Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-02-14 / nr. 18
țiune a Statului a d-lui loan Antonescu. Prin decret cu data de 6 Fevruarie curent, sunt numiți: d. Nicolai Sc. Ghika, actual adjutor al redactorului Monitorelui Oficial in postul de redactore al Monitorului, spre împlinirea vacanței ce există; d. G. A. Catargi, fost sub-prefect in județul Neamțu, director la prefectura județului Bolgrad, in locul d-lui I. Razu demisionat Prin decret cu No. 270, din 3 Fevr. d. G. Kiriac s’a numit verificator la casieria Botoșani, in locul d-lui C. Stroia. CURIERUL DE IAST. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRÂNȚII. Raportul ducelui de Broglie comunicat membrilor majorităței din comisiunea de treizeci a fost cetit in comisiunea complectă in 18 Fevruarie. Dar discuțiunea lui n’a început incă pănă ce nu se pronunță asupra lui și d. Thiers. D. Broglie l’a comunicat in adivâr și președintelui republicei. D. Thiers s’a aratat foarte măgulit de această demarșă a raportorului, și ii mulțumește printr’o scrisoare. Respunsul seu n’a intărziat de a veni. D. Thiers, prin d. Dufaure, a aratat modificările ce ar dori să se facă in acest raport. In ședința comisiunii d. Tallou desvoaltă proiectul său de lege din care menține numai puntul relativ la transmiterea puterii esecutive, formulat astfel: Adunarea înaintea disolvărei sale, se va îngriji de a organiza puterea esecutivă. Mulți deputați din centrul drept sunt dispuși a primi propunerea d-lui Tallou, cu care se unește și d. Thiers. In comisiunea de treizeci, d. Berenger a presentat un amendament, prin care propune de a suprima preambulul articulului I. Articulul II va fi astfel modificat: „Adunarea națională va statua, înainte de a se separa, asupra organizărei guvernului republicei. Guvernul ii va supune pentru acest sfârșit căt mai curănd proectele de legi menționate la No. 1 și 2 a amendamentului Dufaure, și un alt proect asupra organizărei puterei esecutive și modul de transmitere a ei.“ D. Berenger a zis că el e monarhist, și că ar fi preferat monarcia, dar trebue să se supună înaintea evidenței. ANGLIA. Un membru distins din partida liberală independentă din Anglia, care, in deosebite dăți chemase deja, chemase atențiunea publică asupra creșterei statornice a bugetelor țerei, d. Vernon Harcourt, a desvoltat o propunere care tinde a micșora aceste bugete, cheltuele împreună cu impositele. Fiind combătute de d. Gladstone, care a explicat căușele creșterei cheltuelelor, d. Harcourt a părăsit moțiunea sa spre a se uni cu transacțiunea oferită de primul ministru, și care consistă in instituirea unei comisiuni insărcinată de a se informa mai in detail despre necesitățile bugetelor marinei și a resbelului. GERMANIA. Camera deputaților din Prusia a procedat in 18 Fevruarie la alegerea celor doi membri din finul său, care in virtutea mesajului regesc, vor fi chemați a lua parte in comisiunea de anchetă asupra complicităței funcționarilor statului in tripotajele concesiunelor de căi ferate. D. Lasker, descoperitorul acestui scandal și autorul propunerei de anchetă, a fost numit intăi cu o foarte mare majoritate. Alegerea comisarului al doilea a fost discutată intre partida conservatoare și cea progresistă, și numai după al treilea scrutin, d. Koeller, vice-președintele Camerei și conservator, a fost ales cu 175 voturi contra a 108. In 19 Camera înaltă trebuia și ea să aleagă doi comisari, care să o represinte in această comisiune. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ care anunțase publicarea unui memoor justificativ a d-lui Wagener asupra faptelor care au provocat numirea unei comisiuni de anchetă, se mărginește a reproduce o scrisoare in care acest inalt funcționar declară că renunță de a refuza in detail toate acusările produse in contra lui in Cameră și in presă, și că el așteaptă plin de încredere rezultatul anchetei. Jurnalele observase că d. Wagener datorește numirea sa prințului de Bismark, și viteze de tot felul se imprăștiase asupra sprijinului ce ar găsi acest funcționar in protectorul seu. Prințul cancelar nu vroește vise să împărtășească respunderea actelor d-lui Wagener: el pare dar să se anunțe prin „Buletinul telegrafic Wolf“ că„ aceste vitete mute cu totul false, că cancelarul a fost cel ăntăi, care in comisiunea bugetului, a insistat asupra necesităței unei anchete serioase și complecte, și că s'a pronunțat tot astfel in toate rasele prin care a trecut această cestiune. SPANIA. Noutatea evenimentelor petrecute in Madrid, a produs la Havana o adăncă emoțiune. Republica a fost proclamată fără tulburare, dar se așteaptă o improtvire ulterioară din partea proprietarilor de sclavi. Ministru afacerilor străine, d. Emilio Castelar, a adresat o circulară agenților țerei sale pe lăngă deosebitele curți Europene, pentru a le da explicări asupra originei și a tendințelor noului guvern. Acest guvern se va abținea de orice amestec in interesele celorlalte popoare. In lăuntru el vroește pacificarea și restatornicirea ordinei publice. Tănă acum numai Staturile Unite au recunoscut republica Spaniolă. Dar se sperează la Madrid că Franța nu va intărzia de a urma acest exemplu. Asupra acestui punt, D. Castelar a avut o lungă conferință cu d. Bouillé, ambasadorul Franției. Guvernul a dat carliștilor, pentru a depune armele, un termin de 15 zile, după trecerea căruia ei vor fi tratați fără cruțare.RUSIA. Expediția rusască menită a pune in respect pe hanul de Kiva, nu va intuzia a începe. Comandantul general Kaufmann, a purces la postul său, și prinții din familia imperială se duc de asemenea să iee parte la operațiuni. Jurnalele au exagerat mult tăria numerică a armatei rusești destinată a opera in contra Kivei. Natura acestor țări și întinsele deșerturi ce trebue a trece nu ar permite mișcarea unei armate puțin mai considerabile. O corespondență din St. Petersburg adresată către „Norddeutsche Zeitung“ asigură că corpul espediționar nu va fi decăt de 7000 oameni, aleși din trupele care se găsesc in guberniile Orenburg și Turcestanul rusesc. Este clar de crezut că trupele rusești vor opera in doua columne, purcegănd din doua punte diferite de fiecare parte a lacului Aral, și trebuind a se uni sub mulți Kivei. ȘTIRI LOCALE. *** (Prefecțiunea a doua) a societăței Junimea a avut loc Duminică in 11 a curentei. D. Xenopol a vorbit despre descoperirea focului, arătând cum prin această descoperire omul s’a desfăcut pentru intăia oară din sinul animalității pe care a imitat’o pănă atunci, cum din această descoperire s’a desvoltat cultul focului și religiunile cum s’au închegat împrejurul „vetrei“ („foyer“) prima familie și prima societate, cum s’au urzit tot aice începutul legendelor și a tradițiunei istorice. Focul apoi a făcut pe om să învingă rigoarea climei, să lungească oazele de muncă, prin prepararea alimentelor, omul introducând aururi mai ușor de mistuit și calde in stomah a redus la un rol mai slab funcțiile degestive care stau împotriva lucrării intelectuale. Au arătat apoi cum prin foc omul a topit metalul și a ajuns prin instrumente la fabricarea obiectelor de toată necesitatea. In fine focul a fost Întrebuințat ca element destructiv. In zilele noastre focul joacă un rol imens in civilisație, dar conștiința despre această importanță s’au intunecat. Ea reinvie cănd privim spre timpurile trecute in care omul privea la foc ca la D-zeul seu. Duminica viitoare D- Lambrior va vorbi despre armă. *** (Concurs.) Măai in 15, se va ținea in localul Primării de Iași concursul pentru zugrăvitul capelei de la cimitirul „Eternitatea“. Nu ne indoim că onor. Consiliu Comunal va încredința această sarcină unei persoane, care in esecutarea lucrării, va ține samă și de artă, chiar cănd această cerință ar necesita cheltueli puțin mai mari.—Un asemenea locaș merită să fie ceva mai destins decăt cum s’au zugrăvit și se zugrăvesc la noi bisericile. (Concert.) Zilele aceste publicul iașan va avea ocasiune a auzi pe renumitul pianist D. Marck care se va opri in orașul nostru, va da un concert. Asupra d-lui Marck, toate gasetele streine care au dat samă despre concertele I sale, se esprimă in modul cel mai avantajos. Astfel spune „Morgen Post“din Decemvrie 1872: „ Concertistul este un barbat nalt și puternic de o infațoșare plăcută, cu par blond, o frunte mare și limpede, o căutătură moale și maică entusiastă și o fisionomie nobilă și atrăgătoare. Deși la Sonata Nr. III era cam emoționat, dar deja de la a doua bucată Episoda lui Liszt asupra lui Faust de Lenau, mai mult incă in cele trei bucăți de Chopin, D. Marek arată in toată lumina cea ce poate. Tecnica pianistului este din cele mai remarcabile. Concertistul fu onorat cu cele mai vii aplause. „Neues Freunden-Blatt“ spune: In ceea ce privește bravura D-lui Ziell este desigur întrecut de un alt pianist, D. Marck din Lemberg. Ca interpret a lui Liszt și Chopin D. Marck s-au arătat in toată strălucirea. Briliantul și volubilitatea cu care au executat campanela lui Liszt și niște Etude de Chopin, ar putea cu greu să fie întrecute in zilele noastre și chiar cu greu ajunse de un Rubinstein sau Leschetiks etc.—Nu ne indoim că aceste aprecieri a ziarelor streine, vor fi pe deplin dovedite de adevarate de Marck înaintea publicului nostru. In curând vom anunța ziua și programul concertului. *** (Ba 1.) Mercuri va avea loc in saloanele Generalului N. Mavrocordat un piquenique, la care va participa o societate destul de numeroasă. *** (Teatru Național.) Mănetoi in 15 Fevruarie, se va representa in beneficiul D-lui Andrei Ferri, casierul teatrului, piesa 30 de ani sau viața unui judecâtor in cărți, dramă in 5 acte, tradusă de D C. Negruzzi. D-na Stavrescu va juca rolul Ameliei. *** (Un soldat bat) din regimentul al V-lea, având pe lângă el baioneta un centiron, mergând prin Tărgușorul Nicolina și fiind foarte turmentat se Iove de toți trecâtorii, sergentul de vis din piața Nicolina, voind a’l duce la Comisie l’a scapat, din causă că soldatul a avut concursul unui locuitor din această mahala, insă baioneta cu cendronul și chipiul a remas in minele acestui sergent de vii, după care le-au inaintat locului competent. (Contrabande) De către D- nii A. Sadoveanu și I. Becher impiegați ai regiei, și cu concursul dat de D. Locotenent Ilie Dimitrescu, s'a descoperit in sacul cu pachete și scrisori ce venea cu poșta de Vineri din Besarabia 54 pachete tiutiun rusesc de mai multe calități, care era dat de antreprenorul poștei de peste Prut Ilaim Fișei.—De cătră rtvisorul regiei N. Belador s’a prins 7 kilograme tintiun indigen tăei, in podul casei lui Herșcu Rosenthal din Tărgul-Cucului.—In 12 a curentei s’a prins in Tărgușorul Nicolina intre carele 4 și 5 după amează, de cătră sub-perceptorul acestui tărgușor pe comendantul Stefanachi loan, cu 17 ocă rachiu de contrabandă, rachiul s’a trimis Primăriei, iar pe contrabandist s’a tractat justiției. Sumarul ședinței Consiliului Comunal II din 5 Fevruarie 1873. Ședința se deschide la 1 oară după amiazi. 1) Se cetește sumarul ședinței precedente și se aprobă cu adaosul propus de d. Cernea că pe lănga restricția ce s'a pus relativ la Biuroul servilor de a nu se pute spori taxele de manual și visa lor, să se deie și aceea ca escedentul ce ar resulta de la plata personalului să se verse in casa Comunală. 2) D. Primar a aratat că conform angajamentului ce s’a luat in ședința precedentă a observat condițiunele elaborate pentru darea in antreprisă a rachiului și a modificat unele articule in așa mod, ca ele se poată servi și la alte articule ce urmează a se da in antreprisă, așadară supune acele condițiuni și propune a li se da mai intei cetire in total și apoi a se discută pe articule. Dăndu-se cetire acestor condițiuni după care apoi s’a pus in discuțiune pe articole. Art. 1 admis fără discuțiune. Art 2 și 3 s’au modificat și admis după propunerile urmate. Art. 4, 5, 6 s’a admis fără discuțiune. Art. 7 s’a admis cu o mică modificare. Art. 8 s’a admis cu majoritate de 8 voturi contra d-nul Anghelicii Art. 9 s’a admis cu majoritate de 8 voturi contra d-nul Lăzărescu. Art. 10 și 11 admis fără discuțiune. Art. 12 modificat s’a admis in unanimitate 2-lea fiu. Meduc tată (se duce). SCENA III, Erast. (Singur) Ah! Mi se sfâșie inima! așa de părăsit n’am fost niciodată. (Se urmblă cufundat in gânduri) D-zeule! D-zeule! — Cea mai bună femeie și acești copii nevinovați! — Oh! vino’mi in ajutor tu care conduci soarta mea. Vino’mi in ajutor ca să nu mă plăng niciodată contra cărmuirei și prevederei tale înțelepte. Nu trebue să mi duc in casă pănă ce nu voi are un aer mai vesel, și natura imi vine in ajutor, venturist recoritor ’mi usucă lacrimile. SCENA IV, Erast, Lucia (viind spre dânsul) Lucia. Te salut iubite! Erast, (imbrățoșind’e) Fii bine-cuvântata iubita mea! — Cum ai petrecut timpul căt n’am fost acasă. Lucia. Foarte bine, așa de bine după cum aș pute petrece in lipsa ta. Am căutat la lucru. Erast. Suporți nenorocirea ca bărbăție. Lucia. Fericirea mea este de a te poseda pe tins, și o evlavie indemnătoară sunt nefericită numai atunco când vöd că tu ești. Mrast Câtă iubire extru asta* care team adus intr’o stare ce ar duce la desperare pe ori ce om din starea de jos. Lucia. In numele lui D-zeu! Erast nu tulbura liniștea noastră cu astfel de mustrări ’ți jur in numele lui D-zeu că liniștea mea nu e prefăcută; sunt foarte fericită că te posed și fără de tine mi-ar fi nesuportabilă orice fericire. Erast. Așa! Oare, cu toate că suntem intr'o sărăcie externă, cu toate că ducem o viață miseră, nu se schimbă intru nimica aerul tău și superarea nu acopere niciodată obrajii tei? Lucia. Numai atunci când văd că tu ești. Erast. Ce fericire! Lucia. Gândește că sunt mii de oameni mai săraci decât voi, și trebue oare ca nemulțumirea să ne facă mai nenorociți decăt cum suntem. Erast. Să fim mai săraci decăt cum suntem , acuma mai săraci decăt paserea sub cerul liber. N’avem hrană de loc in coliba noastră. In zadar am cutrierat eu astăzi tot dealul pentru a văna cel puțin un singur animal, fii’am intors cu mănele in buzunare. Eu totuși ași putea suferi, curajul ten va susține pe al meu; dar oă nu ved copii noștri — Lucia! asta-mi sfâșie inima văd că lacrimele sunt aproape, dar le rețin pentru a nu ne supără. Lucia. Iubite! o nenorocire închipuită să nu ne descurajeze. Fiul nostru cel mare s’a dus in pădure pentru a culege frupte, nu se va întoarce deșert, și chiar de ar fi așa mai avem încă speranță un Simon care trebue să viă de la tărg. Erast. Mi-e rușine, iubita mea, fiindcă nu pot stăpâni nici o supărare. Lucia (arâtăndu-i o bucată de pânză brodată) Afară de aceste, privește lucrul asta e mai finit. Simon se va duce mine in oraș la femeea neguțitorului care-mi plătește încă bine pentru osteneala mea; nu trebue să fim nerăbdători. Găndește-te la trecut că tocmai atunci cănd starea noastră era la extremitate ne venea totdeauna un ajutor. Erast. Căt de multe mănghieri găsești in inima ta, cu toate aceste ele nu ajut deloc îngrijirilor mele. Ce se va întâmpla in fine copiilor noștri? Părăsiți de toți oamenii ce drumuri ’i vom arata pentru ai face fericiți in lumea asta ? Lucia. Dumnezeule onestităței, iubitul meu. Ee nu înșelă niciodată. Erast. Da! dar onestitatea și suferința formează totdeauna un spectacol dramatic, și căt de greu este de a păstra onestitatea cănd ești strămtorat de misăriă și sărăcie. Ah! va fi o minune numai dacă-și vor pute petrece viața in rangul cu care i-a dat natura și nu se vor amesteca cu poporul de jos. Oh! tată! Niciodată să nu vie asupră ți suspinurile ce nu le produce cruzimea ta și nici chiar atunce cănd nepoții zei necunoscuți vor cerșitori pănea, pentru întreținerea vieței, înaintea ușei tale, D-zeule!... Lucia, însușești miseriei mai multă aprobare decăt cum este in realitate. Căte drumuri n’a deschis providența norocului? Erast. Da! așa este, dar cine este odată in miserie aceluia ’i este inchis totdeauna un asemenea drum. Cum ne a fost nouă? Maică procurată! Abie m’a părăsit tatăl meu, abie să sfărșise averea noastră, ce ajutor, ce sfat, ce speranță ne-a remas ? Lumea ne alungă din sinul seu, ce ne-a mai remas? Lucia. A părăsi lumea și a ne refugia in una din cele mai frumoasa regiuni a lumei, nn singurătate, și a încredința alte providenței soarta noastră. (Va urma).