Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-11-08 / nr. 123

Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lașs: Pe an an 20 lei noi:„ șese luni 11 „ ,, „ trei luni 8 „ „ Districte: Pe un an 21 lei noi. ., țese luni 13 „ » ,, trei luni 7 „ •> Austria: Pe țese luni 14 frânci. Germania: Pe țese luni 18 frânci. Italia : Belgia: 1 Pe țese luni 22 fr. € 1 vezi a j Francia: Pe țese luni 26 franci. No. 123. ANUNCIURI, Kihalni sau locul seu 15 bani. Inscrțiuni și reclame. Răndul 60 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 de bani, Iassi, Mercuri 8 Noemvrie 1872. » E îmi I. ▲pare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Tineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. BĂNCI FONCIARE. Pe cănd in București se lucrează la realizarea inființărei unei bănci de credit fonciar, districtele stau in cea mai deplină apatie. Afară decât prin gazete care și ele in mare parte conțin mai mult frase decăt deslușiri asupra lucrului, nu se vede absolut nici o mișcare. Circulara d-lui ministru de Interne au fost un apel zădarnic. Mai ales ne mirăm cum orașul nostru care ar putea să fee inițiativa pentru inființarea unei bănci fonciare de dincoace de Milcov stă in cea mai deplină apatie. Pentru o astfel de întreprindere trebue desigur pe lăngă proprietari cu averea încă neincărcată și oameni inteligenți și competenți care să cunoască ce este o bancă de credit funcar și care este calea cea mai nimerită pentru a o realiza la noi in țară. Oare de aceștia să avem lipsă? Pentru Iași cel puțin am presupune contrarul și nu am vroi ca Bucureștii să fi monopolisat atăt de curând pănă și puterile intelectuale ale poporului. Noi credem pănă acuma că această indiferență a districtelor provine din altă causă, anume din ideea falsă că pentru Romănia nu are să se fondeze mai mult decăt o singură bancă fondată, că luăndu-se pentru această inițiativă de proprietarii din capitalie, este înțelept a aștepta cum vor merge lucrurile și apoi a lua parte la acea bancă înființată acolo. Această idee este pe deplin greșită. Bancele fundare bazate pe asociațiunea de proprietari, singurele ce le credem folositoare țerei, nu sunt intr’adever avantajoase decăt atunci cănd sunt pe căt se poate apropiere de proprietari. Mai intei in ceea ce privește fondul de asigurare, este evident un mare avantaj ca el să fie compus din o masă compactă de proprietăți, precum se intemplă cănd se asociază proprietarii din apropiere, și nu să fie compus din bucăți imprăștiete, o moșie la Dorohoiu, una in ținutul Putne și alta la Severin! Deci valoarea fondului de asigurare e mai mare cănd proprietățile ce’l compun sunt pe căt se poate de apropiere, ea scade a măsurat cu reslățirea lor. Nu mai puțin pentru împărtășirea la afacerile bancei, este bine ca proprietarii să fie aproape unul de altul. Asociații trebue intr’adevăr să privigheze mersul intreprinderei, să țină destul de des adunări pentru a se înțelege asupra afacerilor bancei, a controla administrațiunea. Toate acestea necsitează presența asociatului in locul unde banca iși are reședința, prin urmare cheltueli cu atăt mai mari pentru asociat cu căt el este de mai departe. Dar mai ales in privirea celor ce vor veni să imprumute este necesar ca banca foncară să nu fie in mare depărtare, intr’adevĕr cel ce se adresază la banca foncară vroește să peardă căt se poate de puțin Cănd însa un proprietar din Dorohoiu va trebui să meargă in București pentru a negocia împrumutul, stănd acolo căteva zile, cănd va trebui apoi pe socoteala sa să transporte o comisiune din București in Dorohoiu, compusă de cel puțin trei persoane, pentru a face evaluarea proprietăței sale, cănd va trebui să se întoarcă inapoi in București cu comisiunea, toate pe cheltueala lui, pentru a termina afacerea — cănd va face toate aceste și mii de alte cheltueli, atunci nu știm unde va fi avantajul seu, pe cănd toate aceste cheltueli se vor retruce foarte dacă proprietarul din Dorohoiu ar găsi o bancă in Iași, și ar dispărea mai cu totul cănd ar avea una chiar in Dorohoiu. Pe lângă aceste avantaje a celor mai direct interesați mai punem in vedere și interesul general al țerei, care cere ca nu toată viața ei să fie concentrată in București, ca măcar viața economică să aibă mai multe centre, căci numai astfel se îndepărtează șansele rele, cănd se crează multe institute de asemene natură in o țară, cănd dacă unul merge reu, merge un altul bine, cănd nu de la existență sau remisa unuia atârnă existența sau ruina țerei întregi. Să ne mai gândim apoi cum indiferența districtelor va aduce monopolizarea băncei fundare de o singură societate, iar monopolul—careu necesar—nu trebue aplicat sau tolerat in o țară decăt la vreme de nevoie. Fiind mai multe bănci, concurența va face din ce in ce mai avantajoase condițiunile imprumutării. Pe de altă parte inlesnindu-se participarea prin apropierea centrelor, mai mulți proprietari, și din cei mai mici, vor putea intra in asociațiune și resultatul va fi o mai mare acumulare de avere in mările asociațiunilor de credit foncar, și un mai intins cerc de operațiuni a lor — un avantaj pentru proprietarii asociați, și un avantaj pentru proprietarii nevocși. Nu numai teoria este pentru părerea noastră că in Romănia trebue să se înființeze mai multe bănci funciare — ci și exemplul altor țări precum Prusia și Rusia. In aceste două țeri in care mai cu samă întâlnim creditul fondar basat pe asociațiunea de proprietari, nu există nicăirea o singură bancă fondară, ci mai multe; așa in Rusia cercul lor de afaceri nu cuprinde de obiceiu mai mult de un guvernament Și in adever să-și inchipue cineva in Rusia o singură bancă fondată in Petersburg, și ce ar face cu ea proprietarul din Ufa sau Kasan! Sperăm să vedem o mișcare in favoarea acestei instituțiuni și in vechiul centru al Iașului. E vorba de interesul cel mai viu a fiecăruia, de ceea ce are, de proprietatea sa. Nu facem frase, nu apelăm la patriotism și alte de aceste, căci cu e locul. Patriotismul cel mai bun este cănd indivizii iși înțeleg bine interesele lor. Aici ăuse constatăm din nenorocire indiferență și pentru interesul individual, și unde aceasta există acolo se înțelege de la sine că despre căutarea de interesele generale nici poate fi vorba. In interesul proprietății și a celei libere pentru un izvor nou de speculare, și a celei grevate, pentru ușurarea de datoriile ce o ruinează, apelăm la fruntașii Iașeni, să nu rămâne in apatie față cu mișcări a capitaliei, ci să pornească ș aice in centrul României de dincoace de Milcov lucrările necesare pentru înființarea unei bănci funciare, și o moțiune a d-lui Wolonski in favoarea Alsacienilor-Loreni, cari au trebuit să părăsească țara lor natală spre a remenea francezi. Camera a fixat pe a doua zi, 12 Noemvrie, reinoirea biuroului său și regularea ordinului de zi pentru ședința viitoare. D. Thiers ține secret mesajul ce are să cetească oamenii. Miniștrii se așteptau să-l audă in consiliul ce au ținut in 11 Noemvrie, ănse președintele le-a promis că-l va ceti a doua zi. După informările sosite din Paris, expunerea președintelui trebue să conțină o formală afirmare a republicei. In ceea ce privește cestiunile constituționale agitate in presă și in reuniunile parlamentare, se zice că președintele nu face nici o alusiune la ele. Cu privire la aceasta „Journal des Débats“ vorbește de scisiune ce ar exista intre membrii drepte zise moderate. Unii din ei, cu toată părerea contrară a colegilor lor, ar declara in gura mare că e de interes a vota căt mai degrabă prelungirea puterilor d-lui Thiers. „Le Temps“ crede și el că prelungirea aceasta n’i va găsi mari pedeci din partea acestei grupe parlamentare. Consiliul de Stat a dat o hotărire, care are însemnătatea sa. Guvernul apărărei naționale abrogase art 75 a constituțiunei din anul VIII, care cerea autorizarea consiliului, pentru ca un particular să poată urmări pe un funcționar. In urmarea unui proces de daune-interese, intentat de o victimă a lui 2 DecemmeT unuia din agenții acestei crime, secțiunea contențiosului a avut a examina dacă acest decret putea să se aplice iar fapteanterioare publicărei lui. Cestiunea a fost rezolvată in înțeles afirmativ. ANGLIA. „Gazeta de Londra“ publică testul noului tratat de comerț, indheeat in 5 Noemvrie intre Anglia și Franția. Preambulul zice că Maiestatea sa Regina Marii Britanii, și președintele republicei, fiind de opotrivă animați de dorința de a strânge legăturile de prietenie ce unesc amendoue țările. Și de a pune relațiile comerciale intre ambele staturi in condițiuni permanente și mulțumitoare, au încheiat un nou tratat destinat a înlocui pe cel din 1860. Articolul 2 constată că după ce președintele republicei franceze a declarat majestăței sale reginei, că nevoile financiare ale Franției cer imperos stabilirea unor none dări și modificarea tarifelor in vigoare. Majestatea sa britanică „printr’un sentiment de prietenie cătră Franția“ a consimțit a opera aceste modificări. Ambele țeri iși garantează reciproc a fi tratate ca națiunea cea mai favorizată. Disposițiile luate relativ la dări vor fi in vigoare pănă la 1 ianuarie 1877 și acele care privesc navigarea pănă la 15 iulie 1879. Fiecare țară poate să facă a înceta o disposiție oarecare a tratatului, denunțăndu-o cu 12 luni inainte. O comisiune compusă de căte un membru a fiecărui guvern, se va întruni la Paris, in cele zece zile, care vor urma iscălirea tratatului, spre a desbate oarecare punte neregulate încă, privitoare la drepturile de perceput. Guvernul englez dorește, ca comisiunea să caute in urmă, care sunt căușele care au impedecat deplina esecutare a convențiunei de pescuit din 11 Noemvrie 1867. Guvernul francez dorește și el, ca comisiunea să se informeze de motivele care au impedecat convențiunea literară din 1851 de a produce resultatele ce se așteptau relativ la operile dramatice și lirice representate pe scena engleză. GERMANIA. Sesiunea Camerilor prusiene a fost deschisă in 12 Noemvrie in Sala Albă din castelul regesc, fără nici o solemnitate. Generalul de Roon, ca cel mai bătrăn din miniștri, a presidat in numele regelui la deschiderea Dietei. Pănă acum nu s’au primit știri mai detailate asupra acestui eveniment parlamentar.—Guvernul n’a recurs la măsura de care s’a vorbit și care consistă in numirea mai multor membri noi in Camera inaltă spre a-și asigura o majoritate. — Legea Cercurilor va fi presentată iarăși in camera deputaților, unde se va cauta mijlocul spre a o face acceptabilă și pentru a doua cam ră, fără anse de a o schimba in mod însemnat. Lucrul pare foarte cu anevoie, și e puțin probabil că se va putea stabili o înțelegere. In Berlin se țin acum conferențe intre delegații numiți de guvernele Austriei și a Germaniei, cu scop de a studia cestiunea socială sub toate aspectele sale, și de a cauza mijloacele spre a parveni escesele și pericolele ce pot rezulta din asociațiile lucrătorilor. — Delegații nu pot a avea altă misia«« decăt aceea de a deschide o anchetă preliminară de la care nu se pot aștepta resultate iuți și positive. GRECIA. Regele și regina Greciei au părăsit reședința lor din Ubria spre a se întoarce la Atena. Diplomații străini, care însoțise curtea elenică in insulele ionice, s-au intors de asemene in capitală. O telegramă din Atena anunță demisiunea ministrului afacrilor străine, d. Spiriotachi. D. Deligeorgis a însărcinat provisoriu cu portofoliul relațiilor din afară, lucru care arată că guvernul grecesc nu are de loc hotărirea să intre pe calea concesiunilor diplomatice, in ceea ce privește cestiunea minelor de la Laurium. SCANIA. Comisiunea camerei deputaților, însărcinată cui esaminarea propunerei lui Becerra, care cere desființarea pedepsei de moarte, s’a pronunțat pentru adoptare. Se știe însă că guvernul e contra acestei propuneri, și e de temut, ca influența sa sli. nu o facă a fi respinsă definitiv, dacă nu in camera deputaților, cel puțin in Senat. Te ehu. I „Tu. | 9I0A PATRONUL S ILE Ii | sÂ r.eiu. nTu. 1)I0A si PATRONUL piLEI. j^refu. Solrólui. Noemvrie. Moemvrie. i Ore. m. Ore. m. Noemvrie. Noemvrie. j iOre. m~ Ore. rnT 5 17 Duminică. ] Mart Galaction și Epistim. 6 59 4 31 9 21 Joi. | SS. Mart. Onisifor și Porfiriu. 17 4 4 27 6 18 Luni. 8 Sf. Păr. Pavel. 7 6 4 30 10 22 Vineri. | Apost. Olimp, Radion, etc. 17 4 4 27 7 19 Marți. 1 SS. 33 Mart. din Meletina. 17 3 4 29 11 23 Sâmbătă. 11 Mart. Mina, Victor și Vicentiu. 7 6 4 26 18 20 Mercuri. j (ț) SS. Arii: Mihail și Gavril, 1 7 3 4 28 __^^^^^^^^luminică^J^^^br^o^ih^^lexandriei^^^^^^ 7 8 4 25 SCIRI DINAFARĂ. FRANȚIA. Ședința de începere a Adunărei din Versailles a fost foarte liniștită. După comunicarea protestărei prințului Napoleon In contra istonirei sale din Franția. Sciii Locale. *** (Teatru.) Fiind astăzi o sărbătoare, direcțiunea Teatrului in loc să deamine o representație o va da astăzi Mercuri“ și se vor representa piesele: „Mercader și „Adevăr sau Comedie.“ *** (Căni turbați.) Mai multe nenorociri teribile s’au intamplat in un scurt timp din mușcături de căni turbați, intre care amintim pe d-nii Ciornei și Vitlimescu ce au perit victima acestor cumplite boli. Numerul cel mare a cănilor de prin orașe, și deplina neingrijire a autorităților in această privire explică repetatele intemplari de mușcături de căni turbați. Primăria plătește boherilor gume destul de inseranate și cu toate aceste numerul cănilor, merge crescând pe fiecare zi. Cine vra să se incredințeze că nu:e