Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-23 / nr. 58

Anul VI. Redactiunea si Administratiunea in localul fasst Cercuri 23 Maiu. 1873. No. 58.V TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. i Esemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. „T„. I *»A. I­nv.»n ISSSU­ lul. „ÎS.. n.“. *«*• i [Â] PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași. Pe un an 20 lei noi. —Pe șese luni 11 lei noi. —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; —Pe șese luni 13 lei noi;—­Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci;—Francia: Pe șese luni 26 franci. Apare de TrEi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR­ și VINERI. ANUNCIDRI. Rândul sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc.— scriptele nepublicate se vor arde. Main- "“Usual Iun­ei" * I Ore. m. Ore. ~m. Maia. Iunie. Ore. m­. Ore. m. 20 1 Duminică. Sf. Mac. Talascu 4 19 7 38 24 5 Joi. Cuv. Simeon. f ” 4 1 21 2 Luni. . I (f) Sf. Constantin și Elena. 4 18 7 38 25 6 Vineri.­­ A 3-a afl. cap. Sf. I. Botezătorul. 4 1< 7 41 22 3 Marți.­­ Mart. Vasiliscu. 4 18 7 39 26 7 Sâmbătă. Apost. Carp 4 17 7 42 23 4 ^^lercur.^1^^j Cuv^Mihailopisc^Stimdon. 4 18 7 40 27 8 Duminică. i­­f. Pogor. Sf. Pali. 14 16­­ < 4- Depeși Telegrafice. Telegrama adresată Prima. Elena Cuza. Ruginoasa. Cetățenii din ul ba Piatra, pătrunși de adânca durere pentru moartea ilustrului soții al Alteței Voastre, autorul atâtor monumente ne peritare a măririi Româ­nilor, cu doliul pe inimă, exprimă profun­de regrete pentru această mare perdere ce odată cu țara intreagă și Alteța Voastră ați simțit. Fie ca aceste lacrimi românești scoa­se dintr’un adânc suspin pentru Alexandru loan I, se va poată consola. V. Christ­odulo, V. Mac­ar­escu, A. Radu, I. Negri, C. Șodric, D. Șoaric, F. Halunga, G. Leonescu, V. Val­eanu, T. Dom­escu, M. Dmitriu, C. Ch­iriac, F. Becesen Scuhi. Comitetul Petrian istituit pentru Ceremonia funebră a Domnitorului Roman Alecsandru loan I. Cetățeni Pietreni! Marele Domnitor Alexandru Ioan I. repansănd, o glorie națională pentru Ro­mâni a dispărut; România consternată plânge perdirea ce a suferit! Cetățeni din toate unghiurile fetei, cu doliul pe inimă, aleargă să verse lacrimi de durere pe momentul mărețului lor Domitor. Voi cetățeni Petreni! stare­ți nepăsă­­tori la acest strigăt puternic al României care ne trezește din apatia in care am căzut și ne chiamă la re’inviere? Mărețile lui acte nu s a revărsat ele și pentru binele și fericirea voastră ca cetățani Români! Prin cine s’a consoli­dat sublimul princip­al unirei Românilor ? Cine a ridicat in afară mai sus demni­tatea și mădria națională? Cine a dotat țara cu mai multe instituțiuni, drepturi și libertăți? Cine a desființat privilegiile și a dat săteanului dreptul de om și cetățan ? Toate aceste monumente naționale nu represintă numile și imaginea lui Alexan­dru loan I? Oare ele nu ne impus fin­­ta datorie de a merge să-l vedem mort după 7 ani de exil ? C! el nu e mort. El trăește și va trăi­ totdeauna in inimile și memoria Românilor ! Să mergem dar să-i intimpinăm alături cu representanții țerei întregi remășițile sale și țărăna momentului seu să ne insuflețască adevăratele principii și sen­timente românești, precum timpul reclama! La Ruginoasa unde se vor depune religuiele scumpului nostru Domnitor, vom privi pururea nu apusu, dar răsă­ritul soarelui Românesc. Ziua inmormăntărei se va anansa. V. Hristoăulo, V. Măcărescu, D. Soarec, A. Radu, iii. Dmitriu, I. Dor­­nescu, M. Halunga, E. Leonescu, C. Șoarec.. Piatra, 1873 Mai ir 14. ȘTIRI DIM­INTRU, înălțimile Lor Domnul și Doamna, Sâm­bătă, 19 ale curentei, la carele 10 diminea­ța au plecat cu un tren special la Giurgiu, unde sau suit pe vaporul „Stefan cel mare“, spre a merge la Turnu-Severin. De la Turnu-Severin, M. S. Doama, în­soțită­­ de d-na de onoare, d-na Olga Ma­­vrogeni, au urmat pe vaporul „Stefan cel Mare“, călătoria spre Pesta. Măria Sa Domnul au rămas noaptea de Duminică in orașul Turnu, de unde, a doua­­zi, însoțit de d. ministru N. Krețulescu și de doi d-ni adjutanți, au plecat la Tărgu- Jiu, unde au stat până Mercuri dimineață, făcând Marți, o escursiune la Vulcan. Măria Sa Domnul va urina apoi, in zile­le de Mercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă și Du­minică, escursiunea Sa, visitănd monastirea Orezu, orașele Rămnicu-Vâlcea, Argeșul, C­ămpu-Lung și Luni 28 Mai curent, se va întoarce sara la Bucuresci. Asupra creditului fonciar cetim in „Pres­­sa“ Aflăm cu multă plăcere că subscrii­e­­rea pentru constituirea creditului fonciar român continuă cu mult succes, și că nu­mele nnscrise până acum, precum și suma capitalului de împrumutat de trei milioane, sunt aproape de a se urca la numerar ce­rut spre a se convoca cei înscriși pentru a­­legerea consiliului de administrațiune cel definitiv. P­R­O­G­R­A­M­A. de modul ținerei esamenelor generale ale scoa­­lelor primare și secundare de ambe­ sexe pen­tru finele anului școlar 1872 — 73. I. Esamenele generale pentru elevii și elevile scoalelor primare de prin comunele rurale, au a se ține in genere de la 16—22 Iunie viitor, in toate zilele și oarele, chiar și Duminica și serbătorile, de la 9—12 îna­inte de amează-zi și de la 3—5 după a­­mează-zi, urmând că comisiunile examină­­toare pentru aceste școale să se compună din membrii consilielor comunale, ca comi­tete școlare respective, cari invitate fiind 1 .Sfs**>rU și învățătoarele acelor școale, conform art. 78, alin. 2 din regulamentul de ordine și disciplină al școalelor primare, vor asista in persoană sau prin delegațiuni la esamenele elevilor și elevelor ce fregven­­tează școala comunală. II. Pentru elevii și elevele din școalele primare urbane, esamenele generale vor în­cepe din ziua de 14 Iunie și se vor ține in toate zilele și oarele, ante și post-meridiane, destinate pentru secțiuni, până la 22 al a­­celiași luni inclusiv. eară comisiunile exami­­nătoare ale acestor scoale, in București, se vor compune din persoane delegate de mi­nister pe lăngă cele delegate de consiliul comunal local, conform art. 79 din regula­mentul acestor scoale, in Iași asemenea din persoanele ce le va delega D. rector al uni­­versităței de acolo in unire cu consiliul co­munal respectiv, in celelalte orașe ale țerei, insă comisiunile examinătoare pentru aceste scoale se vor compune numai din consiliele comunale respective, conform art. 78, alin. 2 din regulamentul esistent. III. Pentru elevii și elevele școalelor se­cundare in genere, precum: lycee, gimnasii, seminare, școale centrale și externate se­cundare de fete, școale comerciale și insti­tute normale primare, esamenile generale vor începe și se vor ține încontinuu, in intervalul de la 6—22 Iunie viitor, in toate zileie și oarele, ante și post-meridiane, in­dicate prin programe speciale cu materiile de esamen, programe ce pentru București se vor forma de direcțiunile școlare respec­tive, cari le vor trimite ministerului mai înainte cu 10 zile de începerea esamenelor spre publicarea lor in „Monitorul oficial“. eară pentru celelalte scoale secundare din Iași și de prin orașele de reședință, direc­țiunile acelor scoale, neputănd publica ase­menea programe, se va forma numai și a­­fișa spre cunoștința elevilor și a publicului doritor de a asista la esamene. Comisiunile examinătoare ale acestor scoale in Bucu­rești, se vor compune din persoane delegate de minister, conform art. 86 din regulamen­tul pentru gimnasii și licee și art. III al. 2 din reg. pentru seminarii d­in Iași, din persoanele ce le va delega D. rector al universităței de acolo, conform acelorași ar­ticole. eară pentru scoalele secundare de prin celelalte orașe, comisiunile examină­toare se vor denumi de consiliere școlare respective dintre profesorii fie­ cărei scoale conform art. 85 din regulamentul de gim­nasii și licee, și art. III, al. 1, din regu­lamentul seminarilor, la care se vor invita de direcțiuni și alte persoane competente spre a asista la esamene pe lăngă profesorii fie­cărui seminar. IV. Lucrul de mană, in scoalele primare și secundare de fete, se va examina in zi­lele de 23 și 24 Iunie viitor de către co­­misiuni speciale de dame, ce se vor delega spre acest finat, in București de minister, in Iași de D-nul rectore al universității de acolo, și p­atru școala centrală de fete din Craiova de D. director al liceului de acolo; eară pentru școalele primare și secundare ce vor fi existănd in celelalte orașe, examinarea lucrului de mănă se va face in zilele și oarele ce le va destina consiliele comunale FOILETON. BEȚIA DE CUVINTE. (Urmare). La pag. 24 D. Sion ne vorbește despre Junele adolescinte. Poate ăi era teamă, că vom crede ado­­lescintele bătrân! Tot acolo ne spune, că țara era in convidsiunile cele mai în­flăcărate și la pagina următoare vrea să examineze cartea lui Conach, și să vadă de ce calibru este. La paginele 102 și 103 D. Sion, vorbind de sine însuși, scrie: Apoi când ui’am­ ridicat din adolescen­ță și m’am așezat in Capitală . . . Mă duceam la casa lui Conachi adeseori, și ospitalitatea aceasta o plăteam ce­ti­ndu-i câteodată vre­o compunere . . . Deum de observat e D. Sion, cănd se des­fată in tăria expresiilor. La pag. 96, vor­­bind despre ochi, zice: Cine nu-și a scăldat sufletul in deliciul acestor stele, care se zice că sunt sca­unul sufletului și al inimei? A-și scălda sufletul in deliciul unor stele, care sunt niște scaune—Dacă o imagine, a carii seață se află numai in următoarea stro­fă a D-lui A. Palimon (nu este și D-sa in­tre cei 30—40 de redactori-colaboratori ai Io viatei?) Aste inimi prea ’nfocate Cu st­rpări de nemurire De ai păcii imn legate Gând a patriei iubire. Departe duce pe om beția de cuvinte! La pag. 90 D. Sion ne arată, cum Conachi reversa florile imaginațiunii sale in adorațiunea idolului ce încân­tase sufletul seu, dar la pag. 93 se întrece și zice poetul vărsa tesatirii imaginațiunii sa­le cu profusiunea unui crater in frup­țiune. Despre întrebuințarea de neologisme, pre­cum sunt alegre, in loc de vesele, tandrețe, abandonex, etc. nu este locul de a vorbi aici; ne grăbim a termina critica in ceea ce pri­vește partea D-lui Sion din Revista Contim­porană prin citarea ultimelor sale cuvinte: Iată materia mea epuizată. Fie ca a­­ceastă lucrare să se urce ca fumul de tămăe cătră sufletul acestui veteran al Pa­pasului romăn, care a depus pre­miile geniului și cugetării sale pe al­tarul culturei naționale! Respect, vene­­rațiune și glorie memoriei numelui seu! Premiile genidui și cugetării (adecă po­­esiile) și gloria memoriei numelui sunt un nonsens și un pleonasm, care incheie intr’un mod armonic lucrarea D-lui Sion, cetită la Atheneu, cetită la Cernăuți, cetită la Bacău și in fine tipărită in Revista Contimporană. Un alt autor, care umple coloanele aces­tei reviste este D. Pantazi Ghica. D-sa nc­imbie cu o novelă istorică, intitulată Marele Vistier Căndescu. De palid devine D. Sion, cu toată „înflăcărarea convulsiunilor“ și cu toată „profusiunea craterului in frupțiune“, îndată ce-l punem alăturea cu violența lim­­bagiului D-lui P. Ghica, care ar fi înmăr­murit și pe sus citatul Cabanis. Pag. 80: Mihnea nu săvârșise încă aceste cuvin­te, cănd o mulțime de femei, cop­i, bă­trâni, sângerânzi, palizi, cu hainele rupte, sfișiete, cu parul smuls, manele rănite, intrară in gloată, in desordine, înspăimântați, alergând, in sala sfatu­lui domnesc. Din acea mulțime speriată, exasperată, două fete, doue copile se repeziră in brațele Vistierului Căndescu, strigând: „scăpare, tată! scăpare! Simțiți vă rog, toată gingășia logică a a­­cestei imbelșugări de cuvinte, mulțimea intră in gloată și in desordine, ea este nu numai inspăimăntată, ci și speriată și exasperată, ea are hainele nu numai rupte, ci și sfâșiate, și atunci in brațele Vistierului Căndescu se reped doue—nu numai fete, ci și copile. La pag. 82, Boeri, femei, copii, bătrâni, oșteni, e­­șiră toți in liniște, dar avănd pe figuri aceeași durere, aceeași exasperațiune, aceeași desperare. Durere, exasperațiune și desperare! Armașul Dincă Sărbu, șearpe încolăci­­tor ființă târâtoare, astucioasă, hipo­­cr­că, fnibă, și trădătoare, suflet dam­nat, spion și confident al lui Mihnea, când intră Domnitorul in biserica, opri pe comisul Comăneanu la ușa sfântu­lui locaș,

Next