciar, pe cănd ea se va feri de a da bani privaților pe ipotecă ordinară. Banca de credit fonciar face deci speculă cu creditul seu. Ea vinde proprietarului nevoes credit pe o sumă oarecare, cu care acesta poate să-și găsască bani eftini și indată, căci obligațiunile creditului fonciar vor deveni in curent efecte de comerț ce se vor preface in bani după trebuință. Pe de altă parte banca de credit fonciar liberează obligațiuni proprietarului nevoeș numai pe ipotecă sigură. Nu plătește imprumutatul suma la timp, i urmărește ipoteca in mod sumar și se îndestulează. De unde se vede că garanța asociațiunei de credit fondar este numai o asigurare față cu publicul care remăne oarecum in stare latentă, nu se preface iu o plată pentru cel garantat decăt in cașul cănd banca fondară și ar gera rea afacerile, sau ar da falită, ceea ce la un asemene așezământ este imposibil căt timp e bine condus. Banca funcară se interpune deci intre capitalist și proprietarul nevoeș; procură acestuia credit eftin și sigur, scutește pe celalalt de procese, Împliniri, urmăriri pe care banca le ie asupră-și. Bată in scurtă teoria bancei fonciare basate pe asociațiunea proprietarilor, cea mai simplă, cea mai sigură și mai avantajoasă pentru o țară. Necesitatea ce o are țara noastră de o bancă fonciară, a fost simțită de mult timp de streini, cari in diferite rânduri au propus guvernului nostru proiecte pentru înființarea unei bance fonciare in Romănia. Acest sistem de bancă fonciară este, după natura lucrului, cu totul de altă natură: nu este bazat pe asociațiunea proprietarilor, ci este o bancă ca celelalte căreia să i se acorde privilegiul monopolului. Pe lăngă faptul că monopolul unei bance ar impedeca orice desvoltare a inițiativei private și in această ramură, din care causă monopolurile nu trebue introdusă in economia unei țeri decăt in caz de mare necesități bănești (monopolul tutunului) — apoi este de observat că a se conceda o asemene întreprindere unei companii streine, este a se da toată averea imobiliară a țerei in muinele lor. In curând ne-am trezi cu felurite presiuni exterioare pentru a se face tot felul de concesiuni in legislația noastră, precum permisiunea Evreilor de a concura la licitații și cumpăra imobile etc. etc., iar la din contra am fi iarăși amenințați cu intervenții diplomatice, sau cu alte mijloace și mai energice, căci banca ar avea in mările ei o mare parte din averea imobilă privată a țerei. O bancă fondară prin concesiune cătră streini trebue respinsă cu orice preț. Dacă nu reușesc să se ințeleagă proprietarii noștri pentru a funda o bancă funcară pe principiul sănătos a asociațiunei atunce e un semn că nu a venit ăncă cuțitul la găt, că nevoia nu este ăncă așa incăt să determine acțiunea. In acest caz să mai așteptăm in dauna noastră, precum mai bine am fi făcut să suferim încă cățiva ani lipsa drumului de fer, decăt să le facem cum le-am făcut. Persoanele, singurele interesate in cestiune suntem noi, proprietarii, de averile noastre să discută. Să nu lăsăm dar această cestiune vitală pentru proprietate să se reguleze fără concursul nostru. Soluțiunea cestiunii in interesul adevarat al proprietății n’ar presinta dificultăți, dacă intre proprietari va fi bună voință și înțelegere. Pentru aceasta subsemnații ne adresăm și la d-voastră rugandu-ve se bine voiți a veni Vineri, la 20 Octomvrie, la 8 oare sara, in sala Ateneului din București, spre a ne consulta intre noi, cum am putea înființa creditul funciar prin asociațiunea proprietarilor: Băleanu George Em., Berindey Dimitrie, Blaremberg Constantin, Boerescu Basiliu, Brătianu Ioan, Calenderu Lazar, Cantacuzino Iolid, Cantacuzino Grigore, Cogălniceanu Mihhail, Crețescu, Danuileanu George, Dumba Eraclie, Fălcoianu Scarlat, Fintis Panait, Ghica Dimitrie, Ghica loan, Gigurta colonelul, Goga Iordache, Golescu Stefan, Lahovary Grigore, Manolescu Nicolae, Marait M., Pascal Aristide, Paucescu Grigore G., Sturza Dimitrie, Sutzu Michail, Saceea Lazar, Triandafil Grigore, Vernescu George. Invitarea pentru întrunirea din București relativă la creditul funciar. Domnule. Cunoașteți că suntem in momentul de a se Înființa in țară un credit funciar. Concesiunea acestei instituțiuni va face negreșit obiectul celor d’ántei desbateri, ce vor avea loc in camerile noastre. Se reclamă in modul cel mai imperios stabilirea unui credit funeiar, un asemene credit, făcut in condițiuni bune, nu numai că va putea descărca proprietatea de sarcinile ce o apasă, dar va mări chiar valoarea ei. Noi credem încă că creditul funciar va fi in condițiuni de a aduce și mai mari avantagie proprietății, cănd astă instituțiune va fi incredințată însuși proprietarilor. Scris din Intru. CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Domn al Românilor, La toți de față și viitor sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat președinte al Consiliului miniștrilor sub No. 830. Vezând jurnalul consiliului nostru de miniștri, încheiat in ședința sa de la 12 Oct. curent, In virtutea art. 5 din Constituțiune. Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. Corpurile Legiuitoare sunt convocate in sesiune ordinară a anului 1872—73 pentru ziua de 15 Noemvrie viitor. Art. II. Președintele consiliului nostru de miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a disposițiunilor acestui decret. Dat in Sinaia, la 17 Octomvrie 1872. CAROL. Președintele consiliului miniștrilor, L. Catargi. No. 1 685. SCIRI DINAFARĂ. FRANȚIA. La Paris lumea tot se ocupă cu proiectele de organisare constituțională, ce se crede că se vor supune Adunărei naționale, in viitoarea sa sesiune D. Edmond Texier a publicat de curănd o carte intitulată „Douăzeci de luni de președență”, care a contribuit mult la această mișcare.—Din ea sunt luate soluțiunile cestiunelor constituționale, mi cu samă acele relative la instituirea și la compunerea unei a doua camere. Dar ceea ce a dat mai mare autoritate vitezelor imprăștiate este că Buletinul centrului stâng, intr’un articul care a atras atențiunea, stăruește pentru ca regimul provizoriu actual să dea loc unui regim definitiv. Guvernul nu va lua inițiativa acestor propuneri, dar le va sprijini, ceea ce ar da a înțelege că el nu e așa de străin de inițiativa lor căt vrea să se arate. E însă probabil că, afară de o prelungire eventuală a puterilor d-lui Thiers pentru un termen de patru ani, și instituirea unei vice-președinte, care se va da poate vice-președintului Adunărei naționale, fără numire de persoană, toate celelalte cestiuni vor fi amânate. Intre vitezele imprăștiate la Paris, fi TMTM»"8 conformprfinirii la putere a