Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-02-14 / nr. 18
Anul VI. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iassi. Mercuri 14 Fevruarie 1873. Apare de TREI ori pe septamarea Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. ANUNCIDRI. No. 18. Sin. Stil DIOR. PATRONUL BILEI. Răsăritul Apusul Stil Stil mOA. PATRONUL BILEI. Răsăritul Apusul rechin. non. v . Soarelui. Soarelui. rochiu. nou. ■ soarelui. Soarelui. Fevruarie. Fevruarie. Ore. m. Ore. m. Fevruarie. Fevruarie. Ore. m. Ore. m. 11 23 Duminică. Mart. Vlasie. (Lăsatul de carne.) 6 4? 5 39 15 27 Joi. St. Ap. Onisim. 6 42 5 45 12 24 Luni. Păr. Meletie Archiereu. 6 46 5 40 16 28 Vineri. Mart. Pamfitie. 1 6 39 5 46 13 25 Marți. Cuv. Martiniani 6 45 5 40 17 Mart. 1 Sâmbătă. Mart. Teodor Tiron. 1 6 37 5 48 14 26 Mercuri. Cuv. Acsentie. 6 43 5 42 18 2 Duminică. P. Leon papa Rom. (L. de carne). 6 35 5 49 Iași. Pe un an 20 lei noi. — Pe șese luni 11 lei noi; — Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci: — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci;—Francia: Pe șese luni 26 franci. DUMINICĂ, MERCURI Și VINERI. Răndul sau locul sau 15 bani. Inseriuni și reclame: Răndul 60 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. ȘTIRI DIN VITRU. SENATUL ROMÂNIEI. In ședința Senatului din 10 Fevruarie a avut loc un incident destul de neașceptat și unic in felul seu. Urmăndu-se o discuțiune asupra respunsului guvernului la o interpelare a D-lui Deșliu, pentru care deja in ședința trecută fusese o discuție destul de neparlamentară intre D. Deșliu și vice-președintele D. Orăscu, se sculă deodată D. Bățcoveanu cu o propunere susținută de vre-o 8 domni senatori, pentru destituirea D-lui Orăscu din funcțiunea de vice-președinte, acuzăndu’l că e parțial și că s’a servit in mai multe rânduri cu espresii nepotrivite. Aceasta după o lungă discuțiune, punănduse la vot a căzut. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. In ședința din 8 Fevruarie se discută noul cod penal militar, in care intre altele menținându-se starea actuală de lucruri se admite că un militar să fie judecat pentru orice fel de delicte de tribunalele militare. De asemene cu dorobanții și milițienii in timpul concentrărilor. In ședința din 9 Fevruarie, după ce se urmară discuția asupra codului penal militar, se trece apoi la discuțiunea asupra modificării legei din August 1871, relativă la datoria flotantă și anume in modul următor: Art. unc. Art. 2, 5 și 6 din legea promulgată la 9 August 1871, pentru regularea și mărginirea împrumuturilor provisorie ale tesaurului, se modifică cum urmează: Art. 2. Aceste împrumuturi provisorii se mărginesc la cifra de trei milioane lei capital. Pentru orice împrumuturi care va trece peste această sumă de trei milioane, ministrul care a contractat și casierul care a subscris banul, sunt și remăn răspunzători solidari cătră imprumutători. Ei pot fi traduși pentru aceasta de către particularii lesați înaintea tribunalelor ordinare, fără nici o prealabilă autorisațiune. Art. 5. împrumuturile contractate in cursul unui an, vor fi pe deplin restituite până la finele acelui an. Art. 6. Orice bon de tesaur cu scadență după 31 Decemvrie al anului in care s’a emis, constitue un titlu de creanță pentru detentori numai in contra ministrului și casierului care le-a subscris. Acest articol precum și art. 2 se vor reproduce in întregul lor in fiecare bon de tesaur spre cunoștința imprumutătorilor. Se pune la vot legea, cu articolul unic, și se primește cu 58 voturi, contra 27 și 2 abțineri. După acestea, Camera a continuat cu cerirea articolelor din condica penală militară. In ședința din 10 Fevruarie se urmează discuția asupra codului penal militar; votându-se toate articulele, rămân să se voteze legea in totul in ședința de Luni. Marți, 6 Fevruarie, la oarele 8 dimineața M. S. Domnitorul a plecat din capitală susoțit de d. general Florescu, ministru de resbel, de d. mareșal al Curței și de adjutantul de serviciu, pentru a face, cu mai bine de treizeci domni invitați o vânatoare in părturele Pantelemonului. Vânătoarea s’a prelungit cu mult succes până la oarele 6 sara cănd M. S. Domnitorul s’a intors in București. Cetim in „Monitor“: D. S. Golescu, unul din membrii, fondatori ai societăței austroromănă de clădiri, autorizată in România prin înaltul decret cu No. 3,118, de la 31 Decemvre, prin declarațiunea înregistrată la No. 144, comunică ministerului că s’a retras din acea societate și cere a se da publiciiei această a d-sale retragere. Unele din jurnalele străine, vorbind despre un accident ivit la 20 Dechimvri trecut, pre linia ferată Tecuci Beriad reproduc epistola unui corespondent, care narează faptele petrecute intr-un mod cu totul exagerat. Pentru restabilirea adevărului se face cunoscut că impregiurările acelui accident s’a petrecut, după informațiunile luate de la personalul serviciului de control al căilor ferate precum urmează : Trenul de pasageri porni la 20 Decentre din Bârlad, a întârziat două oare mai mult preste timpul hotării de percurs pănă la Tecuci, din causă că personalul ce conducea trenul se afla amețit de beuturi spirtoase, incăt trenul s’a oprit cătva timp, intre stațiele Ghidigeni și Berheciu și la această din urmă stație. Deși nu s’a ivit nici un pericol, ministerul a cerut direcțiunei căilor ferate constatarea faptului și pedepsirea culpabililor, din partea căreia s-a primit respunsul că, constatăndu-se cele mai sus relatate, culpabilii și-au primit penalitatea in modul următor. Wentzel Fiedler, șeful stației Ghidigeni, Haibach, conductor de mașină, fochistul fablicat, conductorul de tren Thaiuke și packmeisterul Letches, au fost destituiți din serviciu. Carol Schroder, șeful stației Berlach, a fost permutat ca subșef la Galați. Jacob Hecht, șeful stației Berkeciu, și bremierul Glaubhardt, au primit o admontare severă. loan Wagner șeful stațiunei Tutova, a fost amendat cu 5 lei, licorn unicat). NUMIRI. Prin decrete cu data din 3 Fevruarie 1873, sunt numiți: d. loan Stălpeanu, actualul prefect de la județul Brăila, in asemenea calitate la județul Buzen, in locul d- lui I. Arion; d. George Iamandi, fost prefect la județul Covurlui, prefect la județul Brăila, in locul d-lui Stălpeanu, permutat; d. Costantin Budișteanu, prefect la județul Vâlcea, in locul d-lui Cost. Greceanu, demisionat; d. Costantin loan, actualul subprefect de la plasa Corodu, județul Tutova, in asemenea calitate la plasa Târgului, același județ, in locul d-lui loan Sturza. Prin decret cu No. 235, din 29 Ianuari 1873, autorisă ca epitropia spitalelor casei sf. Spiridon din Iași se accepteze restul de 100 galbeni din donațiunea de 500 galbeni, lăsată de repansatul George Coroi, in folosul acelei case, prin testamentul din anul 1867, căci suma de 400 galbeni a primit-o mai dinainte de la esocutorii testamentari. Prin decret cu No. 230, d-na Alexandru Iamandi s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbană Fălticeni, din județul Suceava, in locul d-lui Constantin Pleșescu, demisionat. — Prin decret cu No. 259, s’a deselvat consiliul comunei rurale Cocorănii, din județul Botoșanii, și s’a înlocuit cu o comisiune interimară.—Prin decret cu No. 260, s’a desolvat consiliul comunei rurale Vadurile, din județul Neamțu, inlocuindu-se pănă la o nouă alegere, cu o comisiune interimară prevăzută de menționatul articol din lege.Prin decret cu No. 216, din 27 ianuariu 1873, s’a numit in garda orășenească din Ploești ofițerii milițiari ce urmează: Maior Roșea loan Constantin, șef de batalion, comandanți de companii: căpitanii Dragodănescu loan și Zamfirescu loan, și locotinenții Șerbănoi Dinu și Păltineanu loan.—Oficier subaltern, sublocotinentul Sachelarescu Mihail.—Măria Sa Domnul, a binevoit a acorda d-lui Vasile Hiottu, prefect al poliției capitalei, inalta autorisațiune de a primi și purta decorațiunea de oficeru al ordinului Coroanei Italiei, ce i s’a conferit de Majestatea Sa regele Italiei.Măria Sa Domnul a bine-voit a acorda d-lui Mihail Militeanu, secretar generale și directore al ministerului afacerilor străine, inalta autorisațiune de a primi și purta decorațiunea de oficeru al ordinului Coroanei Italiei, ce i s’a conferit de Majestatea Sa regele Italiei.—Prin decret cu data 5 Fev. No. 282, d. G. Lahovari, directorele general al telegrafelor și poștelor, s’a numit in calitate de delegiul roritău pentru, amcheia fi Kihseri o convențiune poștală cu delegatul guvernului imperiale al Rusiei. — Prin decret cu No. 268, din 3 Fevruarie 1873, d. Vasiliu George, actual conductor clasa III, s’a avansat pe ziua de 1 (13) Fevruarie, la gradul de conductor cl. II.—Prin decret cu No. 267, din 3 Fevruarie 1873, d. Rossosky Anton, actualul elev clasa I, s’a avansat, după examen, la gradul de oficiant clasa III, pe ziua de 1 (13) Fevruarie 1873.—Prin decret cu No. 266, din 3 Fevruarie 1873, d. Șerpescu George s’a confirmat in postul de conductor clasa I, pe ziua de 1 (13) Fevruarie 1873.—Prin decret cu No. 264, din 1 Fevruarie 1873, s'a primit demisia din armată a medicului de batalion cl. 11 Fontăneanu Constantin din serviciul central, și care este considerată pe ziua de 16 lanuarie 1873.—Prin decret cu No. 293 din 6 Fevr. 1873, Colegiul II electoral pentru consiliul generale de la județul Putna, este convocat in ziua de 1 Martie 1873, spre a se intruni in localul comunei de reședință, la oarele 10 de dimineață, ca să aleagă un membru in consiliul generale, pentru iuplinirea vacanței declarată de consiliu,prin primirea de finc- FOILETON. ERAST Dramă intr’un act de Gesner Tradusă de E. Schiuarzfold. PERSONAGIU1. Erast. Simon Servitorul lui Erast. Lucia soție a lui. Iiul lui 1 Cleon tatăl lui ornat. 2-ietiu. j a ^ras^ (tĭcena represintă un câmp, puțini copaci, in depărtare munți, o colibă a lui Erast). SCENA X, Erast (cu o pușcă de venit, o pune la o parte ca supărare). Ba rămâ’s!. M’am intors fără a face ceva! Am eșit la venit pentru că n’aveam păue cel puțin să venez oarecare animale, dar in zadar. Am alergat toată ziua in timpul arșiței pe munți am suit dealurile, m’am cufundat in pădure. Așa! Foamea va pune curând un capăt jmiseriei noastre. Voi intra, ba nu me voi odihni mai iutei puțin de acest necaz, trebue să’l ascund Luciei. D-zeule! Pioasa sufere sărăcia, exstrema sărăcie, aceasta viață mnissră, pentru a mi-o face mie suportabilă, în adeva plânge, in miștea lui Dumnezeu sărăcia noastră; dar cănd aude că vin eu, ’și usucă lacrimele, ’și șterge ochii și’mi zimbește, pentru a nu me supără. — Cerule! vei răsplăti aceasta piositate. Găt de mult merită a fi fericită! Ași fi mulțumit, dar me tortură gândul fiind că eu sunt causa nenorocirei ei și a copiilor noștri. Me tortură pentru că nu-i pot resplati generositatea in nici un mod. Intr’aceste crește sărăcia noastră și remănem fără de ajutor, puțina avere, ce mai posedam am cheltuit’o. Cui să me adresez ? — Afară de aceste ne a nimicit furtuna, din urmă hrana noastră— cui să me adresez, dacă părintele meu me lasă fără de ajutor și dacă epistolele mele triste și dureroase, tablourile mișcătoare a miseriei noastre nu i-a inmuiat inima ? Cinci ani trecuți de cănd i-am trimis răvașul din urmă, dar și acela a avut soarta celorlalte, — nu mi-a respuns. Ahcum póte fi un tată așa de crud, ca să lese pe fiul meu fără de ajutor in minele miseriei. — Și ce? Greșala me este că am lucrat contra voinței sale, că am ținut unei persoane juramentul meu și n'am voit s'o las fără de ajutor și defăimată după ce dădui credința fagăduirilor mele, unei persoane care poseda tot ce se poate insuși unei femei, dar o saracă. Dacă ași fi ascultat ordinelle severe a tatălui meu, aș fi espus’o pe densa, care merită stima tuturor oamenilor, intr’o stare de despreț intregei lumi.— D-zeule! nu mi ar fi fost atunce nesuportabile toate onorurile și bogăția mea? nu mi-ar fi întunecat cugetul, orice prevedere, cu chinuri infernale? Aceasta compătimire amicală, a miseriei, noastre, posedă ceva dulce in mijlocul tristeței. Silința îngrijitoare de a urma unul alteea starea noastră și aceste lacrimi ce vărsem unii pentru alții nu vor curge totdeauna! —Poate că tatăl meu se va induplica odată și va ave compătimire... Bată vine fiul meu cel tiner. Cerule! ce va fi in fine soarta copiilor mei ? ’Mi voi șterge lacrimele și voi face o mină veselă ca copilul să nu fie mâhnit. SCENA XI. Erast, 2 le fiu. (aleargă cătră Erast și’l imbrățoșată) Iubite tată. Erast. Copile de unde vii așa vesel? 2 ile fiu. Vin de la dealul cela, m’am zăbăvit puțin la micul păstor. Am avut mare compătimire cu dânsul. Erast. De ca? 2-lea fu. Ședea lăngă turmă și plângea. N'am mâncat toată ziua, și’s grozav de flămând, mii zise el. Am scos prânzul meu ce mi l’am păstrat și i-am zis mănâncă asta, numai asta mai am. Și eu eram flamând, dar ’l-am bucurat foarte mult cănd am văzut că mănâncă cu lăcomie și un zimbet i se arăta pe buze. Erast. Fii binecuvântat copile ! 2-lea fiu. Asta ar fi făcut desigur și micul păstor, dacă el ar fi avut ceva și eu ași fi plâns! Nu-i așa tată? Erast. Dar ai știut foarte bine că n’avem mai multă păne in casă. 2-lea fiu. Da am știut’o, dar cu toate că am avut numai asta bucățică de păne am avut totuși o bucurie foarte mare că i-am putut’o da. ’mi spui totdeauna, iată, că D-zeu resplătește celuia, ce face bine. Erast. Iubite copil! (I“ parte) D-zeule. Nu vei lasa neincetat in miseriă această nevinovăție. (își Șterge o lacrimă de pe ochi). 2-lea fiu. Plăgi tată? Oh! nu plânge tată! Erast. Nu plâng copile. — Dute acuma la dealul cela și vezi de nu vine fratele tău de la munte, sau de nu zărești pe Simon reintorcându-se de la târg.