Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-02-14 / nr. 18

Anul VI. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iassi. Mercuri 14 Fevruarie 1873. Apare de TREI ori pe septamarea Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPT­AMANEI. ANUNCIDRI. No. 18. Sin. Stil DIOR. PATRONUL BILEI. Răsăritul Apusul Stil Stil mOA.­­ PATRONUL BILEI. Răsăritul Apusul rechin. non. v . Soarelui.­ Soarelui. rochiu. nou.­­ ■ soarelui. Soarelui. Fevruarie. Fevruarie. Ore. m. Ore. m. Fevruarie. Fevruarie. Ore. m. Ore. m. 11 23 Duminică. Mart. Vlasie. (Lăsatul de carne.) 6 4? 5 39 15 27 Joi. St. Ap. Onisim. 6 42 5 45 12 24 Luni. Păr. Meletie Archiereu. 6 46 5 40 16 28 Vineri. Mart. Pamfitie. 1 6 39 5 46 13 25 Marți. Cuv. Martiniani 6 45 5 40 17 Mart. 1 Sâmbătă. Mart. Teodor Tiron. 1 6 37 5 48 14 26 Mercuri. Cuv. Acsentie. 6 43 5 42 18 2 Duminică. P. Leon papa Rom. (L. de carne).­­ 6 35 5 49 Iași. Pe un an 20 lei noi. — Pe șese luni 11 lei noi; — Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci: — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci;—Francia: Pe șese luni 26 franci. DUMINICĂ, MERCURI Și VINERI. Răndul sau locul sau 15 bani. Inser­iuni și reclame: Răndul 60 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manu­scriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. ȘTIRI DIN VITRU. SENATUL ROMÂNIEI. In ședința Senatului din 10 Fevruarie a avut loc un incident destul de neașceptat și unic in felul seu. Urmăndu-se o discuțiune asupra respunsului guvernului la o interpe­lare a D-lui Deșliu, pentru care deja in șe­dința trecută fusese o discuție destul de ne­parlamentară intre D. Deșliu și vice-preșe­­dintele D. Orăscu, se sculă de­odată D. Băț­­coveanu cu o propunere susținută de vre-o 8 domni senatori, pentru destituirea D-lui Orăscu din funcțiunea de vice-președinte, a­­cuzăndu’l că e parțial și că s’a servit in mai multe rânduri cu espresii nepotrivite. Aceasta după o lungă discuțiune, punăndu­­se la vot a căzut. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. In ședința din 8 Fevruarie se discută no­ul cod penal militar, in care intre altele menținându-se starea actuală de lucruri se admite că un militar să fie judecat pentru ori­ce fel de delicte de tribunalele militare. De asemene cu dorobanții și milițienii in timpul concentrărilor. In ședința din 9 Fevruarie, după ce se urmară discuția asupra codului penal mili­tar, se trece apoi la discuțiunea asupra mo­dificării legei din August 1871, relativă la datoria flotantă și anume in modul următor: Art. un­c. Art. 2, 5 și 6 din legea pro­mulgată la 9 A­ugust 1871, pentru regula­rea și mărginirea împrumuturilor provisorie ale tesaurului, se modifică cum urmează: Art. 2. Aceste împrumuturi provisorii se mărginesc la cifra de trei milioane lei ca­pital. Pentru ori­ce împrumuturi care va trece peste această sumă de trei milioane, mini­strul care a contractat și casierul care a subscris­ banul, sunt și remăn răspunzători solidari cătră imprumutători. Ei pot fi traduși pentru aceasta de către particularii lesați înaintea tribunalelor ordi­nare, fără nici o prealabilă autorisațiune. Art. 5. împrumuturile contractate in cur­sul unui an, vor fi pe deplin restituite pâ­nă la finele acelui an. Art. 6. Ori­ce bon de tesaur cu scadență după 31 Decemvrie al anului in care s’a emis, constitue un titlu de creanță pentru detentori numai in contra ministrului și ca­sierului care le-a subscris. Acest articol precum și art. 2 se vor re­produce in întregul lor in fiecare bon de tesaur spre cunoștința imprumutătorilor. Se pune la vot legea, cu articolul unic, și se primește cu 58 voturi, contra 27 și 2 abțineri. După acestea, Camera a continuat cu ce­rirea articolelor din condica penală militară. In ședința din 10 Fevruarie se urmează discuția asupra codului penal militar; vo­­tându-se toate articulele, rămân să se vote­ze legea in totul in ședința de Luni. Marți, 6 Fevruarie, la oarele 8 dimineața M. S. Domnitorul a plecat din capitală su­­soțit de d. general Florescu, ministru de resbel, de d. mareșal al Curței și de adju­tantul de serviciu, pentru a face, cu mai bine de trei­zeci domni invitați o vânatoare in părturele Pantelemonului. Vânătoarea s’a prelungit cu mult succes până la oarele 6 sara cănd M. S. Domnito­rul s’a intors in București. Cetim in „Monitor“: D. S. Golescu, unul din membrii, fondatori ai societăței austro­­romănă de clădiri, autorizată in­­ România prin înaltul decret cu No.­ 3,118, de la 31 Dec­emvre, prin declarațiunea înregistrată la No. 144, comunică ministerului că s’a retras din acea societate și cere a se da publiciiei această a d-sale retragere. Unele din jurnalele străine, vorbind des­pre un accident ivit la 20 Dechimvri tre­cut, pre linia ferată Tecuci Beriad reproduc epistola unui corespondent, care narează fap­tele petrecute intr-un mod cu totul exage­rat. Pentru restabilirea adevărului se face cunoscut că impregiurările acelui accident s’a petrecut, după informațiunile luate de la personalul serviciului de control al căi­lor ferate precum urmează : Trenul de pasageri porni la 20 Decentre din Bârlad, a întârziat două oare mai mult preste timpul h­otării de percurs pănă la Te­cuci, din causă că personalul ce conducea trenul se afla amețit de beuturi spirtoase, in­căt trenul s’a oprit căt­va timp, intre stațiele Ghidigeni și Berheciu și la această din urmă stație. De­și nu s’a ivit nici un pericol, minis­terul a cerut direcțiunei căilor ferate con­statarea faptului și pedepsirea culpabililor, din partea căreia s-a primit respunsul că, constatăndu-se cele mai sus relatate, culpa­bilii și-au primit penalitatea in modul ur­mător. Wentzel Fiedler, șeful stației Ghidigeni, Haibach­, conductor de mașină, fochistul fa­­blicat, conductorul de tren Thaiuke și pack­­meisterul Letches, au fost destituiți din ser­viciu. Carol Schroder, șeful stației Berlach, a fost permutat ca sub­șef la Galați. Jacob Hecht, șeful stației Berkeciu, și bremierul Glaubhardt, au primit o admont­­are severă. loan Wagner șeful stațiunei Tutova, a fo­st amendat cu 5 lei, licorn unicat). NUMIRI. Prin decrete cu data din 3 Fevruarie 1873, sunt numiți: d. loan Stălpeanu, actualul prefect de la județul Brăila, in asemenea calitate la județul Buzen, in locul d- lui I. Arion; d. George Iamandi, fost prefect la județul Covurlui, prefect la județul Brăila, in locul d-lui Stălpeanu, permutat; d. Cos­­tantin Budișteanu, prefect la județul Vâlcea, in locul d-lui Cost. Greceanu, demisionat; d. Costantin loan, actualul sub­prefect de la plasa Corodu, județul Tutova, in aseme­nea calitate la plasa Târgului, același ju­deț, in locul d-lui loan Sturza.­­ Prin de­cret cu No. 235, din 29 Ianuari 1873, au­­torisă ca epitropia spitalelor casei sf. Spi­ridon din Iași se accepteze restul de 100 galbeni din donațiunea de 500 galbeni, lă­sată de repansatul George Coroi, in folo­sul acelei case, prin testamentul din anul 1867, căci suma de 400 galbeni a primit-o mai din­­ainte de la esocutorii testamentari. Prin decret cu No. 230, d-na Alexandru Ia­mandi s’a confirmat in funcțiunea de pri­mar al comunei urbană Fălticeni, din județul Suceava, in locul d-lui Constantin Pleșescu, demisionat. — Prin decret cu No. 259, s’a deselvat consiliul comunei rurale Cocorănii, din județul Botoșanii, și s’a înlocuit cu o comisiune interimară.—Prin decret cu No. 260, s’a desolvat consiliul comunei rurale Vadurile, din județul Neamțu, inlocuindu-se pănă la o nouă alegere, cu o comisiune in­terimară prevăzută de menționatul articol din lege.­Prin decret cu No. 216, din 27 ianuariu 1873, s’a numit in garda orășe­nească din Ploești ofițerii milițiari ce ur­mează: Maior Roșea loan Constantin, șef de batalion, comandanți de companii: căpita­nii Dragodănescu loan și Zam­firescu loan, și locotinenții Șerbănoi Dinu și Păltineanu loan.—Oficier subaltern, sub­locotinentul Sa­­chelarescu Mihail.—Măria Sa Domnul, a bi­ne­voit a acorda d-lui Vasile Hiottu, pre­fect al poliției capitalei, inalta autorisațiune de a primi și purta decorațiunea de oficeru al ordinului Coroanei Italiei, ce i s’a con­ferit de Majestatea Sa regele Italiei.­­Mă­ria Sa Domnul a bine-voit a acorda d-lui Mihail Militeanu, secretar generale și direc­­tore al ministerului afacerilor străine, inalta autorisațiune de a primi și purta decorați­unea de oficeru al ordinului Coroanei Italiei, ce i s’a conferit de Majestatea Sa regele Italiei.—Prin decret cu data 5 Fev. No. 282, d. G. Lahovari, directorele general al tele­grafelor și poștelor, s’a numit in calitate de d­elegiul roritău pentru, a­m­c­heia fi Ki­hseri o convențiune poștală cu delegatul guver­nului imperiale al Rusiei. — Prin decret cu No. 268, din 3 Fevruarie 1873, d. Va­­siliu George, actual conductor clasa III, s’a avansat pe ziua de 1 (13) Fevrua­­rie, la gradul de conductor cl. II.—Prin de­cret cu No. 267, din 3 Fevruarie 1873, d. Rossosky Anton, actualul elev clasa I, s’a avansat, după examen, la gradul de ofici­ant clasa III, pe ziua de 1 (13) Fevruarie 1873.—Prin decret cu No. 266, din 3 Fe­vruarie 1873, d. Șerpescu George s’a con­firmat in postul de conductor clasa I, pe ziua de 1 (13) Fevruarie 1873.—Prin de­cret cu No. 264, din 1 Fevruarie 1873, s'a primit demisia din armată a medicului de batalion cl. 11 Fontăneanu Constantin din serviciul central, și care este considerată pe ziua de 16 lanuarie 1873.—Prin decret cu No. 293 din 6 Fevr. 1873, Colegiul II electoral pentru consiliul generale de la ju­dețul Putna, este convocat in ziua de 1 Martie 1873, spre a se intruni in localul comunei de reședință, la oarele 10 de di­mineață, ca să aleagă un membru in con­siliul generale, pentru iuplinirea vacanței declarată de consiliu,prin primirea de finc- FOILETON. E­R­A­S­T Dramă intr’un act de Gesner Tradusă de E. Schiuarzfold. PERSONAGIU1. Erast. Simon Servitorul lui Erast. Lucia soție a lui. I­iul lui 1 Cleon tatăl lui ornat. 2-ie­tiu. j a ^ras^ (tĭcena represintă un câmp, puțini copaci, in depărtare munți, o colibă a lui Erast). SCENA X, Erast (cu o pușcă de venit, o pune la o parte ca supărare). Ba rămâ’s!. M’am intors fără a face ceva! Am eșit la venit pentru că n’a­­veam păue cel puțin să venez oare­care ani­­­male, dar in zadar. Am alergat toată ziua in timpul arșiței pe munți am suit dealurile, m’am cufundat in pădure. Așa! Foamea va pune cu­­rând un capăt jmiseriei noastre. Voi intra, ba nu me voi odihni mai iutei puțin de acest necaz, trebue să’l ascund Luciei. D-zeule! Pioasa sufere sărăcia, exstrema sărăcie, aceas­ta viață mnissră, pentru a mi-o face mie su­portabilă, în adeva plânge, in m­­iștea lui Dumnezeu sărăcia noastră; dar cănd aude că vin eu, ’și usucă lacrimele, ’și șterge o­­chii și’mi zimbește, pentru a nu m­e supără. — Cerule! vei răsplăti aceasta piositate. Găt de mult merită a fi fericită! Ași fi mulțu­mit, dar me tortură gândul fiind că eu sunt causa nenorocirei ei și a copiilor noștri. Me tortură pentru că nu-i pot resplati genero­­sitatea in nici un mod. Intr’aceste crește să­răcia noastră și remănem fără de ajutor, puțina avere, ce mai posedam am cheltuit’o. Cui să me adresez ? — Afară de aceste ne a nimicit furtuna, din urmă hrana noastră— cui să me adresez, dacă părintele meu me lasă fără de ajutor și dacă epistolele mele triste și dureroase, tablourile mișcătoare a miseriei noastre nu i-a inmuiat inima ? Cinci ani trecuți de cănd i-am­ trimis răva­șul din urmă, dar­ și acela a avut soarta celorlalte, — nu mi-a respuns. Ah­­cum póte fi un tată așa de crud, ca să lese pe fiul meu fără de ajutor in minele miseriei. — Și ce? Greșala me este că am lucrat contra voinței sale,­ că am ținut unei persoane ju­­ramentul meu și n'am voit s'o las fără de ajutor și defăimată după ce dădui credința fagăduirilor mele, unei persoane care po­seda tot ce se poate insuși unei femei, dar o saracă. Dacă ași fi ascultat ordinelle se­vere a tatălui meu, aș fi espus’o pe densa, care merită stima tuturor oamenilor, intr’o stare de despreț intregei lumi.— D-zeule! nu mi ar fi fost atunce nesuportabile toate onorurile și bogăția mea? nu mi-ar fi întu­necat cugetul, ori­ce prevedere, cu chinuri infernale? Aceasta compătimire amicală, a miseriei, noastre, posedă ceva dulce in mijlocul tristeței. Silința îngrijitoare de a urma unul alteea starea noastră și aces­te lacrimi ce vărsem unii pentru alții nu vor curge totdeauna! —Poate că tatăl meu se va induplica odată și va ave compătimi­re... Bată vine fiul meu cel tiner. Cerule! ce va fi in fine soarta copiilor mei ? ’Mi voi șterge lacrimele și voi face o mină veselă ca copilul să nu fie mâhnit. SCENA XI. Erast, 2 le fiu. (aleargă cătră Erast și’l imbră­­țoșată) Iubite tată. Erast. Copile de unde vii așa vesel? 2 ile fiu. Vin de la dealul cela, m’am ză­­băvit puțin la micul păstor. Am avut mare compătimire cu dânsul. Erast. De ca? 2-lea fu. Ședea lăngă turmă și plângea. N'am mâncat toată ziua, și’s grozav de flă­mând, m­ii zise el. Am scos prânzul meu ce mi l’am păstrat și i-am zis mănâncă asta, numai asta mai am. Și eu eram flamând, dar ’l-am bucurat foarte mult cănd am vă­­zut că mănâncă cu lăcomie și un zimbet i se arăta pe buze. Erast. Fii bine­cuvântat copile ! 2-lea fiu. Asta ar fi făcut de­sigur și mi­cul păstor, dacă el ar fi avut ceva și eu ași fi plâns! Nu-i așa tată? Erast. Dar ai știut foarte bine că n’avem mai multă păne in casă. 2-lea fiu. Da am știut’o, dar cu toate că am avut numai asta bucățică de păne am avut totuși o bucurie foarte mare că i-am putut’o da. ’mi spui tot­deauna, iată, că D-zeu resplătește celuia, ce face bine. Erast. Iubite copil! (I“ parte) D-zeule. Nu vei lasa neincetat in miseriă această nevi­novăție. (își Șterge o lacrimă de pe ochi). 2-lea fiu. Plă­gi tată? Oh! nu plânge tată! Erast. Nu plâng copile. — Dute acuma la dealul cela și vezi de nu vine fratele tău de la munte, sau de nu­ zărești pe Simon reintorcându-se de la târg.

Next