Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-05-23 / nr. 58
Anul VI. Redactiunea si Administratiunea in localul fasst Cercuri 23 Maiu. 1873. No. 58.V TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. i Esemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. „T„. I *»A. Inv.»n ISSSU lul. „ÎS.. n.“. *«*• i [Â] PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași. Pe un an 20 lei noi. —Pe șese luni 11 lei noi. —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; —Pe șese luni 13 lei noi;—Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci;—Francia: Pe șese luni 26 franci. Apare de TrEi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR și VINERI. ANUNCIDRI. Rândul sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc.— scriptele nepublicate se vor arde. Main- "“Usual Iunei" * I Ore. m. Ore. ~m. Maia. Iunie. Ore. m. Ore. m. 20 1 Duminică. Sf. Mac. Talascu 4 19 7 38 24 5 Joi. Cuv. Simeon. f ” 4 1 21 2 Luni. . I (f) Sf. Constantin și Elena. 4 18 7 38 25 6 Vineri. A 3-a afl. cap. Sf. I. Botezătorul. 4 1< 7 41 22 3 Marți. Mart. Vasiliscu. 4 18 7 39 26 7 Sâmbătă. Apost. Carp 4 17 7 42 23 4 ^^lercur.^1^^j Cuv^Mihailopisc^Stimdon. 4 18 7 40 27 8 Duminică. if. Pogor. Sf. Pali. 14 16 < 4- Depeși Telegrafice. Telegrama adresată Prima. Elena Cuza. Ruginoasa. Cetățenii din ul ba Piatra, pătrunși de adânca durere pentru moartea ilustrului soții al Alteței Voastre, autorul atâtor monumente ne peritare a măririi Românilor, cu doliul pe inimă, exprimă profunde regrete pentru această mare perdere ce odată cu țara intreagă și Alteța Voastră ați simțit. Fie ca aceste lacrimi românești scoase dintr’un adânc suspin pentru Alexandru loan I, se va poată consola. V. Christodulo, V. Macarescu, A. Radu, I. Negri, C. Șodric, D. Șoaric, F. Halunga, G. Leonescu, V. Valeanu, T. Domescu, M. Dmitriu, C. Chiriac, F. Becesen Scuhi. Comitetul Petrian istituit pentru Ceremonia funebră a Domnitorului Roman Alecsandru loan I. Cetățeni Pietreni! Marele Domnitor Alexandru Ioan I. repansănd, o glorie națională pentru Români a dispărut; România consternată plânge perdirea ce a suferit! Cetățeni din toate unghiurile fetei, cu doliul pe inimă, aleargă să verse lacrimi de durere pe momentul mărețului lor Domitor. Voi cetățeni Petreni! stareți nepăsători la acest strigăt puternic al României care ne trezește din apatia in care am căzut și ne chiamă la re’inviere? Mărețile lui acte nu s a revărsat ele și pentru binele și fericirea voastră ca cetățani Români! Prin cine s’a consolidat sublimul principal unirei Românilor ? Cine a ridicat in afară mai sus demnitatea și mădria națională? Cine a dotat țara cu mai multe instituțiuni, drepturi și libertăți? Cine a desființat privilegiile și a dat săteanului dreptul de om și cetățan ? Toate aceste monumente naționale nu represintă numile și imaginea lui Alexandru loan I? Oare ele nu ne impus finta datorie de a merge să-l vedem mort după 7 ani de exil ? C! el nu e mort. El trăește și va trăi totdeauna in inimile și memoria Românilor ! Să mergem dar să-i intimpinăm alături cu representanții țerei întregi remășițile sale și țărăna momentului seu să ne insuflețască adevăratele principii și sentimente românești, precum timpul reclama! La Ruginoasa unde se vor depune religuiele scumpului nostru Domnitor, vom privi pururea nu apusu, dar răsăritul soarelui Românesc. Ziua inmormăntărei se va anansa. V. Hristoăulo, V. Măcărescu, D. Soarec, A. Radu, iii. Dmitriu, I. Dornescu, M. Halunga, E. Leonescu, C. Șoarec.. Piatra, 1873 Mai ir 14. ȘTIRI DIMINTRU, înălțimile Lor Domnul și Doamna, Sâmbătă, 19 ale curentei, la carele 10 dimineața au plecat cu un tren special la Giurgiu, unde sau suit pe vaporul „Stefan cel mare“, spre a merge la Turnu-Severin. De la Turnu-Severin, M. S. Doama, însoțită de d-na de onoare, d-na Olga Mavrogeni, au urmat pe vaporul „Stefan cel Mare“, călătoria spre Pesta. Măria Sa Domnul au rămas noaptea de Duminică in orașul Turnu, de unde, a douazi, însoțit de d. ministru N. Krețulescu și de doi d-ni adjutanți, au plecat la Tărgu- Jiu, unde au stat până Mercuri dimineață, făcând Marți, o escursiune la Vulcan. Măria Sa Domnul va urina apoi, in zilele de Mercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă și Duminică, escursiunea Sa, visitănd monastirea Orezu, orașele Rămnicu-Vâlcea, Argeșul, Cămpu-Lung și Luni 28 Mai curent, se va întoarce sara la Bucuresci. Asupra creditului fonciar cetim in „Pressa“ Aflăm cu multă plăcere că subscriierea pentru constituirea creditului fonciar român continuă cu mult succes, și că numele nnscrise până acum, precum și suma capitalului de împrumutat de trei milioane, sunt aproape de a se urca la numerar cerut spre a se convoca cei înscriși pentru alegerea consiliului de administrațiune cel definitiv. PROGRAMA. de modul ținerei esamenelor generale ale scoalelor primare și secundare de ambe sexe pentru finele anului școlar 1872 — 73. I. Esamenele generale pentru elevii și elevile scoalelor primare de prin comunele rurale, au a se ține in genere de la 16—22 Iunie viitor, in toate zilele și oarele, chiar și Duminica și serbătorile, de la 9—12 înainte de amează-zi și de la 3—5 după amează-zi, urmând că comisiunile examinătoare pentru aceste școale să se compună din membrii consilielor comunale, ca comitete școlare respective, cari invitate fiind 1 .Sfs**>rU și învățătoarele acelor școale, conform art. 78, alin. 2 din regulamentul de ordine și disciplină al școalelor primare, vor asista in persoană sau prin delegațiuni la esamenele elevilor și elevelor ce fregventează școala comunală. II. Pentru elevii și elevele din școalele primare urbane, esamenele generale vor începe din ziua de 14 Iunie și se vor ține in toate zilele și oarele, ante și post-meridiane, destinate pentru secțiuni, până la 22 al aceliași luni inclusiv. eară comisiunile examinătoare ale acestor scoale, in București, se vor compune din persoane delegate de minister pe lăngă cele delegate de consiliul comunal local, conform art. 79 din regulamentul acestor scoale, in Iași asemenea din persoanele ce le va delega D. rector al universităței de acolo in unire cu consiliul comunal respectiv, in celelalte orașe ale țerei, insă comisiunile examinătoare pentru aceste scoale se vor compune numai din consiliele comunale respective, conform art. 78, alin. 2 din regulamentul esistent. III. Pentru elevii și elevele școalelor secundare in genere, precum: lycee, gimnasii, seminare, școale centrale și externate secundare de fete, școale comerciale și institute normale primare, esamenile generale vor începe și se vor ține încontinuu, in intervalul de la 6—22 Iunie viitor, in toate zileie și oarele, ante și post-meridiane, indicate prin programe speciale cu materiile de esamen, programe ce pentru București se vor forma de direcțiunile școlare respective, cari le vor trimite ministerului mai înainte cu 10 zile de începerea esamenelor spre publicarea lor in „Monitorul oficial“. eară pentru celelalte scoale secundare din Iași și de prin orașele de reședință, direcțiunile acelor scoale, neputănd publica asemenea programe, se va forma numai și afișa spre cunoștința elevilor și a publicului doritor de a asista la esamene. Comisiunile examinătoare ale acestor scoale in București, se vor compune din persoane delegate de minister, conform art. 86 din regulamentul pentru gimnasii și licee și art. III al. 2 din reg. pentru seminarii din Iași, din persoanele ce le va delega D. rector al universităței de acolo, conform acelorași articole. eară pentru scoalele secundare de prin celelalte orașe, comisiunile examinătoare se vor denumi de consiliere școlare respective dintre profesorii fie cărei scoale conform art. 85 din regulamentul de gimnasii și licee, și art. III, al. 1, din regulamentul seminarilor, la care se vor invita de direcțiuni și alte persoane competente spre a asista la esamene pe lăngă profesorii fiecărui seminar. IV. Lucrul de mană, in scoalele primare și secundare de fete, se va examina in zilele de 23 și 24 Iunie viitor de către comisiuni speciale de dame, ce se vor delega spre acest finat, in București de minister, in Iași de D-nul rectore al universității de acolo, și patru școala centrală de fete din Craiova de D. director al liceului de acolo; eară pentru școalele primare și secundare ce vor fi existănd in celelalte orașe, examinarea lucrului de mănă se va face in zilele și oarele ce le va destina consiliele comunale FOILETON. BEȚIA DE CUVINTE. (Urmare). La pag. 24 D. Sion ne vorbește despre Junele adolescinte. Poate ăi era teamă, că vom crede adolescintele bătrân! Tot acolo ne spune, că țara era in convidsiunile cele mai înflăcărate și la pagina următoare vrea să examineze cartea lui Conach, și să vadă de ce calibru este. La paginele 102 și 103 D. Sion, vorbind de sine însuși, scrie: Apoi când ui’am ridicat din adolescență și m’am așezat in Capitală . . . Mă duceam la casa lui Conachi adeseori, și ospitalitatea aceasta o plăteam cetindu-i câteodată vreo compunere . . . Deum de observat e D. Sion, cănd se desfată in tăria expresiilor. La pag. 96, vorbind despre ochi, zice: Cine nu-și a scăldat sufletul in deliciul acestor stele, care se zice că sunt scaunul sufletului și al inimei? A-și scălda sufletul in deliciul unor stele, care sunt niște scaune—Dacă o imagine, a carii seață se află numai in următoarea strofă a D-lui A. Palimon (nu este și D-sa intre cei 30—40 de redactori-colaboratori ai Io viatei?) Aste inimi prea ’nfocate Cu strpări de nemurire De ai păcii imn legate Gând a patriei iubire. Departe duce pe om beția de cuvinte! La pag. 90 D. Sion ne arată, cum Conachi reversa florile imaginațiunii sale in adorațiunea idolului ce încântase sufletul seu, dar la pag. 93 se întrece și zice poetul vărsa tesatirii imaginațiunii sale cu profusiunea unui crater in frupțiune. Despre întrebuințarea de neologisme, precum sunt alegre, in loc de vesele, tandrețe, abandonex, etc. nu este locul de a vorbi aici; ne grăbim a termina critica in ceea ce privește partea D-lui Sion din Revista Contimporană prin citarea ultimelor sale cuvinte: Iată materia mea epuizată. Fie ca această lucrare să se urce ca fumul de tămăe cătră sufletul acestui veteran al Papasului romăn, care a depus premiile geniului și cugetării sale pe altarul culturei naționale! Respect, venerațiune și glorie memoriei numelui seu! Premiile genidui și cugetării (adecă poesiile) și gloria memoriei numelui sunt un nonsens și un pleonasm, care incheie intr’un mod armonic lucrarea D-lui Sion, cetită la Atheneu, cetită la Cernăuți, cetită la Bacău și in fine tipărită in Revista Contimporană. Un alt autor, care umple coloanele acestei reviste este D. Pantazi Ghica. D-sa ncimbie cu o novelă istorică, intitulată Marele Vistier Căndescu. De palid devine D. Sion, cu toată „înflăcărarea convulsiunilor“ și cu toată „profusiunea craterului in frupțiune“, îndată ce-l punem alăturea cu violența limbagiului D-lui P. Ghica, care ar fi înmărmurit și pe sus citatul Cabanis. Pag. 80: Mihnea nu săvârșise încă aceste cuvinte, cănd o mulțime de femei, copi, bătrâni, sângerânzi, palizi, cu hainele rupte, sfișiete, cu parul smuls, manele rănite, intrară in gloată, in desordine, înspăimântați, alergând, in sala sfatului domnesc. Din acea mulțime speriată, exasperată, două fete, doue copile se repeziră in brațele Vistierului Căndescu, strigând: „scăpare, tată! scăpare! Simțiți vă rog, toată gingășia logică a acestei imbelșugări de cuvinte, mulțimea intră in gloată și in desordine, ea este nu numai inspăimăntată, ci și speriată și exasperată, ea are hainele nu numai rupte, ci și sfâșiate, și atunci in brațele Vistierului Căndescu se reped doue—nu numai fete, ci și copile. La pag. 82, Boeri, femei, copii, bătrâni, oșteni, eșiră toți in liniște, dar avănd pe figuri aceeași durere, aceeași exasperațiune, aceeași desperare. Durere, exasperațiune și desperare! Armașul Dincă Sărbu, șearpe încolăcitor ființă târâtoare, astucioasă, hipocrcă, fnibă, și trădătoare, suflet damnat, spion și confident al lui Mihnea, când intră Domnitorul in biserica, opri pe comisul Comăneanu la ușa sfântului locaș,