Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-09-12 / nr. 105

CURIERUL DE IAȘI. dubiu asupra probării acestei liberați­uni, de­­bitorele va remănea obligat : dubiul se va interpreta dară in contra sa.­­ aceasta nu e foarte logic? Debitorul nu putea el dicta termina chitanței care trebuia se constate liberațiunea sa? Greșala dar este a sa:s’o sufere! Această explicațiune primește im­portante aplicațiuni in contractele sinalag­­matice, căci intr’énsele fie­care din părți joacă rolul de stipulante și promitente; in contrac­tele unilaterale, unde numai una din părți se obligă, dubiul, după ce toate celelalte re­­gule ale interpretațiunii vor fi lisate, dubiul se va resolva in genere in favoarea părții care singură se obligă. După căte văzurăm, art. 983 enund­ă mai mult o regulă de probe de­căt de interpre­­tațiune: Regula prescrisă in art. 984 pare cu to­tul inutilă: adevăr, este evident că conven­­țiunea nu poate se cuprinză de elit lucrurile asupra cărora se pare că părțile s’au pro­pus a contracta, ori căt de generali ar fi terminii cu cari s’a încheiat. Nu mai trebuia să se zică aceasta , căci legea chiar ne spu­ne mai sus că intețiunea comună a părților va fi norma interpretării convențiunilor, și dacă s’ar vede că părțile intr’un contract n’au avut’o asupra unui punct, urmează de sine că nimeni nu o poate suplini, făr’a in­­terverti totul. „Când intr’un contract s’a pus anume un cas pentru a se explica obligațiunea, nu se poate susținea că printr'aceasta s’a restrâns întinderea ce angagjamentul ar avea drept in­cașurile neesprese." Această disposițiune complecitează pe celelalte, dănd in același timp o desmințire formală adagiului că „qui de uno dicit de altero negat.“ Judele care interpretă contractele dintre părți mai trebuie se aibă in vedere si „buna credință“ cu care ele trebuie să se esecute, și incă esecuțiunea dată de părți clausei convențiunii lor, al cărei sens este contro­versat intre densele. Regulele interpretațiunii contractelor pre­scrise de cod nu trebuie să se ia in rândul pe care legea l’a observat. Judele va lua putea dar se fixeze tot ce o vatămă și tot ce’i este indiferent. Codul penal are această misiune. Intr’ănsul cetățeanul vede acțiu­nile cari’i sunt permise, faptele cari’i sunt deminse. Conduita sa visă vis de societate, el și-o va regula după dănsul. Este dar de cea mai mare necesitate ca ceea ce’i este oprit, se fie scris in termini espreși. Din acestea nu resultă pănă la evidența că tot ce nu este demini in termini espreși este permis? și că interpretul legii penale va lua de aici prima și ultima regulă care tre­bue să’l guideze in aplicarea legii penale? El nu poate nimic se aprecieze. Puterea sa de interpretare este limitată in testul legii, căci dacă ar fi se discute intențiunea legiui­torului asupra unor puncte vidouioase, dacă ar fi se scruteze voința ce legiuitorul ar fi putut avea cănd un cas nou i s’ar fi pre­­sentat și cum s’ar fi resolvat, n’ar fi cu a­­ceasta a se elige in legislator chiar, un mare apreciator al faptelor vătămătoare so­cietății și neoprite de dănsa prin decretele sale? încă de la inceput, cetățeanul are un drept dobândit de a comite faptele ce nu i se defind de legea penală, și o inter­­pretatiune nu poate avea de efect a rădica unei persoane un asemenea drept. Și apoi in dreptul penal e o macsimă importantă, admisă de toți, că îndoiala la esplicațiunea te­stului trebue totdeauna să se interprete in favoarea inculpatului. Nici una dar din regulele cari trebuesc a servi interpretului in explicarea celorlalte legi nu vor pute fi a­­plicate in­ această materie, căci nu e vorba numai de averea omului, ci de onoarea, de viața sa, unicele lui bunuri durabile in a­­ceastă lume! Acestea au făcut pe un autor important să zică că interpretațiunea penală „nu tre­bue să fie nici restrictivă, pentru că nu a­­parține judelui de a aprecia limitele voinței legiuitorului, nici ostensivă, căci el nu tre­bue să se arăte mai prevăzător de­căt le­gea, nici se fundeze o pedeapsă pe o pre­­sumțiune: ea trebue se fie pur declarativă, adică fără a adauge ce­va sau a șterge din feeste; ea trebue să se mărginească a de­ Thiers le a recomendat liniștea și încre­derea. Procesul mareșalului Bazaine va avea loc hotărâtor la Trianon, in loc de Compiègne. Cele ăntăi citații s’au trimis deja. Desba­­terile se vor deschide intre 6 și 8 Octomv. germania. Parlamentul German, in ultima sisiune, a creat printr’o lege, instituirea cu totul nouă a unui oficiu imperial a drumurilor de for a imperiului, in care vor fi numiți no­tabilitățile cele mai autorizate, in această specialitate, a tuturor terilor confederate. In adivăr funcționarul delegat care a fost ăa­tăi numit este d. Gerstner, directorul gene­ral a căilor de comunicare a marelui ducat de Baden, cu titlul de consiliar intim a gu­vernului. Amenzele considerabile la care episcopii -nesupuși, sunt deja condamnați de tribunale in Prusia, sau au să fie condamnați, in pu­terea legilor eclesiastice, nu sunt plătite de acești prelați, care zic că sunt sărăci. Dar­­ guvernul are intenția de a face opririle ne­cesare din bogatul salar al episcopilor, pănă se vor acoperi amentele in cestiune, care se poate să absoarbă totalitatea venituri­lor lor. Sesiunea legislativă a Camerilor bavareze, care era in ajunul deschiderei sale, a fost amănată pe timp nehotărât, di­n causa ho­lerei, care încă nu a dispărut din München. ITALIA. După informările de la Roma, partidele care favorizază o apropiere din ce in ce mai intimă intre Germania și Italia, ar re­­comanda din nou cu ocazia călătoriei rege­lui, ridicarea legațiunii italiene de la Berlin la rangul de ambasadă. Guvernul, altă dată, a respins această propunere numai pentru motive financiare. Presupunând realizarea acestei dorinți a liberalilor italieni, ea ar putea atrage modificări in corpul diplomatic german. Proectul călătoriei regelui Italiei la Ba­­den-Baden, pentru sfârșitul lui Septemvrie, ca să asiste la sarbarea aniversărei de ziua nantoreî Augusta, anunțată de nevoe de confirmare, ori de familie se cere­­curiei de Prusia, nu­­membrilor casei im­adjutant, și de d. Christici, senator și agent V diplomatic a serbiei la Constantinopoli. După o schimbare de visite cu mareșalul Mac-Mahon, el a primit pe acela a princi­palilor funcționari a republicei franceze. Știrile din Constantinopoli vorbesc de reaua impresie ce au produs in șerbi onorurile o­­ficiale făcute la curtea de Viena prințului Milan de Serbia. Se vorbea deja de retra­gerea ambasadorului otoman, și de rumperea relațiilor diplomatice intre Poartă și Aus­tria. E adevarat că, după ordinul curtei gale, ambasadorul Turciei la Viena s’a re­tras la țară, in timpul vizitei prințului Mi­lan, dar mai de­parte poarta n’a făcut nimica. _ — —­ț­ — și imperative? In puterea’i suverană, judecătorese va putea aprecia și aplica regulele interpretațiunii care i se vor părea mai convenabile pentru a a­plica cu sănțenie convențiunele dintre părți, astfel după cum ele au fost in intențiunea celor ce leau format. Am arătat până aici principalele regule cari trebue se ghideze pe interpret la aplicațiu­­nea legii civile și a contractelor, sau la es­­plicațiunea lor. Le zicem ce­va și’n privința manierei de a aplica, de a interpreta legea penală. Legea penală are de scop de a exa­­mina faptele oamenilor vis­ă vis de socie­tate, de a considera pe cele cari sunt vă­tămătoare ordinei sociale, de a le precisa, de a le pedepsi. Codul penal este un cod de morală socială: pedepsirea tuturor cari, prin faptele lor, ar aduce vătămare acestei ordine. Putem să’l numim un cod de filo­­sofie morală socială, căci dintr’ăusul să poate vede ceea ce se permite oamenilor de a face, și ceea ce li se definde. Fe­care fapt zeu e pedepsit in proporțiune cu se­siunea ce a putut aduce societății. Și nu numai atăt. Avănd in vedere și binele ace­lora cari se fac culpabili de o acțiune bla­mabilă, el caută, prin pedepsele sale, să’l corigeze, să’l facă, ameliorăndu’l, pe viitor util aceleia cu care el se pusese in resbel. Prin publicitatea ce se dă desbaterilor și condemnațiunii, codul penal caută in acelaș timp să arăte și spectatorilor că legea este im­placabilă, că societatea trebue respectată, și că ori­cine se va pune in luptă cu dănsa va avea o pedeapsă analogă. Justiția vrea, afară de aceasta, ca ori­ce acțiune rea in sine să’și eie pedeapsa ce merită, ca ori­ce om culpabil de un delict sâ’și espieze fap­tul seu. Cănd legea penală lovește, ca tre­bue să le fie in considerațiune toate aces­tea: pericul social, espiațiune, corecțiune, exemplu, acestea sunt elementele ori­cărei legi penale in adevăr demnă de acest nume. Libertatea permite omului de a face ori­ ce va voi, aceasta insă in limitele libertății al­tuia. Societatea, colecțiune de individe so­ciabile, are dreptul și datoria de a trăi. Pentru aceasta, ea trebue să fie măsuri ca o bună armonie se esiste intre oameni. Fie­care infracțiune ii aduce atingere, la această trebuință și datorie. Pentru binele ei, ca vao­­oarea terminilor întrebuințați. Ea e tot­­de­odată literală și logică, logică, in ceea ce ea se rădică la rațiunea legii pentru a’i deduce ideia, la regula pentru a’i verifica aplicațiunea.“ Plecând de la aceste principii, putem sta­bili că nu se poate, pe cale de interpreta­­țiune sau de analogie, atinge și pedepsi un fapt care nu e calificat crimă sau delict de lege; că pedepsele nu pot fi stabilite prin espresiuni echivoce; că dacă o lege penală presintă dubii in interpretațiunea sa, ea tre­bue intinsă in sensul cel mai generos și cel mai moral. (Va urma). ȘTIRI DIn AFARĂ. FItANȚIA. Cel de pe urmă soldat german a trecut frontiera franceză in 16 Septembre dimi­neața, la 10 oare, intre Doncourt și Grave­­lotte. Pamântul francez e de acum liber. Acest eveniment de și prevăzut de demult a causat in toată țara o vie emoțiune. Po­pulația atribue toată onoarea acestui fapt d-lui Thiers, și-i arată recunoștința sa prin scrisori și adrese cu atăt mai accentuate cu căt agenții guvernului, in măsura mijloa­celor lor, pun mai mult zel, spre a opri a­­ceste manifestări. In privirea intrigilor monarhiste, circu­­lează acum zgomotul că contele de Cham­­bord ar fi dispus să primească steagul­ tri­­color și o șarjă elaborată de Adunarea na­țională. Dacă aceste vitete se adiveresc, este sigur că o mare luptă, a căria urmări ar fi necalculabile, se va încinge in Adunarea națională, mai ăntăi intre acei ce vor a impune vroințele lor Franției, și intre acei ce țin a respecta libertatea sa, apoi intre Adunare și țară, mai nerăbdătoare decât ori­cănd a lua Înapoi suveranitatea și a fixa viitorul seu. Dar pănă acum regele le­gitim n’a vorbit încă, de­și se anunțase că va vorbi, îndată ce teritorul va fi liber de ocupația străină. O mare manifestare in onoarea d-lui Thi­ers a avut loc in 15 Sept. la Ouchy, aproape de Lausanne, unde 7 sau 800 de locuitori din Savoaia, conduși de doi din deputații lor, a trecut locul spre a se duce să facă o rație fostului președinte a republicii. D­EVNTERA. Comisia Consiliului național, însărcinată cu redactarea definitivă a proectului de re­vizuire, care are să fie presentat Adunărei naționale, se ocupă cu activitate de­misia sa. „Nuvelistul de Basel" face enumerarea disposițiilor care au fost adoptate, relativ la cestiunile controversate. Articolul privi­tor la bănci revindică pentru puterea fede­rală legislația asupra bancelor cu emisie Comisia a respins propunerea d-lui Kaiser, in favoarea unei bance federale. De ase­mene și articulele relative la culte conțin disposiții noue. SPANIA. Majoritatea Constituantei continuă a d- dlui Castelor toate probele unui concurs din cele mai simpatice. Astfel după ce Camera a acordat guvernului puterile cele mai întinse spre a restabili disciplina militară, aprobând in acest caz, pedeapsa cu moarte, a respins un amendament a stângei netransigente, care supune la aprobarea camerei esecutarea sen­tințelor capitale. O conferență a avut loc la Madrid in 15 Septemvrie intre D. Castelar, D. Sanchez Bregua, noul ministru de resbel și d. Mori­­ones, succesorul seu in comanda armatei ce operează in Navarea. In această întrunire s’a fixat planul campaniei in contra Carlistilor. Bombardarea Cartaginei, care se află in mănile insurgenților, a inceput, in 15 Sept. Blocarea pe uscat e complet, dar pe apă nu e cu putință de al stabili, prin urmare spe­ranța unei capitulări, pe calea negocierilor oficiale, e perdută. AUSTRO-UN­GARI­A. Regele Italiei a sosit in 16 sept. sara la Gratz, unde a fost salutat, in numele îm­păratului, de prințul La Tour de Taxis. El va sosi la Viena in 17, pe la 5 oare sara. Guvernul austriac a publicat in toate pro­­vințiile decretele care convoacă colegiile e­­lectorale, ce vor fi terminate la sfârșitul lui Octomvrie. „Corespondența provințială“ anunță că vi­­sita împăratului Wilhel la curtea de Austria va avea probabil loc pe la 15 Octomvrie. ORIENTUL. Prințul Milan de Serbia s’a dus de la Viena la Paris, unde el a făcut ăntăia sa e­­ducație. El e însoțit de un secretar, de un ȘTIRI LOCALE. **„. (In­ven­ți­uni). Din mai multe locuri ni s’a spus că sunt oameni anu­me insărcinați care împrăștie vorba că „Curierul de Iași“ va conteni un curănd. Această vorbă nu poate să iasă de­căt din gurile acelor care au fost alun­gați din administrația Ziarului nostru pentru fapte ne­demne și rea purtare. Rugăm pe public să nu dea crezare nici acum nici in viitor la asemine cru­de minciuni. *** (Serbare.) Sâmbătă in 8 a. c. fiind nașterea sfintei Fecioare, și tot o­­dată și patronul Alteței Sale Principesei Maria, pe lângă serviciul divin sevârșit la Mitropolie s’a celebrat și un te-De­­um, pentru sanatatea și fericirea princi­pesei ; la acest te-Deum au asistat pe lăngă inaltul cler, d. Ministru Mavro­­geni, d. General Cernat șeful diviziei te­ritoriale cu statul său major, d-nii Con­suli ai puterilor străine, înalții funcți­onari civili și militari, precum și un pu­blic, numeros; armata de toate corpurile era înșirată in curtea catedralei cu mu­­sicile in frunte; după sfârșitul rugăciu­­nei ea a defilat pe dinaintea d-lui Mi­nistru; de aici inaltul cler, d-nn­ consuli, funcționarii civili și militari sau dus la palatul administrativ unde a adresat căl­duroasele lor felicitări d-lui prefect de poliție, care le-a respins in niște ter­min foarte măgulitori din partea Alteței sale Principesei. **„. (Apel.) In numerul foiei noastre din 2 a curentei am publicat apelul co­mitetului incendiaților din orașele Huși și Fălciu, la care cu durere vedem că a respins foarte puțini, atăt din com­patrioții noștrii căt și din cei străini, de aceia dată redacțiunea acestei foi în­demnată de simțul umanitar face din nou apel la caritatea și buna-voință a tutu­ror oamenilor de bine fără distincțiune de religie și naționalitate a veni in aju­torul incendiaților cu ceia ce le va sta prin putință, amintinduși fie­care că nu este reu a ajuta pe cei picați in neno­rociri căci in asemene triste ocasii nu trebue se ne abținem, ci se căutăm a da tot concursul nostru material pentru alinarea durerilor celor picați in aseme­nea dureroasă și sfâșietoare nenorocire. Totodată persoanele care vor bine­voi­a sub­scrie, in lista originală a incendiați­lor se pot adresa la redacțiunea acestei foi in toate zilele de lucru. ***• (Furtună.) In noaptea de 7 spre 8 a curentei a urmat in urba noastră o furtună inspăimăntătoare in căt multe din casele cele mai slabe a rămas fără acopereminte, a dat la pămănt zaplazuri și a resturnat chiar și arbori, un va­gon care era desprins de celelelalte a fost dus de lăngă gară pănă aproape de locul unde eau locomobile apă spre­ po­­dul Epsilante, și apoi scoțindul din șine l’a resturnat alăturea. *** (Funcționar Israelit). In numerul 101 a fonei noastre din 31 Au­gust, am fost relatat despre un funcțio­nar istraelit ce de un an de zile func­ționează, in c­alitate de epistat la co­misia I. Faptul prea bine se poate con­stata, mai intăiu că i s’a eliberat de la Primărie un act ratifical din anul espirat 1872 prin petițiunea înregistrată sub No. 18,638, care act s’a eliberat după declarația a cinci marturi, care au ju­rat la tribunal că este romăn. Actul poartă No. 10­481, martori jurați sunt următori : D. Dob­rea, N. Gevi­, Gh Cor­­bu, Ilie Ionescu și N. Lelescu. După o asemine indicațiune credem că nu e ni­mic mai ușor de a urmări acest fapt, și a da in judecată atăt pe epistotul Jidan, căt și pa marturi.

Next