Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-02-14 / nr. 18

țiune a Statului a d-lui loan Antonescu.­ Prin decret cu data de 6 Fevruarie curent, sunt numiți: d. Nicolai Sc. Ghika, actual adjutor al redactorului Monitorelui Oficial in postul de redactore al Monitorului, spre împlinirea vacanței ce există; d. G. A. Ca­­targi, fost sub-prefect in județul Neamțu, director la prefectura județului Bolgrad, in locul d-lui I. Razu demisionat Prin de­cret cu No. 270, din 3 Fevr. d. G. Kiriac s’a numit verificator la casieria Botoșani, in locul d-lui C. Stroia. CURIERUL DE IAST. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRÂNȚII. Raportul ducelui de Broglie comunicat mem­brilor majorităței din comisiunea de trei­zeci a fost cetit in comisiunea complectă in 18 Fevruarie. Dar discuțiunea lui n’a început incă pănă ce nu se pronunță asupra lui și d. Thiers. D. Broglie l’a comunicat in adi­­vâr și președintelui republicei. D. Thiers s’a aratat foarte măgulit de această demarșă a raportorului, și ii mulțumește printr’o scri­soare. Respunsul seu n’a intărziat de a veni. D. Thiers, prin d. Dufaure, a aratat modi­ficările ce ar dori să se facă in acest ra­port. In ședința comisiunii d. Tallou des­­voaltă proiectul său de lege din care men­­ține numai puntul relativ la transmiterea puterii esecutive, formulat astfel: Adunarea înaintea disolvărei sale, se va îngriji de a organiza puterea esecutivă. Mulți deputați din centrul drept sunt dis­puși a primi propunerea d-lui Tallou, cu care se unește și d. Thiers. In comisiunea de trei­zeci, d. Berenger a presentat un a­­m­endament, prin care propune de a supri­ma preambulul articulului I. Articulul II va fi astfel modificat: „Adunarea națională va statua, înainte de a se separa, asupra or­­ganizărei guvernului republicei. Guvernul ii va supune pentru acest sfârșit căt mai cu­rănd proectele de legi menționate la No. 1 și 2 a amendamentului Dufaure, și un alt proect asupra organizărei puterei esecutive și modul de transmitere a ei.“ D. Berenger a zis că el e monarhist, și că ar fi preferat monarc­ia, dar trebue să se supună înain­tea evidenței. ANGLIA. Un membru distins din partida liberală independentă din Anglia, care, in deosebite dăți chemase deja, chemase atențiunea pu­blică asupra creșterei statornice a bugetelor țerei, d. Vernon Harcourt, a desvoltat o propunere care tinde a micșora aceste bu­gete, cheltuele împreună cu impositele. Fiind combătute de d. Gladstone, care a explicat căușele creșterei cheltuelelor, d. Harcourt a părăsit moțiunea sa spre a se uni cu tran­­sacțiunea oferită de primul ministru, și care consistă in instituirea unei comisiuni insăr­­cin­ată de a se informa mai in detail despre necesitățile bugetelor marinei și a resbelului. GERMANIA. Camera deputaților din Prusia a procedat in 18 Fevruarie la alegerea celor doi mem­bri din finul său, care in virtutea mesaju­lui regesc, vor fi chemați a lua parte in comisiunea de anchetă asupra complicităței funcționarilor statului in tripotajele concesi­­unelor de căi ferate. D. Lasker, descoperi­torul acestui scandal și autorul propunerei de anchetă, a fost numit intăi cu o foarte mare majoritate. Alegerea comisarului al doilea a fost discutată intre partida con­servatoare și cea progresistă, și numai după al treilea scrutin, d. Koeller, vice-președin­­tele Camerei și conservator, a fost ales cu 175 voturi contra a 108. In 19 Camera înaltă trebuia și ea să aleagă doi comisari, care să o represinte in această comisiune. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ care anunțase publicarea unui memoor justifica­tiv a d-lui Wagener asupra faptelor care au provocat numirea unei comisiuni de anchetă, se mărginește a reproduce o scrisoare in care acest inalt funcționar declară că re­nunță de a refuza in detail toate acusările produse in contra lui in Cameră și in presă, și că el așteaptă plin de încredere rezulta­tul anchetei. Jurnalele observase că d. Wa­gener datorește numirea sa prințului de Bis­­mark, și viteze de tot felul se imprăștiase asupra sprijinului ce ar găsi acest funcțio­nar in protectorul seu. Prințul cancelar nu vroește vise să împărtășească respunderea actelor d-lui Wagener: el pare dar să se­ anunțe prin „Buletinul telegrafic Wolf“ că„ aceste vitete mute cu totul false, că cance­larul a fost cel ăntăi, care in comisiunea bugetului, a insistat asupra necesităței unei anchete serioase și complecte, și că s'a pro­nunțat tot astfel in toate rasele prin care a trecut această cestiune. SPANIA. Noutatea evenimentelor petrecute in Ma­drid, a produs la Havana o adăncă emoți­­une. Republica a fost proclamată fără tul­­burare, dar se așteaptă o improt­vire ulte­rioară din partea proprietarilor de sclavi. Ministru afacerilor străine, d. Emilio Cas­­telar, a adresat o circulară agenților țerei sale pe lăngă deosebitele curți Europene, pentru a le da explicări asupra originei și a tendințelor noului guvern. Acest guvern se va abținea de ori­ce amestec in intere­sele celorlalte popoare. In lăuntru el vroește pacificarea și restatornicirea ordinei publice. Tănă acum numai Staturile Unite au re­cunoscut republica Spaniolă. Dar se spe­­rează la Madrid că Franț­a nu va intărzia de a urma acest exemplu. Asupra acestui punt, D. Castelar a avut o lungă conferință cu d. Bouillé, ambasadorul Franției. Guvernul a dat carliștilor, pentru a de­pune armele, un termin de 15 zile, după trecerea căruia ei vor fi tratați fără cru­țare.­­­RUSIA. Expediția rusască menită a pune in res­pect pe h­anul de Kiva, nu va intuzia a începe. Comandantul general Kaufmann, a purces la postul său, și prinții din familia imperială se duc de asemenea să iee parte la operațiuni. Jurnalele au exagerat mult tăria numerică a armatei rusești destinată a opera in contra Kivei. Natura acestor țări și întinsele deșerturi ce trebue a trece nu ar permite mișcarea unei armate puțin mai considerabile. O corespondență din St. Pe­tersburg adresată către „Norddeutsche Zei­tung“ asigură că corpul espediționar nu va fi decăt de 7000 oameni, aleși din trupele care se găsesc in guberniile Orenburg și Turcestanul rusesc. Este clar de crezut că trupele rusești vor opera in doua columne, purcegănd din doua punte diferite de fie­care parte a lacului Aral, și trebuind a se uni sub mulți Kivei. ȘTIRI LOCALE. *** (P­r­e­f­e­c­ț­i­u­n­e­a a doua) a societăței Junimea a avut loc Duminică in 11 a curentei. D. Xenopol a vorbit despre descoperirea focului, arătând cum prin această descoperire omul s’a desfă­cut pentru intăia oară din sinul anima­lității pe care a imitat’o pănă atunci, cum­ din această descoperire s’a desvoltat cul­tul focului și religiunile cum s’au înche­gat împrejurul „vetrei“ („foyer“) prima familie și prima societate, cum s’au ur­zit tot aice începutul legendelor și a tra­­dițiunei istorice. Focul apoi a făcut pe om să învingă rigoarea climei, să lun­gească oazele de muncă, prin prepara­rea alimentelor, omul introducând aururi mai ușor de mistuit și calde in stomah a redus la un rol mai slab funcțiile de­­gestive care stau împotriva lucrării in­telectuale. Au arătat apoi cum prin foc omul a topit metalul și a ajuns prin in­strumente la fabricarea obiectelor de toa­tă necesitatea. In fine focul a fost În­trebuințat ca element destructiv. In zi­lele noastre focul joacă un rol imens in civilisație, dar conștiința despre această importanță s’au intunecat. Ea reinvie cănd privim spre timpurile trecute in ca­re omul privea la foc ca la D-zeul seu. Duminica viitoare D- Lambrior va vorbi despre armă. *** (Concur­s.) Măai in 15, se va ținea in localul Primării de Iași concur­sul pentru zugrăvitul capelei de la cimi­tirul „Eternitatea“. Nu ne indoim că onor. Consiliu Comunal va încredința a­­ceastă sarcină unei persoane, care in ese­­cutarea lucrării, va ține samă și de ar­tă, chiar cănd această cerință ar nece­sita cheltueli puțin mai mari.—Un ase­menea locaș merită să fie ceva mai de­stins decăt cum s’au zugrăvit și se zu­grăvesc la noi bisericile. (C­o­n­c­e­r­t.) Zilele aceste publi­cul iașan va avea ocasiune a auzi pe re­numitul pianist D. Marck care se va o­­pri in orașul nostru, va da un concert. Asupra d-lui Marck, toate gasetele stre­ine care au dat samă despre concertele I­­ sale, se esprimă in modul cel mai a­­vantajos. Astfel spune „Morgen Post“­­din Decemvrie 1872: „ Concertistul este un barbat nalt și puternic de o infațo­­șare plăcută, cu par blond, o frunte ma­re și limpede, o căutătură moale și mai­că entusiastă și o fisionomie nobilă și a­­trăgătoare. Deși la Sonata Nr. III era cam emoționat, dar deja de la a doua bucată Episoda lui Liszt asupra lui Fa­ust de Lenau, mai mult incă in cele trei bucăți de Chopin, D. Marek arată in toată lumina cea ce poate. Tecnica pia­nistului este din cele mai remarcabile. Concertistul fu onorat cu cele mai vii aplause. „Neues Freunden-Blatt“ spune: In ceea ce privește bravura D-lui Z­iell este de­sigur întrecut de un alt pianist, D. Marck din Lemberg. Ca interpret a lui Liszt și Chopin D. Marck s-au ară­tat in toată strălucirea. Briliantul și vo­lubilitatea cu care au executat campa­­nela lui Liszt și niște Etude de Chopin, ar putea cu greu să fie întrecute in zi­lele noastre și chiar cu greu ajunse de un Rubinstein sau Leschetiks etc.—Nu ne indoim că aceste aprecieri a ziarelor stre­ine, vor fi pe deplin dovedite de adeva­­rate de­­ Marck înaintea publicului no­stru. In curând vom anunța ziua și pro­gramul concertului. *** (B­a 1.) Mercuri va avea loc in sa­loanele Generalului N. Mavrocordat un pique­nique, la care va participa o so­cietate destul de numeroasă. *** (Teatru Național.) Măne­toi in 15 Fevruarie, se va representa in beneficiul D-lui Andrei Ferri, casierul teatrului, piesa 30 de ani sau viața unui judecâtor in cărți, dramă in 5 acte, tra­dusă de D C. Negruzzi. D-na Stavrescu va juca rolul Ameliei. *** (Un soldat bat) din regimen­tul al V-lea, având pe lângă el baione­ta un centiron, mergând prin Tărgușorul Nicolina și fiind foarte turmentat se Iove de toți trecâtorii, sergentul de vis din piața Nicolina, voind a’l duce la Comi­sie l’a scapat, din causă că soldatul a avut concursul unui locuitor din această mahala, insă baioneta cu cend­ronul și chipiul a remas in minele acestui ser­­gent de vii, după care le-au inaintat lo­cului competent. (Contrabande) De către D- nii A. Sadoveanu și I. Becher impiegați ai regiei, și cu concursul dat de D. Lo­cotenent Ilie Dimitrescu, s'a descoperit in sacul cu pachete și scrisori ce venea cu poșta de Vineri din Besarabia 54 pa­chete tiutiun rusesc de mai multe cali­tăți, care era dat de antreprenorul po­ștei de peste Prut Ilaim Fișei.—De că­tră rtvisorul regiei N. Belador s’a prins 7 kilograme tintiun indigen tăei, in po­dul casei lui Herșcu Rosenthal din Tăr­­gul-Cucului.—In 12 a curentei s’a prins in Tărgușorul Nicolina intre carele 4 și 5 după amează, de cătră sub-perceptorul acestui tărgușor pe com­end­antul Stefa­­nachi loan, cu 17 ocă rachiu de contra­bandă, rachiul s’a trimis Primăriei, iar pe contrabandist s’a tractat justiției. Sumarul ședinței Consiliului Comunal I­I din 5 Fevruarie 1873. Ședința se deschide la 1 oară după amiazi. 1) Se cetește sumarul ședinței precedente și se aprobă cu adaosul propus de d. Cer­nea că pe lănga restricția ce s'a pus rela­tiv la Biuroul servilor de a nu se pute spo­ri taxele de manual și visa lor, să se deie și aceea ca escedentul ce ar resulta de la plata personalului să se verse in casa Co­munală. 2) D. Primar a aratat că conform anga­jamentului ce s’a luat in ședința precedentă a observat condițiunele elaborate pentru da­rea in antreprisă a rachiului și a modificat unele articule in așa mod, ca ele se poată ser­vi și la alte articule ce urmează a se da in antreprisă, așa­dară supune acele condițiuni și propune a li se da mai intei cetire in to­tal și apoi a se discută pe articule. Dăndu-se cetire acestor condițiuni după care apoi s’a pus in discuțiune pe articole. Art. 1 admis fără discuțiune. Art 2 și 3 s’au modificat și admis după propunerile urmate. Art. 4, 5, 6 s’a admis fără discuțiune. Art. 7 s’a admis cu o mică modificare. Art. 8 s’a admis cu majoritate de 8 vo­turi contra d-nul Anghelicii Art. 9 s’a admis cu majoritate de 8 voturi contra d-nul Lăzărescu.­­ Art. 10 și 11 admis fără discuțiune. Art. 12 modificat s’a admis in unanimitate 2-lea fiu. Me­duc tată (se duce). SCENA III, Erast. (Singur) Ah! Mi se sfâșie inima! așa de părăsit n’am fost nici­odată. (Se urm­­blă cufundat in gânduri) D-zeule! D-zeule! — Cea mai bună femeie și acești copii nevino­vați! — Oh! vino’mi in ajutor tu care con­duci soarta mea. Vino’mi in ajutor ca să nu mă plăng nici­odată contra cărmuirei și prevederei tale înțelepte. Nu trebue să mi duc in casă pănă ce nu voi are un aer mai vesel, și natura imi vine in ajutor, ven­­tur­ist recoritor ’mi usucă lacrimile. SCENA IV, Erast, Lucia (viind spre dânsul) Lucia. Te salut iubite! Erast, (imbrățoșind’e) Fii bine-cuvântata iu­bita mea! — Cum ai petrecut timpul căt n’am fost acasă. Lucia. Foarte bine, așa de bine după cum aș pute petrece in lipsa ta. Am căutat la lucru. Erast. Suporți nenorocirea ca bărbăție. Lucia. Fericirea mea este de a te poseda pe tins, și o evlavie indemnătoară sunt ne­fericită numai atunco când vöd că tu ești. Mrast Câtă iubire extru asta* care team adus intr’o stare ce ar duce la desperare pe ori­ ce om din starea de jos. Lucia. In numele lui D-zeu! Erast nu tul­bura liniștea noastră cu ast­fel de mustrări ’ți jur in numele lui D-zeu că liniștea mea nu e prefăcută; sunt foarte fericită că te posed și fără de tine mi-ar fi nesuportabilă ori­ce fericire. Erast. Așa! Oare, cu toate că suntem in­­tr'o sărăcie externă, cu toate că ducem o viață miseră, nu se schimbă intru nimica a­­erul tău și superarea nu acopere niciodată obrajii tei? Lucia. Numai atunci când văd că tu ești. Erast. Ce fericire! Lucia. Gândește că sunt mii de oameni mai săraci decât voi, și trebue oare ca ne­mulțumirea să ne facă mai nenorociți decăt cum suntem. Erast. Să fim mai săraci decăt cum sun­tem , acuma mai săraci decăt paserea sub cerul liber. N’avem hrană de loc in coliba noastră. In zadar am cutrierat eu astă­zi tot dealul pentru a văna cel puțin un singur animal, fii’am intors cu mănele in buzunare. Eu to­tuși ași pute­a suferi, curajul ten va susți­ne pe al meu; dar oă nu­ ved copii noștri — Lucia! asta-mi sfâșie inima văd că lacri­­mele sunt aproape, dar le rețin pentru a nu ne supără. Lucia. Iubite! o nenorocire închipuită să nu ne descurajeze. Fiul nostru cel mare s’a dus in pădure pentru a culege frupte, nu se va întoarce deșert, și chiar de ar fi așa mai avem încă speranță un Simon care tre­bue să viă de la tărg. Erast. Mi-e rușine, iubita mea, fiind­că nu pot stăpâni nici o supărare. Lucia (arâtăndu-i o bucată de pânză brodată) Afară de aceste, privește lucrul asta e mai finit. Simon se va duce mine in oraș la fe­­meea neguțitorului care-mi plătește încă bi­ne pentru osteneala mea; nu trebue să fim nerăbdători. Găndește-te la trecut că tocmai atunci cănd starea noastră era la extremi­tate ne venea totdeauna un ajutor. Erast. Căt de multe mănghieri găsești in inima ta, cu toate aceste ele nu ajut deloc îngrijirilor mele. Ce se va întâmpla in fine copiilor noștri? Părăsiți de toți oamenii ce drumuri ’i vom arata pentru ai face fericiți in lumea asta ? Lucia. Dumnezeule onestităței, iubitul meu. E­e nu înșelă nici­odată. Erast. Da! dar onestitatea și suferința for­mează tot­deauna un spectacol dramatic, și căt de greu este de a păstra onestitatea cănd ești strămtorat de misăriă și sărăcie. Ah! va fi o minune numai dacă-și vor pute petrece viața in rangul cu care i-a dat na­tura și nu se vor amesteca cu poporul de jos. Oh! tată! Nici­odată să nu vie asupră­ ți suspinurile ce nu le produce cruzimea ta și nici chiar atunce cănd nepoții zei necunos­cuți vor cerșitori pănea, pentru întreținerea vieței, înaintea ușei tale, D-zeule!... Lucia, însușești miseriei mai multă apro­bare decăt cum este in realitate. Căte dru­muri n’a deschis providența norocului? Erast. Da! așa este, dar cine este odată in miserie aceluia ’i este inchis totdeauna un asemenea drum. Cum ne a fost nouă? Maică procurată! Abie m’a părăsit tatăl meu, abie să sfărșise averea noastră, ce ajutor, ce sfat, ce speranță ne-a remas ? Lumea ne alungă din sinul seu, ce ne-a mai remas? Lucia. A părăsi lumea și a ne refugia in una din cele mai frumoasa regiuni a lumei, nn­ singurătate, și a încredința alte provi­denței soarta noastră. (Va urma).

Next