Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-09-12 / nr. 105
CURIERUL DE IAȘI. dubiu asupra probării acestei liberațiuni, debitorele va remănea obligat : dubiul se va interpreta dară in contra sa. aceasta nu e foarte logic? Debitorul nu putea el dicta termina chitanței care trebuia se constate liberațiunea sa? Greșala dar este a sa:s’o sufere! Această explicațiune primește importante aplicațiuni in contractele sinalagmatice, căci intr’énsele fiecare din părți joacă rolul de stipulante și promitente; in contractele unilaterale, unde numai una din părți se obligă, dubiul, după ce toate celelalte regule ale interpretațiunii vor fi lisate, dubiul se va resolva in genere in favoarea părții care singură se obligă. După căte văzurăm, art. 983 enundă mai mult o regulă de probe decăt de interpretațiune: Regula prescrisă in art. 984 pare cu totul inutilă: adevăr, este evident că convențiunea nu poate se cuprinză de elit lucrurile asupra cărora se pare că părțile s’au propus a contracta, ori căt de generali ar fi terminii cu cari s’a încheiat. Nu mai trebuia să se zică aceasta , căci legea chiar ne spune mai sus că intețiunea comună a părților va fi norma interpretării convențiunilor, și dacă s’ar vede că părțile intr’un contract n’au avut’o asupra unui punct, urmează de sine că nimeni nu o poate suplini, făr’a interverti totul. „Când intr’un contract s’a pus anume un cas pentru a se explica obligațiunea, nu se poate susținea că printr'aceasta s’a restrâns întinderea ce angagjamentul ar avea drept incașurile neesprese." Această disposițiune complecitează pe celelalte, dănd in același timp o desmințire formală adagiului că „qui de uno dicit de altero negat.“ Judele care interpretă contractele dintre părți mai trebuie se aibă in vedere si „buna credință“ cu care ele trebuie să se esecute, și incă esecuțiunea dată de părți clausei convențiunii lor, al cărei sens este controversat intre densele. Regulele interpretațiunii contractelor prescrise de cod nu trebuie să se ia in rândul pe care legea l’a observat. Judele va lua putea dar se fixeze tot ce o vatămă și tot ce’i este indiferent. Codul penal are această misiune. Intr’ănsul cetățeanul vede acțiunile cari’i sunt permise, faptele cari’i sunt deminse. Conduita sa visă vis de societate, el și-o va regula după dănsul. Este dar de cea mai mare necesitate ca ceea ce’i este oprit, se fie scris in termini espreși. Din acestea nu resultă pănă la evidența că tot ce nu este demini in termini espreși este permis? și că interpretul legii penale va lua de aici prima și ultima regulă care trebue să’l guideze in aplicarea legii penale? El nu poate nimic se aprecieze. Puterea sa de interpretare este limitată in testul legii, căci dacă ar fi se discute intențiunea legiuitorului asupra unor puncte vidouioase, dacă ar fi se scruteze voința ce legiuitorul ar fi putut avea cănd un cas nou i s’ar fi presentat și cum s’ar fi resolvat, n’ar fi cu aceasta a se elige in legislator chiar, un mare apreciator al faptelor vătămătoare societății și neoprite de dănsa prin decretele sale? încă de la inceput, cetățeanul are un drept dobândit de a comite faptele ce nu i se defind de legea penală, și o interpretatiune nu poate avea de efect a rădica unei persoane un asemenea drept. Și apoi in dreptul penal e o macsimă importantă, admisă de toți, că îndoiala la esplicațiunea testului trebue totdeauna să se interprete in favoarea inculpatului. Nici una dar din regulele cari trebuesc a servi interpretului in explicarea celorlalte legi nu vor pute fi aplicate in această materie, căci nu e vorba numai de averea omului, ci de onoarea, de viața sa, unicele lui bunuri durabile in această lume! Acestea au făcut pe un autor important să zică că interpretațiunea penală „nu trebue să fie nici restrictivă, pentru că nu aparține judelui de a aprecia limitele voinței legiuitorului, nici ostensivă, căci el nu trebue să se arăte mai prevăzător decăt legea, nici se fundeze o pedeapsă pe o presumțiune: ea trebue se fie pur declarativă, adică fără a adauge ceva sau a șterge din feeste; ea trebue să se mărginească a de Thiers le a recomendat liniștea și încrederea. Procesul mareșalului Bazaine va avea loc hotărâtor la Trianon, in loc de Compiègne. Cele ăntăi citații s’au trimis deja. Desbaterile se vor deschide intre 6 și 8 Octomv. germania. Parlamentul German, in ultima sisiune, a creat printr’o lege, instituirea cu totul nouă a unui oficiu imperial a drumurilor de for a imperiului, in care vor fi numiți notabilitățile cele mai autorizate, in această specialitate, a tuturor terilor confederate. In adivăr funcționarul delegat care a fost ăatăi numit este d. Gerstner, directorul general a căilor de comunicare a marelui ducat de Baden, cu titlul de consiliar intim a guvernului. Amenzele considerabile la care episcopii -nesupuși, sunt deja condamnați de tribunale in Prusia, sau au să fie condamnați, in puterea legilor eclesiastice, nu sunt plătite de acești prelați, care zic că sunt sărăci. Dar guvernul are intenția de a face opririle necesare din bogatul salar al episcopilor, pănă se vor acoperi amentele in cestiune, care se poate să absoarbă totalitatea veniturilor lor. Sesiunea legislativă a Camerilor bavareze, care era in ajunul deschiderei sale, a fost amănată pe timp nehotărât, din causa holerei, care încă nu a dispărut din München. ITALIA. După informările de la Roma, partidele care favorizază o apropiere din ce in ce mai intimă intre Germania și Italia, ar recomanda din nou cu ocazia călătoriei regelui, ridicarea legațiunii italiene de la Berlin la rangul de ambasadă. Guvernul, altă dată, a respins această propunere numai pentru motive financiare. Presupunând realizarea acestei dorinți a liberalilor italieni, ea ar putea atrage modificări in corpul diplomatic german. Proectul călătoriei regelui Italiei la Baden-Baden, pentru sfârșitul lui Septemvrie, ca să asiste la sarbarea aniversărei de ziua nantoreî Augusta, anunțată de nevoe de confirmare, ori de familie se cerecuriei de Prusia, numembrilor casei imadjutant, și de d. Christici, senator și agent V diplomatic a serbiei la Constantinopoli. După o schimbare de visite cu mareșalul Mac-Mahon, el a primit pe acela a principalilor funcționari a republicei franceze. Știrile din Constantinopoli vorbesc de reaua impresie ce au produs in șerbi onorurile oficiale făcute la curtea de Viena prințului Milan de Serbia. Se vorbea deja de retragerea ambasadorului otoman, și de rumperea relațiilor diplomatice intre Poartă și Austria. E adevarat că, după ordinul curtei gale, ambasadorul Turciei la Viena s’a retras la țară, in timpul vizitei prințului Milan, dar mai departe poarta n’a făcut nimica. _ — —ț — și imperative? In puterea’i suverană, judecătorese va putea aprecia și aplica regulele interpretațiunii care i se vor părea mai convenabile pentru a aplica cu sănțenie convențiunele dintre părți, astfel după cum ele au fost in intențiunea celor ce leau format. Am arătat până aici principalele regule cari trebue se ghideze pe interpret la aplicațiunea legii civile și a contractelor, sau la esplicațiunea lor. Le zicem ceva și’n privința manierei de a aplica, de a interpreta legea penală. Legea penală are de scop de a examina faptele oamenilor visă vis de societate, de a considera pe cele cari sunt vătămătoare ordinei sociale, de a le precisa, de a le pedepsi. Codul penal este un cod de morală socială: pedepsirea tuturor cari, prin faptele lor, ar aduce vătămare acestei ordine. Putem să’l numim un cod de filosofie morală socială, căci dintr’ăusul să poate vede ceea ce se permite oamenilor de a face, și ceea ce li se definde. Fecare fapt zeu e pedepsit in proporțiune cu sesiunea ce a putut aduce societății. Și nu numai atăt. Avănd in vedere și binele acelora cari se fac culpabili de o acțiune blamabilă, el caută, prin pedepsele sale, să’l corigeze, să’l facă, ameliorăndu’l, pe viitor util aceleia cu care el se pusese in resbel. Prin publicitatea ce se dă desbaterilor și condemnațiunii, codul penal caută in acelaș timp să arăte și spectatorilor că legea este implacabilă, că societatea trebue respectată, și că oricine se va pune in luptă cu dănsa va avea o pedeapsă analogă. Justiția vrea, afară de aceasta, ca orice acțiune rea in sine să’și eie pedeapsa ce merită, ca orice om culpabil de un delict sâ’și espieze faptul seu. Cănd legea penală lovește, ca trebue să le fie in considerațiune toate acestea: pericul social, espiațiune, corecțiune, exemplu, acestea sunt elementele oricărei legi penale in adevăr demnă de acest nume. Libertatea permite omului de a face ori ce va voi, aceasta insă in limitele libertății altuia. Societatea, colecțiune de individe sociabile, are dreptul și datoria de a trăi. Pentru aceasta, ea trebue să fie măsuri ca o bună armonie se esiste intre oameni. Fiecare infracțiune ii aduce atingere, la această trebuință și datorie. Pentru binele ei, ca vaooarea terminilor întrebuințați. Ea e totdeodată literală și logică, logică, in ceea ce ea se rădică la rațiunea legii pentru a’i deduce ideia, la regula pentru a’i verifica aplicațiunea.“ Plecând de la aceste principii, putem stabili că nu se poate, pe cale de interpretațiune sau de analogie, atinge și pedepsi un fapt care nu e calificat crimă sau delict de lege; că pedepsele nu pot fi stabilite prin espresiuni echivoce; că dacă o lege penală presintă dubii in interpretațiunea sa, ea trebue intinsă in sensul cel mai generos și cel mai moral. (Va urma). ȘTIRI DIn AFARĂ. FItANȚIA. Cel de pe urmă soldat german a trecut frontiera franceză in 16 Septembre dimineața, la 10 oare, intre Doncourt și Gravelotte. Pamântul francez e de acum liber. Acest eveniment de și prevăzut de demult a causat in toată țara o vie emoțiune. Populația atribue toată onoarea acestui fapt d-lui Thiers, și-i arată recunoștința sa prin scrisori și adrese cu atăt mai accentuate cu căt agenții guvernului, in măsura mijloacelor lor, pun mai mult zel, spre a opri aceste manifestări. In privirea intrigilor monarhiste, circulează acum zgomotul că contele de Chambord ar fi dispus să primească steagul tricolor și o șarjă elaborată de Adunarea națională. Dacă aceste vitete se adiveresc, este sigur că o mare luptă, a căria urmări ar fi necalculabile, se va încinge in Adunarea națională, mai ăntăi intre acei ce vor a impune vroințele lor Franției, și intre acei ce țin a respecta libertatea sa, apoi intre Adunare și țară, mai nerăbdătoare decât oricănd a lua Înapoi suveranitatea și a fixa viitorul seu. Dar pănă acum regele legitim n’a vorbit încă, deși se anunțase că va vorbi, îndată ce teritorul va fi liber de ocupația străină. O mare manifestare in onoarea d-lui Thiers a avut loc in 15 Sept. la Ouchy, aproape de Lausanne, unde 7 sau 800 de locuitori din Savoaia, conduși de doi din deputații lor, a trecut locul spre a se duce să facă o rație fostului președinte a republicii. DEVNTERA. Comisia Consiliului național, însărcinată cu redactarea definitivă a proectului de revizuire, care are să fie presentat Adunărei naționale, se ocupă cu activitate demisia sa. „Nuvelistul de Basel" face enumerarea disposițiilor care au fost adoptate, relativ la cestiunile controversate. Articolul privitor la bănci revindică pentru puterea federală legislația asupra bancelor cu emisie Comisia a respins propunerea d-lui Kaiser, in favoarea unei bance federale. De asemene și articulele relative la culte conțin disposiții noue. SPANIA. Majoritatea Constituantei continuă a d- dlui Castelor toate probele unui concurs din cele mai simpatice. Astfel după ce Camera a acordat guvernului puterile cele mai întinse spre a restabili disciplina militară, aprobând in acest caz, pedeapsa cu moarte, a respins un amendament a stângei netransigente, care supune la aprobarea camerei esecutarea sentințelor capitale. O conferență a avut loc la Madrid in 15 Septemvrie intre D. Castelar, D. Sanchez Bregua, noul ministru de resbel și d. Moriones, succesorul seu in comanda armatei ce operează in Navarea. In această întrunire s’a fixat planul campaniei in contra Carlistilor. Bombardarea Cartaginei, care se află in mănile insurgenților, a inceput, in 15 Sept. Blocarea pe uscat e complet, dar pe apă nu e cu putință de al stabili, prin urmare speranța unei capitulări, pe calea negocierilor oficiale, e perdută. AUSTRO-UNGARIA. Regele Italiei a sosit in 16 sept. sara la Gratz, unde a fost salutat, in numele împăratului, de prințul La Tour de Taxis. El va sosi la Viena in 17, pe la 5 oare sara. Guvernul austriac a publicat in toate provințiile decretele care convoacă colegiile electorale, ce vor fi terminate la sfârșitul lui Octomvrie. „Corespondența provințială“ anunță că visita împăratului Wilhel la curtea de Austria va avea probabil loc pe la 15 Octomvrie. ORIENTUL. Prințul Milan de Serbia s’a dus de la Viena la Paris, unde el a făcut ăntăia sa educație. El e însoțit de un secretar, de un ȘTIRI LOCALE. **„. (Invențiuni). Din mai multe locuri ni s’a spus că sunt oameni anume insărcinați care împrăștie vorba că „Curierul de Iași“ va conteni un curănd. Această vorbă nu poate să iasă decăt din gurile acelor care au fost alungați din administrația Ziarului nostru pentru fapte nedemne și rea purtare. Rugăm pe public să nu dea crezare nici acum nici in viitor la asemine crude minciuni. *** (Serbare.) Sâmbătă in 8 a. c. fiind nașterea sfintei Fecioare, și tot odată și patronul Alteței Sale Principesei Maria, pe lângă serviciul divin sevârșit la Mitropolie s’a celebrat și un te-Deum, pentru sanatatea și fericirea principesei ; la acest te-Deum au asistat pe lăngă inaltul cler, d. Ministru Mavrogeni, d. General Cernat șeful diviziei teritoriale cu statul său major, d-nii Consuli ai puterilor străine, înalții funcționari civili și militari, precum și un public, numeros; armata de toate corpurile era înșirată in curtea catedralei cu musicile in frunte; după sfârșitul rugăciunei ea a defilat pe dinaintea d-lui Ministru; de aici inaltul cler, d-nn consuli, funcționarii civili și militari sau dus la palatul administrativ unde a adresat călduroasele lor felicitări d-lui prefect de poliție, care le-a respins in niște termin foarte măgulitori din partea Alteței sale Principesei. **„. (Apel.) In numerul foiei noastre din 2 a curentei am publicat apelul comitetului incendiaților din orașele Huși și Fălciu, la care cu durere vedem că a respins foarte puțini, atăt din compatrioții noștrii căt și din cei străini, de aceia dată redacțiunea acestei foi îndemnată de simțul umanitar face din nou apel la caritatea și buna-voință a tuturor oamenilor de bine fără distincțiune de religie și naționalitate a veni in ajutorul incendiaților cu ceia ce le va sta prin putință, amintinduși fiecare că nu este reu a ajuta pe cei picați in nenorociri căci in asemene triste ocasii nu trebue se ne abținem, ci se căutăm a da tot concursul nostru material pentru alinarea durerilor celor picați in asemenea dureroasă și sfâșietoare nenorocire. Totodată persoanele care vor binevoia subscrie, in lista originală a incendiaților se pot adresa la redacțiunea acestei foi in toate zilele de lucru. ***• (Furtună.) In noaptea de 7 spre 8 a curentei a urmat in urba noastră o furtună inspăimăntătoare in căt multe din casele cele mai slabe a rămas fără acopereminte, a dat la pămănt zaplazuri și a resturnat chiar și arbori, un vagon care era desprins de celelelalte a fost dus de lăngă gară pănă aproape de locul unde eau locomobile apă spre podul Epsilante, și apoi scoțindul din șine l’a resturnat alăturea. *** (Funcționar Israelit). In numerul 101 a fonei noastre din 31 August, am fost relatat despre un funcționar istraelit ce de un an de zile funcționează, in calitate de epistat la comisia I. Faptul prea bine se poate constata, mai intăiu că i s’a eliberat de la Primărie un act ratifical din anul espirat 1872 prin petițiunea înregistrată sub No. 18,638, care act s’a eliberat după declarația a cinci marturi, care au jurat la tribunal că este romăn. Actul poartă No. 10481, martori jurați sunt următori : D. Dobrea, N. Gevi, Gh Corbu, Ilie Ionescu și N. Lelescu. După o asemine indicațiune credem că nu e nimic mai ușor de a urmări acest fapt, și a da in judecată atăt pe epistotul Jidan, căt și pa marturi.